Cautare




, Staff

Servicii financiare |
|

Isărescu, la şedinţa Comisiei Economice a Senatului: Viziunea noastră privind inflaţia din acest an încercăm să nu fie optimistă. Nu suntem nici pesimişti. Adevărata inflaţie din 2017 a fost ecranată de măsuri fiscale

Care au fost cele mai importante declarații ale lui Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României, în cadrul ședinței organizată de Comisia economică, industrii şi servicii a Senatului.
Mugur-Isarescu-BNRDSC_2794x

„Vreau să precizez în faţa Comisiei şi în faţa celor care ne aud că încercăm ca viziunea noastră privind inflaţia din acest an să nu fie optimistă. Ştim că există aceste preocupări. V-am împărtăşit o parte din preocupări, din îngrijorări, din riscurile pe care le-aţi semnalat. Sub nicio formă nu aş vrea să se înţeleagă după această, să-i spunem, discuţie, nu are datele unei audieri, audierea se va face în faţa comisiilor reunite, când se va face, nu vreau să rămână ideea că avem o privire optimistă. Nu suntem nici pesimişti. Credem că putem să controlăm lucrurile în anumite condiţii, le-am expus aici. Credem că avem mai multe instrumente noi la Banca Naţională, dar şi societatea românească decât în urmă cu 10 ani, dar nu suntem optimişti, în sensul că visăm la ceva. Încercăm să fim realişti. Suntem prudenţi. Prezentările noastre şi previziunile noastre sunt prudente şi ele sunt condiţionate, într-adevăr de capacitatea ca noi, dar şi alte instituţii ale statului să controleze riscurile care ne pândesc”, a spus Mugur Isărescu, informează Agerpres.

Întrebat despre majorările de dobândă şi impactul în economie, acesta a precizat că majorarea a fost corespunzătoare situaţiei din economia românească, proporţionată cu riscurile care ne ameninţă şi că “ea va da roade”.

„Deci nu împărtăşim, ca să fiu mai clar, viziunile mai mult sau mai puţin pesimiste conform cărora cursul se va duce la un nivel pe care nu pot să îl pronunţ, iar inflaţia de asemenea”, a afirmat Isărescu.

De asemenea, Isărescu a menţionat ultimul raport al Fondului Monetar Internaţional şi a spus că în el există o frază în care se spune că, dacă politica monetară nu va fi ajutată de către politica fiscală, Banca Naţională nu are altă soluţie decât să majoreze şi mai mult ratele de dobândă.

Totodată, întrebat dacă există posibilitatea ca inflaţia să rămână o problemă în viitor în cazul în care deficitul bugetar nu se reduce, Isărescu a răspuns afirmativ.

În acest an, banca centrală a majorat în două rânduri dobânda cheie, aceasta urcând în ianuarie la 2% pe an, de la 1,75%, şi în februarie la 2,25% de la 2% pe an. Decizia din ianuarie de creştere a dobânzii cheie este prima de acest fel din ultimii aproape 10 ani, respectiv din 31 iulie 2008, când Banca Naţională a României decide majorarea dobânzii de politică monetară la 10,25%, de la 10%.

„Am avut o inflaţie negativă în cea mai mare parte, cam jumătate din 2017, ca şi în 2016, dar cum vă spuneam, scuzaţi cuvântul că poate nu este cel potrivit, adevărata inflaţie a fost ecranată de măsuri fiscale, reducerea TVA. Dacă am calcula rata inflaţiei fără impactul fiscal ea nu a fost atât de negativă ca să spunem aşa în prima jumătate a anului trecut. A fost chiar pozitivă. Aceştia sunt factori exogeni”, a mai spus Mugur Isărescu, mai scrie Agerpres.

Acesta a precizat că BNR nu are nicio putere asupra preţurilor administrate sau politicilor fiscale, în afară de discuţie sau dialog şi găsirea unui mix care să ţină echilibrele în economie sub control.

„Creşterea inflaţiei a necesitat majorări ample ale ratei politicii monetare, cu efecte asupra mediului economic. În alte ţări din regiune, ratele au ramas neschimbate sau au crescut marginal. (…) În alte state din regiune, rata inflaţiei se află în interiorul intervalului ţintit de băncile centrale”, a afirmat Isărescu, potrivit News.ro.

Şeful băncii centrale a spus că inflaţia a fost redusă în anii 2015, 2016 şi 2017 şi BNR nu a atins ţinta de inflaţie. Isărescu a menţionat că în aceşti ani inflaţia a fost redusă dar tot datorită măsurilor de politică fiscală.

Rata anuală a inflaţiei a fost de 3,3%, la finalul lui 2017, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 4,07% şi a celor nealimentare cu 4,11%. Preţul serviciilor a crescut cu 0,22%. BNR a revizuit în creştere la 3,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, iar pentru sfârşitul anului viitor BNR estimează o rată a inflaţiei de 3,1%.

“După cum s-a menţionat în analizele noastre, inclusiv în raportul pe luna februarie, majorarea inflaţiei în ultimul trimestru a fost generată de şocuri adverse din partea ofertei, precum şi şocuri externe. Au generat creştei de preţuri la gaze naturale, energie electrică, majorarea accizei la carburanţi. Influenţe similare au provenit din dinamica preţurilor la legume, ouă, înregistrate şi la nivel european, precum şi majorarea preţului tutunului anul anterior. Acestuia Ii s-a adăugat şi epuizarea măsurilor tranzitorii, februarie 2017, scăderea cotei standard la TVA. Cu alte cuvinte, dacă am fi calculat evoluţia inflaţiei fări impactul fiscal acesta ar fi fost anul trecut mai ridicat. Creşterile lunare ale preţurilor de consum în ultimele luni, concretizate în creşterea ratei inflaţiei relevă şi impact în majorarea costurilor salariale. În acest context şi în lipsa unei reacţii prompte a politicii monetare ar fi existat riscul ca ulterior readucerea indicatorului inflaţiei în intervalul asociat ţintei, urmând să aibe efecte economice şi sociale nocive”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, transmite Mediafax.

Acesta susţine că Banca Naţională nu poate influenţa deciziile guvernanţilor, ci poate interveni pe alte căi.

“S-a pus întrebarea de ce BNR a majorat dobânda de politică monetară. Situaţia din România diferă de alte ţări. O primă diferenţă e că rata inflaţiei se află în interiorul intervalului ţinţit, În timp ce în România e la 4,7%. În prezent rata e la 1,8 în cehia, 1,4% în Polonia şi 1,9% Ungaria. Aşa este am avut o inflaţie negativă, dar cum vă spuneam, adevărata inflaţie a fost ecranată de măsuri fiscale, reducerea TVA. Dacă am calcula rata inflaţiei fără impact fiscal, în ultima jumătate a anului trecut a fost chiar pozitivă. Noi ţintim inflaţia cu instrumente indirecte. Nu avem nicio influenţă asupra preţurile administrate, cele stabilite de Guvern. N-avem putere asupra politicii fiscale. Factorul pe care îl putem controla este o parte a cererii agregate pe care îl influenţăm cu instrumente indirecte. Mai putem să folosim şi măsuri mai puţin ortodoxe, limite maxime de împrumut pentru persoane fizice şi juridice. Responsabili pe partea ofertei sunt factorii externi pe care n-ai cum să-I controlezi. Dacă, de exemplu, creşte preţul la ţiţei, apare o mare întrebare, dacă este bine ca politica monetară să strângă în aşa măsură cererea agregată încât să dea în jos producţia a cest lucru să compeseze şocul exogen al creşterii preţului la ţiţei. Şocul trebie lăsat să existe şi Banca Centrală să se concentreze pe efectele secundare şi creşterea preţurilor exogenă să nu se transforme într-o inflaţie de fond. S-a reintrodus acciza la combustibil s-au înregistrat o creştere a preţurilor centrale. Nici acest lucru nu a fost tolerabil, pentru că fiind o inflaţie mică, chiar dacă a fost ecranată de reducerea TVA, noi am rămas în ţinta inflaţiei, 3,5%.”, a mai spus Isărescu.

“Suntem acuzaţi sau se sugerează că la începutul anului am dat cu capul precum berbecul în creşterea economică. Noi credem că reacţia noastră a fost corespunzătoare situaţiei, proporţionată cu riscurile care ne ameninţă şi că ea va da roade. Viziunile mai mult sau mai puţin pesimiste, conform căruia cursul se va duce într-un trend pe care nu pot să-l pronunţ, iar inflaţia la fel. În ultimul raport al FMI este o frază care spune că dacă politica monetară nu va fi încurajată de politica fiscală, Banca Naţonală nu poate decât să majoreze şi mai mult dobânda. Creşterea dobânzilor s-ar putea să fie singura alternativă“, a declarat Mugur Isărescu, în faţa aleşilror din comisia Economică din Senat.

Isărescu: Cu sprijinul politicii fiscale credem că putem aduce rata inflaţiei la 3,5%

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat joi, în Comisia Economică din Senat, că speră ca până la finalul anului rata inflaţiei să ajungă la 3,5%, în condiţiile în care acum este de 4,7%. Isărescu a explicat şi de ce s-au tipărit mai mulţi bani anul trecut decât în 2016.

“Masa monentară nu intră numai numerar în circulaţie. Cea mai mare parte din creştere este că au crescut depozitele, oamenii au economisit mai mult. Apoi, dacă Guvernul majorează salariile şi nu există numerar ca să se plătească salariile cine este de vină. Deci Banca Centrală trebuie să acopere toate angajamentele făcute de Guvern. Nu priviţi tipărirea banului ca pe ceva ostentativ prin care invadăm economia cu bani. Al treilea motiv este că istoric au fost curente care au spus că există relaţie între masa monetară şi inflaţie, dar tot istoric, această relaţie este slabă”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Acesta spune că inflaţia ar trebui să ajungă, la final de an, la 3,5%.

“Relaţia asta este foate complicată. De exemplu, masa moneetară a Băncii Centrale Europene, a avut o explozie a banilor tipăriţi. (…) Dacă băncile centrale din marile state, SUA, Anglia, UE, nu făceau acest lucru, atunci inflaţia se transforma într-o depresiune. Masa monetară în România n-a crescut mai mult ca în Cehia, Polonia şi Ungaria. Deci corelaţia între creşterea preţurilor şi masa monetară este mai complicată decât atât. Cu sprijinul politicii fiscale credem că putem aduce rata inflaţiei la 3,5% până la sfârşitul anului”, a mai spus Mugur Isărescu.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii