Cautare




, Staff

Servicii financiare |
|

Isărescu: BNR, prin deciziile luate, vizează să facă economia mai eficientă, nu să sugrume creșterea economică. „Am vrea să greșim, adică excedentul de cerere să nu fie atât de mare”

Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României, subliniază că, prin lupta cu inflația, instituția nu intenționează să sugrume economia, din contră, apreciază că astfel o va face mai eficientă, arătând că nu doresc să mențină ținta de inflație cu orice preț.
Mugur-Isarescu-BNRDSC_2718x

„Pe acești indici (n.red. – CORE2 ajustat, inflația de bază, respectiv din inflația totală se exclud prețurile care sunt volatile, au un efect tranzitoriu asupra inflației și sunt în afara controlului politicii monetare, respectiv prețurile administrate – energia electrică și unele alimente -, și impozitele indirecte – TVA, accize) putem să acționăm. După cum vedeți, datorită măsurilor pe care le-am luat și măsurilor pe care le avem în vedere în viitor, în funcție de evoluția evenimentelor, acest indice se plafonează și se temperează. Nu credem, având în vedere persistența excedentului de cerere, că suntem încă în măsură «să-l dăm în jos». Ce înseamnă acest lucru? Că n-avem de gând să sugrumăm creșterea economică. Câtuși de puțin! Să o temperăm, să o facem mai eficientă, să găsim un mix optim de politici monetare cu politici fiscale. Și se va face prin negocieri, prin discuții, noi urmărindu-ne obiectivul și beneficiind de independența mandatului nostru”, a afirmat Isărescu, la prezentare „Raportului asupra inflației”, ediția mai 2018.

La începutul acestui an, după ce rata anuală a inflației a urcat de la 0,1%, în ianuarie 2017 la 3,32% în decembrie 2017, BNR a majorat rata dobânzii de politică monetară la 2% pe an, de la 1,75% pe an, nivel stabilit în mai 2015.

A continuat în februarie cu o creștere a dobânzii de politică monetară la 2,25% pe an, după ce, în ianuarie, inflația a ajuns la 4,32%, iar, până în Paști, estima că inflația va ajunge la 5%, ceea ce s-a întâmplat.

Isărescu, Dăncilă, Dragnea și Teodorovici au discutat timp de trei ore despre economia României. Camera Deputaților: un dialog constructiv, care devine permanent

Reprezentanții Băncii Centrale menționează că factorii principali în ceea ce privește creșterea ratei dobânzii de politică monetară sunt: efectul de bază asociat modificărilor operate la începutul anului 2017 în regimul impozitării indirecte și eliminării unor taxe nefiscale; peste acesta s-a suprapus, în aceeași, o majorare a tarifului energiei electrice și al gazelor naturale; deschiderea excedentului de cerere agregată, mai exact, s-a majorat; creșterea costurilor de producție (forță de muncă, utilități); ajustarea așteptărilor privind inflația pe un palier superior; deprecierea monedei naționale în raport cu euro.

În aprilie, Banca Centrală a menținut dobânda de politică monetară, deși în martie, inflația a ajuns la 4,95%, motivând că precedentele două creșteri nu și-au făcut încă toate efectele, mai ales asupra cursului leu/euro.

În schimb, a decis să facă primele operațiuni de sterilizare, atrăgând cumulat depozite în valoare de 44,66 de miliarde de lei, în decurs de trei ședințe, la o dobândă de 2,25% și cu maturitatea la o săptămână. A continuat cu încă o operațiune asemănătoare la începutul lunii mai, dar pentru 3 miliarde de lei, în aceleași condiții.

Liviu Dragnea a făcut publice scrisorile dintre el şi Mugur Isărescu: CA al BNR a indus neîncredere în Guvern. Isărescu: O eventuală lipsă de reacţie a BNR ar amplifica riscul ancorării aşteptărilor inflaţioniste la un nivel crescut

Aceste operațiuni și-au făcut mai repede efectul, indicii ROBOR depășind, la mijlocul lunii aprilie, dobânda de politică monetară, iar în prezent sunt la peste 2,7%.

Cu toate acestea, în ședința din 7 mai, Consiliul de administrație al BNR a optat pentru a treia creștere a ratei dobânzii de politică monetară, la 2,5% pe an, și în ciuda acuzelor PSD că în acest fel bruschează și afectează economia.

Într-un fel oficialii Băncii Centrale nu preau aveau de ales, datele arată că inflația din aprilie va fi în jur de 5,5%, urmând să rămână la acest nivel până la începutul toamnei.

Creșterile de prețuri din această toamnă vor fi mai mici decât cele din toamna anului trecut

Pentru finalul acestui an, BNR estimează că rata anuală a inflației de la finele acestui an se va reduce, apropiindu-se de ținta instituției, nefiind încă anunțate creșteri de taxe și nici de prețuri administrate. În ultimele trei luni ale anului, inflația va coborî până la 3,6%, în decembrie, arată noua prognoză a BNR, cu 0,1 puncte procentuale peste estimarea făcută în februarie. Astfel, Banca Centrală nu-și va îndeplini, pentru foarte puțin, ținta de inflație, care este de 2,5%, +/- 1%.

Vor avea loc creșteri de prețuri în toamnă, pentru că așa este toamna la noi, dar vor fi mult mai mici decât anul trecut, pentru că nu sunt programate, și cred că nu vor fi programate ajustări de prețuri administrate, așa cum a fost în toamna anului trecut. Din datele pe care le avem nu se întrevăd alte majorări de prețuri administrate. Credem în aceste date și informații”, a mai spus Isărescu.

Surpriză: În ciuda criticilor PSD, BNR a crescut rata dobânzii de politică monetară la 2,5% pe an

De asemenea, efectele șocurilor, de anul trecut, pe segmentul alimentar (lapte, brânză și ouă) s-au disipat, la începutul acestui an, atât pe piața locală, cât și la nivel european.

Din date noastre se observă și pe piața românească. Câtă vreme cursul rămâne stabil, și-avem date care să arate că există o anumită stabilitate a cursului, credem pe acest segment problemele se va tempera”, a punctat Guvernatorul.

În plus, o evoluție asemănătoare a fost și în Polonia, Ungaria și Bulgaria.

„Nu vrem să ne ducem cu dobânda de politică monetară în ceruri”

Cu toate acestea, actuala rată a dobânzii de politică monetară, de 2,5% an, începând cu 8 mai, nu înseamnă un maxim al acesteia.

„Dacă vreți să înțelegeți ceva legat de dobândă este că avem și noi, câteodată, câte un vis urât: nu vrem să ne ducem cu ea în ceruri. A sugruma nu înseamnă decât a sugruma: să o oprești de tot. Încercăm să aducem excesul de cerere în limite mai mult decât rezonabile, să îl aducem spre zero. Este adevărat că acest exces de cerere se poate diminua și prin creșterea PIB-ului potențial. Din păcate, la Banca Națională sunt foarte puțini factori care pot să stimuleze creșterea PIB-ului potențial”, a detaliat Isărecu.

CA al BNR a decis, în unanimitate, să crească dobânda de politică monetară: Riscurile privind inflația le ridică prețurile administrate, condiţiile de pe piaţa muncii și preţul petrolului

Oficialul BNR a menționat că pentru a crește PIB-ul potențial este nevoie de mai multe investiții, creșteri de productivitate, forță de muncă mai bine calificată.

Unii țin de noi, în sensul să stimulăm creditul (pentru companii). Constatarea noastră ste indubitabilă: societățile multinaționale n-au probleme de finanțare, cum este și normal – se finanțează prin ajutorul societăților – mamă, au acces pe piața internațională, au un nume, dar ceilalți au probleme de finanțare. Există, nu numai la nivelul întreprinderilor, dar și la nivelul analiștilor și al factorului politic, această percepție că băncile din România au întors spatele economiei reale. Este o realitate, când ai 600.000 de întreprinderi, 300.000 există numai pe hârtie, pentru că au capital negativ, și numai 12.000 sunt bancabile”, a precizat Isărescu.

Deși BNR n-are asemenea atribuții, Guvernatorul a ținut să sublinieze că instituția  nu poate finanța direct companiile, ci doar să le dea acces băncilor la mai multă lichiditate, ceea ce a și făcut, treptat, în ultimii doi ani. Acesta a susținut că această lichiditate nu s-a dus în inflație, pentru că nu s-a dus în creditare.

„Am vrea să greșim”

În plus, Isărescu a dezvăluit că, în cadrul întâlnirii din 3 mai cu Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților, premierul Viorica Dăncilă și Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor Publice, li s-a reproșat reprezentanților BNR, alături de Isărescu, la întâlnire fiind prezent și Florin Georgescu, prim – viceguvernatorul BNR, că susțin că economia României este prociclică, respectiv un excedent de cerere mai mare decât Guvernul, iar cei din urmă au recunoscut acest lucru.

„Am acceptat acest lucru. L-ați citit în scrisoare. De regulă, o bancă centrală este mai prudentă. Aceasta este explicația noastră. Mă exprim și mai clar: Să dea Dumnezeu să greșim! Am vrea să greșim, adică excedentul de cerere să nu fie atât de mare”, a punctat Isărescu.

Isărescu despre lupta cu inflația: Sub nicio formă nu vrem să ajungă ROBOR la 4%. Foarte curând, dobânzile la depozite vor deveni mai competitive

Guvernatorul a menționat acest excedent de cerere se concretizează în deficitul extern sau inflație, iar ambele sunt, în cazul României, în prezent, pe curbă ascendentă.

Când aceste două dezechilibre depășesc o anumită limită este foarte greu să le corectezi. Sau le corectezi cu instrumente dure: majorezi dobânzile, trebuie să depreciezi cursul, introduci restricții la creditare. Din această cauză, nu numai noi, Banca Națională a României, toate băncile centrale din lume sunt mai prudente. Este mai ușor să spui: «Da, am greșit. Economia putea să producă mai mult. Uite se ajunge spre surplus de balanță comercială», cum este în Polonia, în Ungaria și economia mai poate să suporte ceva. Dar, când ajungi spre 3-4%, limita de prudență și spui «Dom‘le, trebuie să încep să iau», întrebarea este cine ia înapoi ceea ce s-a dat și cu ce instrumente? Începe aici o discuție politică, pe care am mai trăit-o în 2007 – 2008. Problema este că atunci, pentru că deficitul era foarte mare, a trebuit să se taie masiv din excesul de cerere”, a arătat Isărescu.

Guvernatorul a subliniat că nu compară situația actuală cu aceea din 2007 -2008, ci doar ca tendință, deoarece atunci deficitele de cont curent erau spre 14%, iar în prezent este de 4%, nivel acceptabil.

În 2007, am avut aproape 15% deficit de cont curent. Enorm. Aia, da, criză! Ați văzut cât a fost de dureroasă, ce corecție majoră în puțini ani, până la aproape zero, în puțini ani, după care în 2014 – 2015, cu programul de relaxare fiscală, tăiere de impozite, după tăiere de impozite, deteriorarea a avut loc, în timp ce, în Polonia, Ungaria au avut loc în timp, nu s-au ajustat atât de mult ca la noi, nu și-au îmbnătățit situația atât de rapid, au făcut-o mai treptat, mai omenește, dar continuu. Noi am întrerupt-o și-am luat-o pe calea inversă. Este o problemă. Ca și la intermedierea financiară. La balanța bunurilor, iarăși. (…) Știm și noi, și Guvernul, și Comisia Europeană că avem excedent de cerere, chiar dacă există diferențe, Banca Națională va rămâne pe o poziție prudentă. Mă rog ca domnul Tudor Grosu (n.red. – angajat din cadrul BNR) să greșească, mă tem foarte tare, că nu va greși. Are un model bun. Mă tem foarte tare că nu va greși”, a menționat Isărescu.

„Trebuie să alertăm într-un fel asupra acestor indicatori”

Guvernatorul a completat că, atunci când reprezentanții Băncii Centrale spun că excedentul de cerere nu este sustenbil, vorbesc în termeni europeni:

„Dacă și acest lucru supără, nu știu cum să mă mai exprim. Trebuie să alertăm într-un fel asupra acestor indicatori. Și nu se oprește.”

De asemenea, oficialul Băncii Centrale a mai spus că reprezentanții instituției au revizuit în jos semnificativ excedentul de cerere pentru a doua jumătate a anului precedent.

Într-un fel ne-am apropiat de cei de la Comisia de Prognoză. Vedeți cât de flexibil sunt, dar ne-am apropiat, pentru că s-au revizuit datele statistice, dar excesul de cerere este totuși mare. Ele se văd diminuat, treptat, dar politica monetară, atâta timp cât avem exces de cerere, nu poate să mai rămână acomoditativă, trebuie să devină ușor restrictivă, ca să temperăm presiunile inflaționiste și să evităm ca în viitor, dobânzile acestea să crească și mai mult. Nu urmărim să crească dobânzilor, ci să evităm o majorare mai mare a dobânzilor în viitor”, a subliniat Isărescu.

„Este greu greu să îți atingi ținta cu atâtea suișuri și coborâșuri fiscale”

Din datele BNR-ului reiese că, din decembrie 2007 până în martie 2018, au fost patru perioade în care rata anuală a inflației a crescut puternic, urmate de patru perioade în care a scăzut puternic.

„Avem patru cocoașe. Am trecut aici numai măsurile fiscale, majorarea TVA-ului, micșorarea TVA-ului, introducere de acciză, retragere de acciză. Este greu greu să îți atingi ținta cu atâtea suișuri și coborâșuri fiscale. Noi, când ne-am referit la efectele fiscale, nu ne-am referit doar la ce a făcut prezentul Guvern, că, încă, nu s-au văzut efectele, ci la toate aceste măsuri fiscale, care arată, într-adevăr, ca să folosesc cuvintele președintelui, a țopăială, în sus – în jos – în sus – în jos, cu care este foarte greu să lucrezi. Noi lucrăm cu anticipații. Toate aceste creșteri și scăderi de impozite, și scăderi mari, de câteva procente la TVA, înseamnă foarte mult”, a explicat Isărescu.

El a dat drept exemplu faptul că, în iunie 2015, TVA-ul la alimente s-a redus de la 24% la 9%, ceea ce a produs o scădere puternică.

Ținta noastră este mai greu de atins, pentru că ea este de-acum și-o țintă stabilă. Trebuie într-adevăr un cadru macroeconomic stabil, ca să ai inflație stabilă. Ambiția ar fi prea mare să ai inflație stabilă cu un cadru macroeconomic în care au loc asemenea modificări”, a evidențiat Isărescu.

Din rata anuală a inflației din martie, două treimi a fost provocată de componente exogene

Guvernatorul a explicat și accelerarea rapidă a inflației din ultimele opt luni. Un primul factor important a fost majorarea accizei la combustibili, în septembrie, după ce fusese redusă în ianuarie, în noua variantă contribuind cu 0,5%.

Ce poți să-i faci, ca să o controcarezi? Nici nu este bine să o contracarezi cu măsuri de politică monetară. Înseamnă să sugrumi economia, pentru o decizie din aceasta”, a explicat Isărescu.

Iar, la scurt timp după reintroducerea acesteia, s-a scumpit energia electrică și a fost criza ouălor în Uniunea Europeană.

Din 4,95% (n.red. – rata anuală a inflației din martie, două treimi, adică 3,2%, a venit din componente exogene. Spunem asta de mai multă vreme. Declarația comună care a apărut la terminarea întâlnirii cu președintele Camerei n-are nimic exagerat, repetă ceea ce-am spus noi: componente exogene ale indicelui prețurilor de consum, în afara sferei de influență a politicii monetare. Aceasta este terminologia noastră, n-am folosit-o acum, o folosim de mai bine de doi ani. Dacă există neînțelegeri, o mai explicăm o dată: dacă un factor pe partea ofertei, exogen, asupra căruia n-are influență nici dobânda, nici cursul de schimb, încearcă să fie contracarat, aceasta înseamnă să reduci alte prețuri. Acelea au crescut, au pondere mare în coș (n.red. – coșul de consum), nu poți să iei să le dai la o parte, încerci să le calculezi fără ele, nu te crede nimeni, pentru că ele te afectează, există în viața reală, percepția s-a creat, efectul economic este creat. Atunci, singurul lucru pe care poți să-l faci este să aștepți ca el să treacă și ca acest factor exogen să nu se transforme într-o inflație de fond. Asta poate să facă Banca Centrală. Așa este peste tot în lume”, a detaliat oficialul BNR.

Isărescu despre întâlnirea reprezentanților BNR cu Dragnea și Dăncilă: Am discutat cam ce a fost în scrisori. A fost o discuție serioasă

Din inflația de 4,95%, ponderile cele mai importante în coșul de consum a fost următoarele: comustibilii – 8% (dar are impact și asupra altor produse); produsele din tutun – 6,3%; energia electrică – 5,7%; gazele naturale – 3,4%; apă, canal și salubritate – 2,9%; fructele proaspete – 1,1%; citricele și fructele meridionale – 1%; precum și ouăle – 0,6%.

Pe de o parte, nu avem cum să-i neglijăm, pe de altă parte, n-avem cum să îi contracarăm ca atare. Noi trebuie să ținem CORE2 ajustat, ceea ce se numește inflația de fond. Așa că există și ceva dreptate și în afirmația, dacă faci diferența, pe care o avem în afara factorilor fundamentali, inflația este de 1,7-1,8%”, a evidențiat Isărescu.

De asemenea, aproape jumătate din inflația de 4,95% a fost influențată de prețurile administrate, care sunt stabilite de reglementatori independenți.

Noi putem judeca așa: ar fi fost bine ca aceste prețuri adiministrate să se majoreze, când aveai inflație negativă, în 2015 – început de 2016, numai că aceia au fost ani electorali. Atunci avem o problemă: cum împaci ciclul economic cu ciclul electoral. Credeți că este numai în România? Peste tot este această problemă”, a completat Guvernatorul.

De asemenea, viteza de creștere a ratei anuale a inflației de bază, CORE2 ajustat, care vine din surplusul de cerere, s-a majorat, începând cu trimestrul al doilea al anului trecut.

Cu aceasta ne batem, dar, în spatele ei, vine inflația din cerere care este și ea, într-un fel, normală, cresc veniturile, pentru că piața muncii este tensionată”, a precizat Isărescu.

Isărescu: Prudență unde punem salariile, ca să încapă în carapacea macroeconomică

Iar creșterile de prețuri au fost generalizate, pe fondul creșterii excedentului de cerere în economie și a costurilor de producție. Cel mai mult au crescut prețurile în martie la produsele de bază – carne și produs din carne, precum și produsele lactate.

În prezent, există deja o ușoară diminuare diminuare a CORE2 ajustat, datorită excedentului de cerere de o amploare mai redusă, presiunilor inflaționiste ușor mai scăzute provenind din partea prețurilor bunurilor din import, „datorită faptului că cursul, în ciuda celor care fac alte prognoze, s-a temperat, dar, deocamdată ne batem cu aticipațiile privind inflația care au rămas la un nivel mai ridicat”, potrivit oficialului Băncii Centrale.

Potențiale cauze de abatere a inflației de la traiectoria proiectată sunt: în sus, prețurile materiilor prime pe piețele internaționale (produse energetice, mărfuri agroalimentare) și piața muncii (grad ridicat de tensionare, cu potențial de a alimenta suplimentar atât costurile firmelor, cât și avansul consumului).

În schimb, cauze mai echilibrate care ar putea modifica majora inflația sunt: coordonatele mediului extern, politica fiscală și cea a veniturilor (conduita politicii fiscale și a celei a veniturilor, prin prisma impactului pe care măsurile implementate l-ar putea avea asupra configurației viitoare a parametrilor fiscali și cadrului macroeconomic) și dinamica prețurilor administrate, condiționată de informațiile disponibile (incertitudini privind magnitudinea creșterilor prețurilor gazelor naturale și energiei electrice).

Coordonatele mediului extern includ: incertitudini cu privire la politicile fiscale și comerciale ale SUA, precum și la impactul unor posibile măsuri protecționiste; perspectivele de evoluție macroeconomică din zona euro/UE și din economiile emergente, inclusiv în contextul conduitei politicilor monetare ale principalelor bănci centrale; incertitudini cu privire la impactul asupra cadrului macroeconomic global al negocierilor aferente Brexit.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii