FacebookTwitterLinkedIn

În perioada analizată, aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământul primar şi gimnazial (45,5%), iar circa o treime în învăţământul liceal şi cel antepreşcolar şi preşcolar (17,8%, respectiv 15%).

Comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, învăţământul profesional, învăţământul superior şi învăţământul liceal sunt nivelurile care au înregistrat creşteri ale populaţiei şcolare (+8.900 elevi, +17.200 studenţi şi +2.400 elevi).

În profil teritorial, populaţia şcolară din intervalul analizat a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (601.100 persoane) şi Bucureşti – Ilfov (517.600 de persoane).

„Distribuţia populaţiei şcolare pe regiuni de dezvoltare şi niveluri educaţionale faţă de totalul fiecărei regiuni, arată că cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (53,1%). La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învăţământul postliceal din regiunile Centru şi Bucureşti-Ilfov (câte 2,0% fiecare). În învăţământul superior ponderea numărului de studenţi înscrişi faţă de totalul fiecărei regiuni a fost preponderentă în regiunea Bucureşti-Ilfov (34,4%)”, notează INS.

În ceea ce priveşte situaţia personalului didactic în anul şcolar/universitar 2020-2021, acesta a însumat 235.600 de persoane. Astfel, raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost 15 elevi şi studenţi la un cadru didactic.