Cautare




, Staff

Servicii financiare |
|

Isărescu despre menținerea dobânzii de politică monetară la 2,25%: Dobânzile la depozitele pentru populație n-au fost majorate suficient, iar leul se putea aprecia prea mult. Inflația se va plafona la 5%, în următoarea perioadă

Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României, a spus că instituția a hotărât să mențină rata dobânzii de politică monetară la 2,25% pe an, pentru că efectele precedentelor două majorări, din ianuarie și din februarie, nu se văd încă în piață, BCE nu a luat deciziile preconizate, astfel că riscul este ca lupta „prea dură” cu inflația să aibă mai multe efecte nedorite în economie, dar nu a fost influențată decisiv de peisajul politic, deși n-au fost indiferenți la acesta.
Mugur-Isarescu-BNRDSC_2721x

În şedinţa din 4 aprilie 2018, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25% pe an, nivel stabilit în ședința din 7 februarie, spre surpriza economiștilor care prognozau o nouă creștere de 0,25 puncte procentuale.

BNR a majorat rata dobânzii de politică monetară la 2%, începând cu 9 ianuarie, de la 1,75%, cât stabilise în mai 2015. Începând cu 8 februarie a urmat o nouă majorare de 0,25 puncte procetuale, până la 2,25%.

Banca Centrală a susținut că a luat aceste decizii pentru a combate creșterea mult prea rapidă a ratei anuale a inflației, care a ajuns la 4,72% în februarie, după ce în decembrie a fost de 3,32%.

„Deciziile noastre, după cum vedeți din acest comunicat (n.red. – făcând referire la comunicatul de presă al BNR), sunt bazate pe date, cifre, fapte, în domeniul economic și în domeniul financiar. În definitiv, care este esența deciziei de astăzi?! Noi spunem că un tratament bun înseamnă nu numai medicamentul, dar și dozajul și cadența în care se aplică acest tratament. Am hotărât, având în vedere că nu toate efectele măsurilor luate în luniile anterioare se văd în piață, nu toate au fost consumate”, a precizat Isărescu, într-un briefing de presă.

Cursul a dovedit, mai ales după a doua majorare, o stabilitate relativă

Ca urmare a deciziei de menținere a ratei dobânzii de politică monetară la 2,25%, Guvernatorul a spus că pot fi presiuni pentru o depreciere a leului. De ce?

În sensul că piețele așteptau, mai ales economiștii din bănci, o majorare. Cam așa se întâmplă, când sunt dezamăgiți, pot să reacționeze. Dar vă dau două informații esențiale. În primul rând, cursul a dovedit, mai ales după a doua majorare, o stabilitate relativă, la un nivel care, sperăm noi, să nu agraveze deficitul balanței comerciale și a contului curent. Dimpotrivă, dacă s-ar putea, cursul să atenueze acest deficit”, a explicat Isărescu.

În ceea ce privește precedenta decizie de politică monetară, cea din februarie, de creștere a ratei dobânzii de politică monetară, la 2,25% pe an, de la 2%, cât fusese stabilită în ianuarie, Guvernatorul a afirmat că, după aceasta, s-a văzut o „ușoară presiune” de apreciere a leului.

Astfel, care poate fi consecința dacă Banca Națională majorează dobânda fără să se uite la multitudinea de factori și ar accepta aprecierea leului?

„Că noi combatem inflația cu prețul deteriorării balaței comerciale și de plăți. Nu vrem așa ceva, nu este o soluție viabilă, sustenabilă și nici nu este spre binele țării. Deficitul de cont curent nu a depășit 4%, dar tinde să depășească 4%. 4% deficit de cont curent din PIB nu este o cifră magică, dar este o cifră trecută și în tabloul de bord. Nu este bine să te duci dincolo de această cifră, pentru că depinzi foarte mult de investorii străni, de capitaluri care cum intră pot să și iasă, rămâi dependent cu un anumit nivel al ratei dobânzii”, a subliniat Isărescu.

Pe scurt, Guvernatorul a completat că: „Între lucrurile pe care le-am avut în vedere (n.red. – când au decis menținerea dobânzii de politică monetară) a fost să nu stimulăm intrările de capital și aprecierea cursului care, altminteri, ne-ar ajuta. O apreciere nu mă refer la cifre pe care văd că le menționați cu obsesie, de unul – doi – trei bani în sus. Cursul de asta este curs, ca să se plimbe în anumite limite. Da?!”

Există un diferențial de dobândă destul de consistent în favoarea leului

Al doilea lucru ca esențial menționat de Guvernator este răspunsul piețelor, care au diferite percepții.

Aici sunt o multitudine de factori, nu doar rata dobânzii, în ceea ce privește maniera în care piețele interne și piețele externe percep decizia noastră de astăzi privind menținerea ratei de dobândă de politică monetară. Dar, avem un mesaj către piețe: există un diferențial de dobândă destul de consistent în favoarea leului. Cred că este acoperitor. O să vedem ce spun piețele. Discutăm cu ele, cum discutăm și cu societatea și cu factorii politici, Banca Națională trebuie să discute și cu piețele, prin mecanismele noastre. Nu ne scriem scrisori, dar prin operațiuni pe piață, prin măsuri de politică, prin declarații cum este cea pe care am făcut-o în prezent. Să vedem ce spun și dânșii. În Europa, dobânzile la euro sunt în apropiere de zero”, a punctat Isărescu.

În aceste condiții, Guvernatorul a completată că este de așteptat o creștere a ratele interbancare și o creștere a dobânzilor pentru depozite, în următoarea perioadă. Întrebat dacă este garantată această creștere, oficialul BNR a admis că și Banca Centrală are un rol în stabilirea acestora, dar și piețele.

Vedeți că piețele sunt foarte sensibile, dar (n.red. – vor crește) în interval, nu neapărat ceea ce vă interesează ROBOR-ul la 3 luni, dar dobânzile pe piața monetară la scadențe mai mici sunt substanțial sub rata de politică monetară. Deci, acolo, pot să mai crească”, a precizat Isărescu.

Economiștii din bănci au susținut că băncile nu majorează încă dobânzile la depozitele către populație, deoarece există lichiditate în piață.

Isărescu a admis că, în prezent, există exces de lichiditate, pe piață, dar:

Mesajul nostru este următorul: acest exces de lichiditate, în mare parte, este tranzitoriu. Dânșii au văzut cât de repede a dispărut excesul de lichiditate în lunile de toamnă. Atunci, dânșii trebuie să aibă o viziune. Pe orice date te-ai uita, ratele de dobândă la depozite sunt cu mult sub dobânda noastră cea mai mica, cea de 1,25%. Deci este câmp pentru dânșii, pentru analiști și pentru cei care iau deciziile în băncile comerciale de majorare a dobânzilor către clienți pe partea de depozite, că ecartul este cam mare. Noi, toți membrii Consiliului, receptăm mesajele celor care fac comentarii, dar aș vrea ca și dânșii să ne recepteze mesajul. Ratele de dobândă pe partea de depozite bancare au câmp suficient de creștere.

Există exces de lichiditate, dar va dispărea treptat

În plus, Guvernatorul BNR a menționat că nu se poate estima când vor fi integrate toate efectele precedentelor decizii de politică monetară, deoarece depinde de reacția piețelor.

„Piețele sunt mecasnime complicate. Începem să le descoperim acum?! Le mai punem și sub semnul întrebării că nu le înțelegem. Ar fi trebuit să reacționeze, dar întârzierea nu este ceva anormal în maniera în care lucrează piețele. Probabil că o întârziere a fost legată de apariția acestui exces de lichiditate. Dacă n-ar fi săptămâna aceasta (n.red. – Săptămâna Mare), v-aș mai spune, încă o dată, cum sunt aceste perioade, când apare excesul de lichiditate, cum sunt perioadele în care Guvernul încasează și face plăți, prin Guvern înțelegând Trezoreria Statului. Trezoreria este cel mai mare bancher. (…) Încerc să spun cum funcționează, absolut normal, lichiditatea în piață. Datorită faptului că Trezoreria Statului absoarbe sume mari față de mărimea pieței noastre monetare și apoi pune această lichiditate înapoi în piață prin plăți de pensii și salarii, variațiile acestea în cursul unei luni sunt destul de mari. Acum am avut o lună, poate chiar două luni, de exces de lichiditate. Ușor – ușor va dispărea. Nu mă întrebați dacă va fi o săptămână două sau trei. Chiar dacă aș ști, nu vă spun”, a explicat Isărescu.

În octombrie, Guvernatorul a explicat că, de obicei, Executivul, respectiv Trezoreria Statului, plătește pensiile și salariile la începutul fiecărei luni, determinând un exces de lichiditate în piață, și încasează taxele și impozitele la finalul lunii, reducând lichiditatea. Acest fond, de scăderea a lichidității pe final de lună, septembrie 2017, a creat contextul reintrării puternice pe apreciere a indicilor ROBOR, ducând la un avans puternic al ratelor creditelor.

Nu știm exact, când mai vine o rundă de prețuri administrate

Guvernatorul a amintit că, „în plus, avem incertitudini în plan european”, precum decizia Băncii Centrale Europene de a amâna închiderea programului de relaxare cantitativă.

„Trebuie să așteptăm să vedem cum reacționează piețele, ce se întâmplă în Europa și care va fi evoluția inflației. Previziunea noastră este că se va ajunge undeva în jurul nivelului de 5%, la o plafonare, apoi, aceasta va coborî. Vedem dacă se confirmă această previzune și luăm măsurile ulterior. (…) Există atâta incertitudine în lume, mai avem și ceva incertitudini pe plan intern. Am spus aici despre prețurile administrate, nu știm exact, când mai vine o rundă de prețuri administrate și, în consecință, deciziile următoare, inclusiv decizia din mai se va baza pe cum va evolua economia”, a punctat Isărescu.

Guvernatorul a anunțat, încă din februarie, că inflația poate depăși ușor 5%, până de Paști, după care să revină, pe final de an, în ținta BNR, de plus/minus 2,5%.

Suntem aici într-o clădire mare, cu ziduri groase

Coaliția de guvernare PSD-ALDE a acuzat direct BNR că prin creșterea ratei dobânzii de politică monetară pune frână creșterii economice, deoarece asemenea decizie duce la majorarea ratelor dobânzilor la credite, atât pentru persoane fizice și companii, cât și pentru stat, ceea ce stopează consumul, care reprezintă cea mai mare parte din creșterea economică.

În plus, opoziția a manifestat și ea îngrijorări, astfel că membrii CA al BNR s-au întâlnit, săptămâna trecută, cu o parte din membrii Comisiei economice a Senatului.

Sunt discuții în societatea românească. Nu pot să spun că ne ușurează situația și procesul de luare a deciziilor, dar pot să vă spun, cu certitudine, că noi, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale, luăm deciziile de politică monetară pe bază de date economice, financiare și în conformitate cu mandatul nostru. (…) Ne influențează și climatul, dar nu ne determină. Nu trăim în afara acestei țări și suntem atenți la discuții. De ce? Pentru că un anumit climat distorsionează deciziile noatre. Ne uităm la asta, suntem atenți la foarte multe aspecte. Nu luăm decizii sub presiune. Vedeți, suntem aici într-o clădire mare, cu ziduri groase…”, a detaliat Isărescu.

Nu orice măsură de politică monetară poate să contrabalanseze în bine măsuri de politică fiscală

În ceea ce privește dialogul dintre clasa politică, Guvern și BNR, oficialul Băncii Centrale a reamintit că o invitație la dialog din partea BNR le este adresată constant prin menționarea în comunicatele de presă referitoare la deciziile de politică monetară că „mixul echilibrat de politici macroeconomice și evoluţia reformelor structurale sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse”.

Nu există comunicat al Consiliului de Administrație care să nu vorbească de un mix bun de politici economice care să asigure atât reducerea inflației, cât și continuarea creșterii economice de o manieră sustenabilă. Apelul nostru se referă la faptul, de exemplu, că nu orice măsură de politică monetară poate să contrabalanseze în bine măsuri de politică fiscală. Cu alte cuvinte, dacă au loc relaxări fiscale, întărirea politicii monetare nu asigură un optim de combinații, dar suntem nevoiți, pentru că avem un mandat să ținem inflația sub control, să întărim politica monetară. Acesta este motivul pentru care în fiecare comunicat al Consiliului de Administrație apelăm la dialog cu Guvernul, cu autoritățile, cu Parlamentul, pentru a găsi acel mix, care nu este ușor de găsit, nu pică din cer, rezultă din negocieri. Noi spunem atât poate economia, politicul are alt mandat, are un vot popular în spate și au «dreptatea» lor, ca să spunem așa”, a detaliat Isărescu.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii