„Nu suntem noi, românii, un caz unic, nici nu trebuie să mai credem. Ba că suntem o țară cu o inflație care nu se putea rezolva. Uite că am avut inflație negativă, chiar dacă a fost determinată de unele politici fiscale. Inflația este scăzută. Ba că leul se va deprecia, uite că nu se depreciază. Este unde trebuie. Cred că am scăpat de foarte multe marote, idei fixe al trecutului, și suntem o țară normală, europeană. Și în domeniul politic și social nu suntem departe de o anumită frecvență, poate suntem mai emoționali așa”, a precizat Isărescu.
Cotația leului a ajuns, astăzi, la 4,5987 lei în raport cu euro, cu 0,07% peste nivelul de ieri, și la 4,1287 lei, pentru un dolar, cu 0,24% peste nivelul de ieri. Specialiștii financiari au apreciat că, în ultima săptămână, tendința de scădere a leului s-a accentuat pe fondul crizei politice.
Inflația a fost în mai de 0,6%, arată datele Statisticii, revenind pe pozitiv în februarie, după aproape doi ani când a fost în zona negativă.
În plus, Guvernatorul a subliniat că este nevoie de creșterea creditării, dar nu oricum, pentru ca România să se dezvolte:
„Nu pledăm pentru creșterea creditării, așa ca să avem creditare mai mare. N-am face nimic, decât să pregătim o nouă criză. Când creditul finanțează investiții eficiente, contribuie la creșterea producției potențiale, ceea ce spuneam noi că lipsește acum. Se stimulează prea mult consumul și PIB-ul potențial este lăsat în urmă.”
Această difrență negativă, dintre consum și creșterea PIB-ului potențial, poate avea urmări nedorite.
„Acest gap negativ înseamnă un potențial de dezechilibre. Că se manifestă pe partea externă a balanței de plăți, că se manifestă în inflație viitoare, nu este bine să stimulăm consumul cu mult peste ceea ce produce economia. În special pentru întreprinderile mici și mijlocii, accelerarea prudentă a motorului creditării ar reprezenta o oportunitate de a ne putea dezvolta sustenabil”, a adăugat Isărescu.
Această apăsare prudentă se poate face pe măsură ce stimulii fiscali (n.red. – unul dintre stimuli a fost scăderea TVA din ultimii doi ani, care de la 24%, în 2015, a ajuns la 19%, în prezent) descresc, tendință de descreștere ceea ce se vede deja și pe care BNR-ul a semnalat-o, a precizat Isărescu.
