Cautare




, Staff

Servicii financiare |
|

Isărescu, despre deprecierea leului din ultima săptămână cu 1%: „Am scăpat de euroizare, în mare măsură, putem să-i dăm mai multă flexibilitate. Dar vedeți cât de sensibilă e societatea”

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, a subliniat că instituția este pentru un curs valutar stabil, dar flexibil, în condițiile în care România a scăpat de euroizare.
Mugur-Isarescu-BNRDSC_2739x

Suntem pentru stabilitatea cursului, dar nu pentru fixitate. Altfel, poate să se creeze un cerc vicios. Dacă se intră în panică, când se depreciază, este mai degrabă un efect, decât o cauză. Hai să lucrăm la cauză. (…) Am vândut noi, vreodată, iluzia că trebuie cursul să fie bătut în cuie undeva?!”, a spus Isărescu, în carul Conferinței anuală a Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România.

Leul s-a prăbuşit. Cel mai slab curs din istorie: 4,6495 lei pentru un euro

Cursul de schimb leu/euro, calculat de BNR, pe baza celor anunțate de bănci, a depășit pragul de 4,6 lei pentru un euro, în data de 8 noiembrie, ziua în care Guvernul a adoptat Revoluția fiscală. Cotaţia afişată luni, la ora 13.00, de BNR a fost de 4,6495 lei/euro, maximul înregistrat vreodată. Nivelul de peste 4,6 lei/euro nu a mai fost atins în ultimii cinci ani şi patru luni, din săptămâna 23-27 iulie 2012, când a fost atins şi maximul de 4,6397 lei/euro.

„Atenție la mișcările cursului de schimb. Am scăpat de euroizare, în mare măsură, putem să-i dăm mai multă flexibilitate. Dar vedeți cât de sensibilă e societatea. S-a mișcat cursul cu 1%, de la 4,6 la 4,64, sau mai puțin de 1%. Comentarii puternice, tari de tot, puteai să te și sperii, dacă te uiți. Degeaba spune Banca Națională «Stai mă nene! Uită-te la euro-dolar», 1%, în mod frecvent, se întâmplă într-o zi, nu în câteva zile și la câteva luni. Există, în continuare, o sensibilitate, hai s-o numesc emoțională, la această chestiune. Există întrebări la care e și greu să răspunzi. Dacă se întâmplă toamna, de ce se întâmplă toamna, dacă e iarna, de ce iarna, când trebuie să importăm gaze, dacă e primăvara, e exact primăvara, înainte de Paști, dacă e vara, când pleacă bietul om în vacanță. Trebuie înțelese și aceste abordări, în anumite limite. Unde trebuie să fim atenți? Ca ele să nu devină dominante. Dacă sunt împărtășite de oameni considerați analiști, avem o problemă. (…) S-a vândut iluzia unui curs stabil. Dar cursul se aprecia”, a explicat Isărescu.

În plus, el a reamintit că, în primăvară, a prezentat indicatorul curs de schimb real efectiv.

Câți au înțeles? Au înțeles că am spus leul trebuie să se deprecieze. Nu am spus că nu este câmp de apreciere. Am calculat cum trebuie acel curs, pentru că am calculat și unul pe baza prețurilor de consum – costurilor de trai. Dacă calculezi comparația dintre prețurile din România cu cele din străinătate, când știi că prețurile de consum ți-au picat în România din reducerea de TVA, nu ajungi la o concluzie corectă. Uită-te la costurile cu forța de muncă și de producție, toate sunt în creștere. De ce s-a apreciat cursul atunci? Credibilitatea țării încă era bună. Am avut ceva intări de capital, dobânzile era ceva mai sus decât în Europa, s-a apreciat cursul. Banca Națională a avut curajul să spună că nu încurajăm o asemenea tendință. Dacă am avut asemenea tendință că s-a mișcat cursul de la 4,6 la 4,64 cum era, dacă la momentul adevărului, care vine odată, se mișcă de la 4,4 la 4,60 sau 4,70, pentru că, în momentul în care sunt mișcări de amploare,p endulul se mișcă razna. Deci, am vândut noi iluzii în privința cursului?!”, a detaliat guvernatorul BNR.

Isărescu: Nivelul de-acum al cursului leu/euro este de relativ echilibru, dar tendința de depreciere este de durată și asociată cu deteriorarea balanței comerciale

Pe aceeași idee a flexibilității, dar cu dozajul necesar și în funcție de evoluția pieței, el a răspuns și la comentariile potrivit cărora dobânda în piață nu trebuia lăsată la un nivel redus:

«Nu trebuia lăsată dobânda atât de scăzută.», «Ce trebuia să facem?», «Să o țineți sus.», «Da? De ce?», «I-ați obișnuit pe români cu dobândă scăzută.» I-am obișnuit pe o săptămână, pe două sau e o chestie de patru ani, care s-a întâmplat în toată lumea? Ce spui dumneata e cam așa, comparația mea e un pic caraghioasă: dacă cineva face o promoție, poți să îi spui publicului «Să nu te duci să cumperi ieftin, că trebuie să cumperi scump, că altfel te obișnuiești să cumperi ieftin și vezi că e rău». Când apare o analiză dintr-asta, trebuie să-ți pui întrebări. Se înțeleg într-adevăr lucrurile? Patru – cinci ani de dobânzi negative în lume, putea România să stea izolată? Hai să zicem că reușea. Am făcut ceva ca să spunem că este tranzitoriu: am păstrat rata de politică monetară la 1,75%. Nu am coborât. Am beneficiat de fapul că aveam marja de dobândă mai mare și n-am coborât. Hai să zicem că sterilizam și țineam și dobânzile în piață la 1,75%—2% cât sunt în prezent, ca nu cumva, când ele vor crește, să zică cineva «Le-ați dat românilor o iluzie». Ce se întâmpla cu cursul? Se aprecia, se făcea din nou 4, 3 și ceva. Mai mult ca sigur că intrau capitalurile. Doar nu lucrăm cu nărozi, în lume. Ăia sunt mai deștepți decât noi.

„Ținem de șapte – opt ani un comitet de trecere la euro și nu a fost vizitat mai de nimeni

Potrivit acestuia, cursul s-ar fi dus, în această situație, la niveluri nesustenabile:

La momentul adevărului ce aveam? Nu aveam flexibilitate de curs, aveam o variație de la 3 și ceva la 4 și ceva, cu pendulul care lovește puternic în toate părțile. Nu se putea întâmpla așa ceva. Cursul se ducea spre niveluri nesustenabile. Nu am trăit asta în 2006? Atunci am fost obligați că aveam inflație mare în România, intram în Banca Centrală Europeană și, până am explicat acolo, cum e cu liberalizarea contului de capital, a fost foarte greu să fim înțeleși. Ne-am dus cu o scrisoare de la Fondul Monetar Internațional la Banca Centrală Europeană, cu liberalizarea contului de capital monetar, și cei de acolo ne-au spus «Nu sunteți pregătiți pentru asta. Ați vrut 2007, noi am spus 2010.» Am făcut-o. Am pus în balanță intrarea României (n.red. – în Uniunea Europeană) cu asumarea unui risc, să liberalizăm contul de capital, relativ nepregătiți. Talerul a cântărit, puternic, pentru intrarea în 2007. Bine am făcut. Dar de-aici să nu tragem nicio lecție?”, a mai explicat Isărescu.

În acest context, el a subliniat că BNR-ul nu este împotriva intrării României în zona euro

Aud că suntem noi împotriva intrării în zona euro. Hai, măi! Suntem singura instituție care ținem de șapte – opt ani un comitet de trecere la euro și nu a fost vizitat mai de nimeni. A fost odată un premier, un ministru de finanțe. Si noi suntem împotrivă? De ce? Pentru că spunem că trebuie să intrăm pregătiți în zona euro, ca să beneficiem de acest lucru?!”, a precizat Isărescu.

De asemenea, el a subliniat că acum există o „fereastră de oportunitate” pentru a trece la euro.

Este acum, într-adevăr, o fereastră de oportunitate, cum a fost și în anul 2000. Și în anul 2000 am forțat politic intrarea în 2007. Hai să învățăm ceva de acolo. Această instituție care s-a luptat atât pentru intrarea în UE a plătit. Ce este criza creditelor în franci elvețieni sau euroizarea de cont? Un produs secundar al faptului că am intrat în 2007 liberalizând contul de capital relativ prematur, înainte de a fi pregătiți, cu dobânzi mari la leu pe plan intern pentru că aveam inflație ridicată? Atunci haideți să învățăm din lecția trecutului. Sunt atât de greu de explicat lucrurile acestea societății, încât ea să iasă din confuzie?!”, a detaliat guvernatorul BNR.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii