Cautare




, Staff

Servicii financiare |
|

Isărescu: Ne-am dat seama cât de periculos este ca mesajele noastre să nu treacă dincolo de zidurile BNR. Riscul este să ajungă creditul un fel de donație, pentru că debitorul n-a înțeles despre ce este vorba

Ținând cont de nivelul redus de educația financiară, economică și fiscală redusă din România, Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României, a afirmat că este nevoie de educație financiară, inclusiv de crearea unui limbaj cât mai direct, pentru că altfel creditul riscă să ajungă un act de donație.
DSC_8417Mugur-Isarescu-BNR-16-martie-2018

„Dacă vobim de incluziune financiară, în esență, urmărim să înțelegem conceptele, apoi, să avem o strategie la nivel național în acest domeniu. Strategia nu trebuie să fie numai a noastră, a celor care suntem în sală sau a instituțiilor. Cu atât mai mult, nu trebuie să fie a Băncii Naționale. Noi ne-am dat seama cât de periculos este să vorbești numai în interiorul unei instituții și mesajele noastre să nu poată să treacă dincolo de zidurile acestei clădiri. Populația in extenso trebuie să cunoască noțiunile economico-financiare, pentru a face față complexității produselor financiare de astăzi, dar și a vieții de zi cu zi. Altfel, oricând, un eșec poate fi transferat pe operațiunea propriu-zisă. Riscul este să ajungă creditul să nu mai fie credit, să ajungă un fel de donație cu accept numai dintr-o singură parte și cu argumentația că nu este dat înapoi, deci, nu mai este credit, pentru că debitorul n-a înțeles despre ce este vorba. Asta ar bulversa total mecanismele financiare, economice, ar distruge piața creditului și ar crea multiple probleme în lanț, în funcționarea economiei de piață”, a spus Isărescu, în cadrul evenimentului „Incluziunea financiară – de la vorbe la fapte”, parte din inițiativa globală de educație financiară „Global Money Week”.

Oficialul BNR a admis că, în ultimii ani, s-au făcut demersuri de educație financiară, dar acestea s-au făcut mai mult în București și s-a ajuns mai puțin în țară.

România este o țară mare, mijlocie, pe standarde europene, nu este doar Bucureștiul. Educația financiară trebuie să pătrundă în întreaga societate românească, dacă vrem ca intermedierea financiară, incluziunea financiară, să aibă succes, altfel rămânem la vorbe”, a subliniat Isărescu.

Guvernatorul a mărturisit că a auzit prima dată despre incluziune financiară acum mai mulți ani, în cadrul unui conferințe, iar de-atunci și-a dat seama care este rolul acesteia în societate.

Incluziunea financiară urmărește să garanteze că, treptat, toți cetățenii și întreprinderile, indiferent de dimensiunea lor, au acces fizic, și din punct de vedere a capabilităților și pot utiliza în mod eficient serviciile financiare de care au nevoie pentru a-și îmbunătăți viața, dar și pentru a ajunge la acel nivel de civilizație financiară, monetară și fiscală pe care ni-l dorim. Societățile mai dezvoltare în care se vorbește despre utilizarea banilor exclusiv în formă bancară, deci, nematerială, fără numerar, au un grad înalt de incluziune financiară. Noi nici nu putem spera la un asemenea grad de incluziune, cu excepția unei părți din populația țării, dacă educația financiară, înțelegerea mecanismelor financiare, rămâne la nivelul din prezent, în România”, a explicat Isărescu.

Oficialul Băncii Centrale a reamintit că inclusiv Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Comisia Europeană subliniază că în România este un nivel redus al cunoștințelor economico-financiare și fiscale: „De la acest adevăr trebuie să pornim.

În completare, Guvernatorul a precizat că, pentru a ridica nivelul de educație financiară, este nevoie, inclusiv, de crearea unui limbaj finaciar.

„Cum spunea un academician: limba este vie. Cum au acceptat pașoptiștii franțuzismele, trebuie să acceptăm și noi englezismele. Poate vom reuși să consolidăm un limbaj economico-financiar care să fie pe înțelesul tuturor românilor. Avem nevoie de un limbaj accesibil, de o cultură economico – financiară și fiscală pentru a putea comunica cu publicul larg și, în special, cu tinerii. Țara este clar că are nevoie de educație financiară, are nevoie de ceea ce vom înțelege treptat că înseamnă incluziune financiară reală. Beneficiarii sunt, în definitiv, copiii noștri, toți cetățenii țării, dar și băncile, ele își vor putea lărgi aria de activitate”, a punctat Isărescu.

Acesta a menționat că este al zecelea an de când BNR-ul se implică în proiecte de educație majore, fiind pentru prima data când toți actorii de interes au fost prezenți, după ce s-a alăturat și Ministerul Finanțelor Publice. Anterior, s-au implicat, treptat, Ministerul Educației, Consiliul Rectorilor, reprezentanții școlilor, Academia Română, Autoritatea de Supraveghere Financiară și Asociația Română a Băncilor.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii