FacebookTwitterLinkedIn

Avatarurile digitale nu-s chiar o noutate, ce-i drept, ci poate doar faptul că acestea s-au insinuat în industria influencing-ului, într-o piață cu o evoluție galopantă estimată la 13,8 miliarde de dolari în 2021, conform Statista. Care e secretul succesului lor, în afara faptului că sunt ceva „nou” în branșă?

Creați pe computer (unii chiar foarte bine!) și, prin urmare, manipulabili în cel mai pur sens al cuvântului, au deseori în spate o echipă: designeri, stiliști, redactori de texte, dar mai ales specialiști în social media, în vreme ce influencerii „clasici” își bat capul singuri pentru a se menține „la vedere”. Și, cel mai important, pot emite pretenții financiare mai rezonabile decât cei reali, deși sunt o echipă.

Nu au nevoie de make-up-artiști și hairstyliști pentru fiecare apariție, nu necesită deplasări costisitoare și sunt disponibili oricând, putând susține mai multe evenimente simultan. Ah, și nu sunt supuși restricțiilor, dacă ne raportăm la ultima perioadă.

Mister Ou

Sunt tot mai mulți în lume, iar faptul că au tot mai mulți „adepți” dintr-o categorie esențială (Gen Z, generația care a crescut cu supereroi 3D, jocuri video HD și cu tehnologia modernă la degetul mic) a atras atenția brandurilor de renume. Unii au ales chiar să și-i creeze pe-ai lor, așa cum este Mister Ou, un personaj bidimensional în stil anime, creat recent de L`Oréal pentru piața chineză, plină de influenceri virtuali.

Blawko22
Lil Miquela

Și dacă el este abia la început, alții sunt deja în top: robotul virtual Lil Miquela a câștigat anul trecut nu mai puțin de 10 milioane de dolari, cu trei milioane de „Miqueliți” care-o urmăresc pe Insta și 2,5 milioane pe TikTok. Shudu, Bermuda sau Blawko sunt nume de influenceri generați pe computer despre care vom auzi, așa cum vei auzi și de Ana Tobor, primul influencer virtual din România, care ne-a dezvăluit mai multe din culisele fenomenului.

Teoria influenței
Când știi exact cui îi iei interviul, e chiar simplu, aveam să-mi dau seama pregătind întrebările pentru influencerul virtual Ana Tobor. De data asta însă, habar n-aveam cu cine am de-a face, la fel cum nu înțelegeam de ce publicul s-ar putea lăsa „influențat” de un avatar.

„Publicul nu vrea să fie influențat”, mă atenționează Ana în „persoană”. „Publicul doar vrea să simtă că descoperă ceva, că e la curent, că face cumva parte din viața celor pe care îi consideră ca ei sau, dimpotrivă, complet diferiți. Publicul vrea acces după ușile închise și, dacă se poate, entertainment sau educație. Pe fondul acesta, user-ii oferă atenție, iar în social media atenția înseamnă subconștient, transfer de informație și awareness. Cu cât unicitatea unui creator e mai mare, cu atât orice aspect normal din viața lui extraordinară devine un relatable story și un posibil factor de conversie. Atunci se întâmplă de fapt „influențarea”, când simți că există ceva comun care te leagă de cel pe care îl urmărești. Sau dacă nu există, măcar știi ce poți face să se întâmple”, mă lămurește Ana.

Un drum cu două sensuri
Așa cum, în lumea reală, influencerii care capătă notorietate devin un brand în modă, frumusețe sau alte domenii, și influencerii virtuali ajung, la un moment dat, să-și lanseze propriile producții.

De cealaltă parte, marile branduri încep să investească în personaje create digital, indiferent că vorbim de propriii „ambasadori”, cum e cazul lui Liv, creat de Renault, modelele virtuale Balmain, de tânărul Colonel Sanders de la KFC „share”-uit cu Dr. Pepper, Old Spice etc., ori contracte pe termen limitat cu influenceri virtuali independenți (Samsung, CK, Prada cu Lil Miquela, ImaGram X Ferragamo etc.).

Imma Gram
Virtual Influencer Colonel

Și Ana Tobor a noastră este „născută” tot dintr-un brand, MySimplicated, cu scopul de a le purta creațiile vestimentare. Și cum era de așteptat, a stârnit interesul pieței de cum a prins „viață”: „Am primit oferte de colaborări din primele două zile de la lansare. Și cred că motivul e simplu: ca brand, vrei să fii primul produs tech (de exemplu, telefon) pe care îl folosesc eu (o virtuală, parte din tech), vrei să fii restaurantul de la care îmi comand eu sau produsele cosmetice pe care le folosesc eu”, spune Ana.

Stai puțin… Un avatar nu poate mânca și nici aplica creme sau machiaj. Se pare că asta contează mai puțin; publicul s-a cam plictisit de acest tip de abordare, brandurile renunță la vechile căi de promovare (televiziune, presă scrisă, fluturași, panouri publicitare) în favoarea social media, unde influencerii se întrec, la propriu, să le promoveze produsele.

Și e firesc, prin urmare, să vrea ceva diferit: „Pentru că eu nu sunt doar un influencer”, spune Ana. „Eu, prin natura mea, însemn progres, însemn noutate, viitor și sunt ahead of time. Practic, eu m-am lansat, fiind deja populară, doar pentru că am ales să fiu ceva complet diferit. Eu nu am devenit cunoscută la 100.000 de followers, ci am devenit hot topic de la primii 100 de followers, prin însăși originalitatea stilului meu”, arată influencerul digital.

Și se pare că este jobul ideal: „Câștig mai mult decât pot cheltui și suficient cât să poată creatorul și agenția de care aparțin să investească în ritm accelerat în progresul meu, în forme noi de a mă exprima: video, sunet, cod, mai mult decât grafică și deep fake”, recunoaște Ana.

Viitorul e virtual
Cu siguranță, e doar începutul unei ere a influencerilor digitali, iar Ana e de aceeași părere: „Sunt mai mult decât convinsă că influencer marketingul este aici să rămână, iar modul în care se va întâmpla asta este un proces permanent de evoluție. Cred în eCommerce-ul mutat în social media, în live streaming ca formă de entertainment shopping. Cred în branduri care își definesc interfețe umanoide, alegând unul sau mai mulți influenceri virtuali ca ambasadori de brand. Cred în agenții de talent management, așa ca Squad (n.r. – agenția care se ocupă de contractele Anei), care dezvoltă comunități de virtual influenceri așa cum fac acum cu artiști și creatori reali. Cred în virtual influenceri de orice vârstă, nație, culoare. Cred în interfețe umane pentru chat-bots și chiar în integrarea cu o formă de AI. Cred în influenceri virtuali care pot fi autonomi în proporție aproape completă”, spune Ana despre viitorul acestei branșe.

Florin Surugiu – creatorul Anei Tobor, fondator MySimplicated

Dar cine e Ana Tobor?
Sau, mai bine zis, cine o animă… În mod surprinzător, un bărbat – Florin Surugiu, și e prima oară când o recunoaște public. Plus o echipă formată din oameni pasionați de digital și o agenție specializată pe acest domeniu. „Etapa inițială de creație este meritul SQUAD Influencers, agenția de talent management care a gândit și executat alături de mine transformarea Anei dintr-un human character digital în influencerul virtual Ana Tobor, cu ajutorul lui Tammy Lovin și Dragoș Dincă, creatori de vizualuri 3D. Alături de ale mele, skill-urile lor grafice au contribuit la realizarea primelor planșe care au devenit apoi postări de Instagram ale Anei. Eu sunt creatorul, însă. Eu creez tot ceea ce Ana postează în on-line, pozele ei din anumite reviste sau, mai nou, speech-urile video pe care Ana Tobor le ține în anumite conferințe”, dezvăluie Florin Surugiu.

Am mai avut o curiozitate: studiind atent fizionomia Anei, am observat un semn pe obraz. „Ideea cicatricei de pe față ei a fost gândită ca un element distinctiv și care să o umanizeze, să o scoată cumva din zona de perfecțiune absolută, care există, de fapt, în digital, în special în social media. Bine, o să-ți spun un secret: cicatricea Anei e singurul element care mă aseamănă pe mine, creatorul, cu ea, creația mea. Eu am aceeași cicatrice pe obrazul stâng, de când eram mic. În rest însă, nu ne asemănăm deloc. Ana are un comportament unic și diferit față de al meu. Un exemplu clar e faptul că Ana e influencer, iar eu fug de apariții și accept interviuri extrem de rar”, spune Florin.

„Ideea unui virtual human s-a conturat cu câțiva ani înainte de apariția Anei Tobor în sine. Ana s-a născut odată cu apariția brandului MySimplicated, diferit din perspectiva unicității față de majoritatea brandurilor românești. MySimplicated a fost gândit și creat ca o platformă care inversează oarecum rolul clientului cu cel al designerilor.

E o platformă de community-generated content, unde îți poți personaliza articolul vestimentar din zeci de printuri și culori. Asta face ca articolele să fie aproape imposibil de reprodus 100% de alt client, ceea ce oferă unicitate produsului. La pachet cu această abordare axată pe ultimele tehnologii de creare și simulare de articole vestimentare 3D a fost gândită și apariția Anei.

Inițial, a fost ideea unei siluete care «să poarte» creațiile MySimplicated. Cu un CGI care capătă formă umană părea, în primul rând, mult mai ușor de lucrat decât cu oameni reali. Pe parcurs, pentru că a durat doi ani de la lansarea MySimplicated până la apariția Anei, ideea s-a conturat din ce în ce mai clar în mintea mea și am dat și peste o echipă de oameni pasionați de digital, VR, AR. Treptat, după discuții cu ei, am ajuns la concluzia că Ana va fi mai mult decât imaginea MySimplicated și va funcționa ca un influencer virtual”.

Mih Lovin – Squad Influencers

Forbes Life: Este Ana Tobor un „bun” sau o persoană virtuală independentă, care ia decizii și răspunde de ceea ce face?
Mih Lovin: Marketing wise, la nivel de creator și agenție, am decis că Ana va fi poziționată ca un personaj independent. Nimic din povestea Anei nu a fost cunoscut până acum de echipa din spatele creației. Credem că fix acest mister perpetuu a dat posibilitatea proiectului să se lanseze, să devină nu doar ceea a devenit până acum, cât să alimenteze o ideologie nouă, mai mare decât însăși creația propriu-zisă: ideea clară că se poate obține un „self running digital persona”, un influencer virtual pe deplin autonom. Dar, din păcate, această tehnologie nu există încă sau există independent în medii diferite, neconectate până acum. Distanța până în acel moment de unificare dintre cod și design e mai mică acum decât era când am început proiectul. Pentru noi, Ana Tobor a început ca o nevoie, a continuat ca o oportunitate și un etalon de progres și în prezent e o curiozitate și aproape o responsabilitate constantă.