Cautare




, Staff

Servicii financiare |
|

Isărescu, despre evoluția ROBOR: „Nu vindem iluzii populației. S-a ieșit din perioada dobânzilor foarte scăzute peste tot în lume”

Printre cauzele creșterii indicelui ROBOR din ultimele zece zile este lipsa de lichiditate, provocată de un nivel mai ridicat de plată a taxelor și a impozitelor, a afirmat Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), în briefing-ul de presă de după ședința de politică monetară a Consiliului de Administrație al BNR. Acesta a confirmat că Banca Centrală a făcut o injecție de peste 9 miliarde de lei în piață, pentru a compensa lipsa de lichiditate, și va mai face acest lucru, dacă va fi nevoie.
Mugur-Isarescu-BNRDSC_2731x

Indicele ROBOR cu scadenţă la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobândă variabilă, a urcat marţi la 1,8%, depăşind dobânda de politică monetară a BNR, de 1,75%. Acesta era de la 0,92%, la începutul lunii septembrie, și de la 0,87%, la începutul acestui an. În primele trei luni, acest indice a variat între 0,80% și 0,87%, iar nivelul de 0,90% l-a depășit în data de 18 august. După 20 septembrie, acesta a început să se aprecieze puternic, de la o zi la alta.

De asemenea, indicele ROBOR la șase luni, folosit în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, a ajuns marţi la 1,89%, faţă de 1,13%, la începutul lunii septembrie, și de 1,12%, la începutul acestui an. Între sfârșitul lunii mai și începutul lunii august, acesta a variat între 1,01% și 1,05%.

Ministrul Finanţelor, la şedinţa BNR unde se discută şi despre ROBOR. Indicele îşi continuă ascensiunea şi ajunge la 1,8%

Ce a intervenit luna aceasta (n.red. – la sfârșitul lunii septembrie)? O să vă surprindă: o performanță mai bună în colectarea impozitelor. Am colectat mai mult decât ne-am fi așteptat. Nu știu dacă dânșii s-au așteptat la acest lucru. Atunci din bănci a fost absorbită mai multă lichiditate. Rolul Băncii Naționale a României este să regleze lichiditatea, dar operațiunile noastre sunt săptămânale, n-am ajuns să facem operațiuni zilnice de absorbție sau de injecție de lichiditate. Momentul septembrie 2017 vine după o lungă perioadă, de aproape trei ani, în care a existat un excedent major de lichiditate pe piață. Unii dintre dumneavoastră ați vorbit că lichiditatea a băltit. Am lăsat această lichiditate pentru a stimula pe diverse căi creditul”, a detaliat Isărescu.

De obicei, taxele și impozitele sunt plătite între zilele 20 și 30 ale unei lunii, astfel că banii firmelor și populației din bănci sunt absorbiți și merg în contul Trezoreriei statului care se află la BNR. După data de 5 a lunii următoare, lichiditatea este reinjectată în piață, prin plățile de salarii, pensii și de facturi între companii.

Și inflația a influențat evoluția ROBOR

A fost și ceva neobișnuit cu această absorbție mai mare. Au mai intervenit și alți factori. Acesta este adevărul. Aș menționa doar câțiva dintre ei: s-a schimbat percepția privind inflația în România, pe plan intern”, a mai spus Isărescu.

Spre finalul trimestrului al treilea, ratele dobânzilor de pe piața monetară interbancară au manifestat o tendință pronunțată de creștere, apropiindu-se de rata dobânzii de politică monetară, în contextul revizuirii ascendente semnificative a anticipaţiilor inflaţioniste, al consolidarii așteptărilor privind ajustarea conduitei politicii monetare, precum şi al înregistrării unor fluctuaţii de lichiditate, sub influența factorilor autonomi ai lichidității, se subliniază într-un comunicat de presă al BNR.

Rata anuală a inflației și-a continuat ascensiunea pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului III, înregistrând o creștere semnificativă în luna iulie (la 1,42%, de la 0,85%, în luna anterioară), urmată de o temperare a acesteia până la 1,15%, în luna august, nivel uşor inferior celui prognozat. Creşterea a fost determinată de componenta preţurilor administrate, ca efect al majorării tarifului la energie electrică, fiind susţinută şi de evoluţia preţului combustibililor în condiţiile măririi cotaţiilor internaţionale ale petrolului, precum şi de accelerarea inflaţiei de bază. Efectele menţionate au fost parțial compensate de impactul scăderii preţurilor volatile ale produselor alimentare”, se mai scrie în comunicatul de presă al BNR.

La această situație se adaugă una din plan extern: operațiunile făcute de nerezidenți.

„Leul este o monedă total convertibilă. Oricine vrea poate cumpăra titluri de stat sau creanțe românești. Dacă sentimentul sau percepția se schimbă în rău, nu credem că am ajuns încă acolo, sumele pe care aceștia le-au investit în România se diminează. Dacă se schimbă în bine, cresc. Bineînțeles, acest aspect influențează piața valutară și monetară. S-au suprapus fenomenele”, a adăugat Isărescu.

Injecția BNR se va simți pe 4 octombrie

Pentru a compensa lipsa de lichiditate, BNR a injectat în piață 9,35 miliarde de lei, în data de 3 octombrie 2017, cel mai ridicat nivel din februarie 2013, care se va vedea în indicele ROBOR astăzi.

Astăzi, am făcut această injecție de lichiditate, pentru că din datele colectate, începând cu joia trecută până ieri (n.red. – 2 octombrie), a reieșit că, spre deosebire de lunile precedente, acest deficit de lichiditate va dura mai mult. Dura, de regulă, până în jur de 5 ale lunii, când începeau plățile. Acum, se pare că durează mai mult, din mai multe considerente. ROBOR pe toate componentele sale se calculează dimineața. Se iau cotațiile de ofertă până la ora 11. Injecția noastră de lichiditate, operațiunile repo, s-a făcut după ora 12. Deci, veți vedea efectele mâine. Vom da această lichiditate pieței săptămânal și cât este nevoie”, a precizat Isărescu.

El a subliniat că rezervele valutare ale României sunt suficiente.

Ministrul de Finanțe s-a întâlnit cu Guvernatorul, dar nu a participat la ședința Consiliului de Administrație al BNR

Guvernatorul a menționat că Ionuț Mișa, ministrul Finanțelor Publice, nu a participat la ședința CA a BNR, ci a avut o întrevedere cu conducerea executivă a Băncii Centrale, cu care a discutat „probleme” tehnice:

Avem un Comitet de Lichiditate. Cooperăm foarte bine – lucrurile sunt foarte bine ținute sub control. Am discutat despre funcționarea tehnică a acestui comitet. Nu este la nivelul Guvernatorului sau ministrului de Finanțe. Este la nivel de directori. Sunt foarte buni specialiști de ambele părți.”

De asemenea, el a menționat că, în cursul acestei discuții, nu au intervenit lucruri spectaculoase, ci a fost doar o lămurire cu cifrele în față.

Mai mult tehnic, am văzut care au fost factorii care s-au suprapus. Mai degrabă au fost accidentali. Dar, mișcarea dobânzii, pe care o văd inflamată la nivelul opinie publice, dincolo de 1%, a fost prognozată de Banca Națională cu multe luni în urmă”, a detaliat Isărescu.

El a subliniat că specialiștii din cadrul Băncii Centrale au estimat, încă de-acum câteva luni, o creștere a dobânzilor, situația din România fiind în corelație cu ceea ce se întâmplă pe plan internațional, unde are loc o presiune a dobânzilor, și cu perspectivele de inflație.

„Pentru noi, specialiștii, nu a fost o surpriză. Ne-a surprins rapiditatea. Este vorba și de o volatilitate, pentru că, așa cum au crescut foarte repede, probabil că la fel se vor detensiona, vor scădea”, a completat Guvernatorul.

Mai mult, el a subliniat că ROBOR-ul este o dobândă de piață, pe care nu o stabilește Banca Națională, iar în contextul tuturor factorilor, acesta nu va reveni la nivelul de dinainte de creștere.

Nu vindem iluzii populației. S-a ieșit din perioada dobânzilor foarte scăzute peste tot în lume – unii mai rapid, alții mai puțin rapid. Avem și o rată de inflație care se va duce spre 2%, probabil, spre sfârșitul anului. Poate să coboare ușor sub 1%, dacă vom avea excedente de lichiditate, dar nu știu în ce condiții am putea avea excedente”, a precizat Isărescu.

Astfel, discuția dintre oficialii BNR și ministrul Finanțelor s-a concentrat pe cum pot fi evitate mișcările bruște ale ROBOR, în condițiile în care există o sensibilitate în rândul publicului legată de evoluția dobânzilor, după ceea ce s-a întâmplat cu creditele în franci elvețieni.

Cum pot fi evitate? Prin reglaje, este datoria Băncii Naționale să asigure lichiditatea adecvată în piață. Pentru mine, o creștere a dobânzii în intervalul de 1%, plus – minus, va fi normalitatea. Va fi exact cum fac majoritatea băncilor centrale care țintesc inflația. Pentru mine, o mișcare a dobânzilor în jurul ratei de politică monetară, în momentul actual de 1,75%, cu plus – minus 1 la sută, este mai mult sau mai puțin normală”, a subliniat Guvernatorul.

Din punct de vedere legal, ministrul de Finanțe poate asista la ședințele CA al BNR, dar nu poate participa la luarea deciziilor.

Guvernatorul susține că această reglementare va dispărea, pe măsură ce se va armoniza legislația cu cea de la nivelul Uniunii Europene, pentru a asigura independența Băncii Centrale.

De asemenea, Guvernatorul a precizat că nu a avut discuții cu premierul Mihai Tudose în această perioadă.

Întrebat, Isărescu a susținut că rectificarea bugetară de la începutul lunii septembrie a avut o influență indirectă, și nu foarte clar determinată, asupra actualei lipse de lichiditate de pe piață.

Nu confundați lichiditatea cu masa monetară. Aceste variații ale lichidității, în anumite limite, sunt inevitabile”, a mai spus Isărescu.

El a dat drept exemplu faptul că o bancă medie din România face zeci de mii de plăți, zilnic, iar întârzierea unei plăți poate duce la un dezechilibru, temporar, în conturile acesteia.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii