Cautare




, Contributor

Scriu despre publicitate și media de 20 de ani. În 2013, am publicat cartea de interviuri „Primul an de publicitate”.

Media şi entertainment |
|

Irén Arsene (Curtea Veche): „O dezvoltare economică durabilă nu poate fi bazată decât pe carte, pe lectură și pe educație”

Irén Arsene Máté, director general la Curtea Veche Publishing, atrage atenția că, în ciuda eforturilor depuse de editori, industria românească de carte stagnează. Cultura și educația generează creștere economică.
Iren Arsene 1

Forbes: În ultimii trei ani (2014 – 2016), România a înregistrat creșteri economice. În ce măsură aceste performanțe macroeconomice au influențat piața editorială din România?

Irén Arsene: Creşterea economică nu a influenţat deloc piaţa editorială. De fapt, criza din 2008 şi recesiunea care i-a urmat nu au afectat piața editorială în aceeaşi măsură în care au afectat alte domenii: efectele s-au făcut simţite mai târziu, nu au fost chiar atât de multe restructurări etc. Dată fiind permanenta situație critică a editurilor, a pieței de carte și, de ce nu, a culturii în general, acestea sunt, vrând–nevrând, industrii mai suple, care nu o duc niciodată bine, nici măcar în perioadele de creștere economică. Le este mai uşor poate să treacă prin crize, însă doar pentru că sunt într-o criză permanentă.

Piaţa editorială nu a fost influenţată în mod direct de această creştere economică. E cert însă că o bună situaţie a pieţei de carte, a lecturii, ar influența în mod direct creșterea economică. Ar trebui schimbată percepţia obişnuită a relaţiei dintre economie şi cultură, educaţie, lectură, piaţa de carte. Vedem prea mult cultura ca pe o cenușăreasă a economiei, care primeşte și ea acolo câteva firimituri din PIB. Nu ar strica să privim lucrurile și din direcția opusă.

O dezvoltare economică durabilă nu poate fi bazată decât pe carte, pe lectură și pe educație. Faptul că aproape jumătate dintre copiii ţării, cei din mediul rural, nu au acces la carte, nu au acces la o educaţie de calitate, nu poate să folosească economiei româneşti.

Economia are nevoie de cultură, de carte, de citit, de educaţie – nu există economie dezvoltată în Europa care să nu aibă o piața editorială pe măsură. Ar trebui să înţelegem, înainte de a fi prea târziu, că nu ne putem dezvolta, nu putem avea nici creștere economică, nici creştere a calităţii vieții, dacă nu facem ceva în acest sens.

Forbes: România este de 10 ani în Uniunea Europeană. Dar piața editorială din România este integrată sau măcar conectată, din perspectiva valorilor și a businessului, la piețele europene?

Irén Arsene: Singura noastră legătură directă cu pieţele editoriale europene este Federaţia Editorilor din România, afiliată Federaţiei Editorilor din Europa. Avem astfel acces la informații, știm ce fac alte edituri europene, știm cât se citeşte în ţările UE, ştim cu cine ne comparăm.

Din păcate, însă, asta nu ne ajută să depăşim disfuncționalitățile pieţei româneşti de carte. Nu suntem mai bine promovaţi, nu citim mai mult, nu scriem mai mult, nu formăm scriitori, nu formăm povestitori, nu formăm oameni care să se facă înțeleși de un public larg. Putem doar să ne mirăm de distanța care ne desparte de celelalte ţări europene, când descoperim că suntem în coada tuturor clasamentelor şi a statisticilor posibile.

Chiar dacă sunt traduse şi ajung în alte ţări europene, cărţile autorilor români nu reuşesc să producă dezbateri în culturile respective şi rămân lipsite de orice impact. În ciuda participărilor la târgurile internaţionale de carte, nu reuşim să ne repoziționăm pe pieţele celorlalte ţări şi rămânem aproape la fel de ignorați ca în vremea comunismului.

Avem un raport foarte prost între producția autohtonă și traduceri, nu există destui autori români, nu există suficientă carte românească care să poată fi promovată.

Există cărţi bune, dar o editură nu poate funcţiona bine dacă se bazează doar pe câţiva autori, pe câteva opere de calitate. E nevoie de o producţie constantă de cărţi bune, pentru ca o selecţie să fie posibilă, pentru a avea mai multe bestselleruri şi pentru a încerca astfel să ajungem pe pieţele europene.

Forbes: În opinia dvs, care sunt blocajele interne ce au frânat în ultimii trei ani dezvoltarea pieței editoriale din România (2014 – 2016)?

Irén Arsene: Nu ştiu dacă putem identifica anumite blocaje noi. E suficient însă că nu s-a schimbat nimic din veşnica stare proastă a pieţei editoriale. Într-o mare parte a ţării, în mediul rural, dar şi în micile oraşe, uneori chiar în judeţe întregi, nu există librării.

Aşa cum nu există librării, nu există nici interes pentru cultură, pentru educaţie, pentru carte şi nu există nicio preocupare din partea guvernanţilor pentru a schimba această situaţie.

Au existat câteva măsuri bune, dar minore. A contat reducerea TVA pentru carte de la 9% la 5%, dar TVA-ul pentru carte ar trebui redus la 0. Au contat şi cei 100 euro dați profesorilor pentru cărți, dar nici măcar aceştia nu mai există.

Sistemul de educaţie, şcolile, profesorii, cei care ar trebui să aibă un rol esenţial în această problemă, nu sunt suficient de bine pregătiţi sau nu își fac, nici ei, datoria. Ştim cu toţii cât de prost ieşim, de fiecare dată, la testele PISA. Vorbim deci de probleme grave, de absenţa unei infrastructuri culturale, materiale şi umane, de bază.

Funcţionăm, astfel, de prea mult timp într-un cadru total nepotrivit. De aceea, în ciuda tuturor eforturilor depuse de edituri, industria românească de carte stagnează.

Ritmul producţiei de carte este foarte fragmentat, sunt perioade lungi în care nu apare nimic, timpii de așteptare sunt mult prea lungi. Piaţa românească de carte nu a atins niciodată cifra de 100 de milioane de euro, o cifră aproape ridicolă, şi e greu de crezut că o să depăşească acest prag critic în curând.

(26 aprilie 2017)

CITEȘTE INTERVIUL CU MIHAIL PENESCU (ALL)

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii