Cautare




, Contributor

Managing Director, AVRA Aesthetic Institute

Lifestyle |
|

Inflammaging vs Slowaging

„Prea mult dintr-un lucru bun poate fi dăunător” este cât se poate de adevărat atunci când vorbim despre inflamaţie și efectele acesteia asupra corpului nostru. Deși a căpătat o reputaţie proastă în ultimii ani, aceasta are și un rol benefic.
shutterstock_557762503

Prieten sau dușman?

Primul lucru pe care trebuie să îl știm despre inflamaţie este acela că ea este o parte esenţială a procesului de vindecare a corpului, apărând, la nivel celular, atunci când sistemul imunitar încearcă să repare „daunele”. Astfel, putem avea de a face cu inflamaţie invizibilă – precum atunci când corpul luptă cu o infecţie internă – sau vizibilă, atunci când vasele de sânge se dilată aproape de suprafaţa pielii pentru a crește fluxul sangvin, facilitând vindecarea.

Ca mecanism de protejare și vindecare a organismului, inflamaţia acută, pe termen scurt, este un mecanism de protejare și vindecare a organismului. Inflamaţiile acute sunt cele care apar în urma unei răni, cum ar fi o lovitură, arsură, tăietură, înţepătură.  Este parte din răspunsul sistemului imunitar, organismul trimiţându-și „armata” de celule pentru a opri bacteriile și alţi agenţi patogeni și a reface ţesuturile. Această acţiune ar trebui să dureze doar pentru câteva ore sau zile, până când organismul se vindecă. Atunci când lupta s-a încheiat, armata de substanţe care declanșează procesul de inflamare ar trebui să se retragă, dar, în anumite cazuri, acest lucru nu se întâmplă. În acest caz, vorbim despre apariţia inflamaţiei cronice, pe termen lung. Numeroase afecţiuni au fost asociate cu inflamaţia cronică, sistemul imunitar având o reacţie exagerată.

„În timp ce inflamaţia acută este o parte esenţială a procesului de vindecare, inflamaţia cronică poate duce la multe probleme de sănătate, fiind un «jucător cheie» într-o gamă largă de boli cronice, cum ar fi cancerul, bolile de inimă, diabetul, depresia și Alzheimer”, completează Larisa Petrini, Health Coach și fondator Bodyology. La nivelul pielii, inflamaţia cronică poate accelera procesul de apariţie a liniilor fine și a ridurilor, precum și a pielii cu aspect neuniform, roșeaţă, piele flască sau cu aspect pufos, cu tendinţa de a reţine apa sau de apariţie a celulitei.

Factorii de mediu și sistemul imunitar: 

Pe scurt, „Sistemul imunitar devine activat atunci când corpul nostru recunoaște ceva străin – cum ar fi microbii sau substanţele chimice. Acest lucru declanșează adesea un proces numit inflamare, generat de un sistem imunitar care devine hipersensibil la alergeni precum praful și polenul. Expunerea repetată la acești alergeni poate duce la inflamare, iar aceasta, lăsată necontrolată, poate provoca leziuni tisulare. Inflamaţia poate altera și fluxul de sânge către creier, ducând la afectarea ţesuturilor, dar și la un declin cognitiv și apariţia unor boli precum Parkinson și Alzheimer, care au fost asociate cu inflamaţiile din creier”, ne spune Larisa Petrini.

Numeroase studii au arătat că suntem mai predispuși la apariţia efectelor negative ale inflamaţiei cronice după vârsta de patruzeci de ani. Printre factorii ce ţin de mediu și stil de viaţă, care pot declanșa sau întreţine un proces nedorit de inflamaţie, se numără poluarea aerului, fumatul pasiv și razele solare ultraviolete, ce conduc la proliferarea radicalilor liberi ce pot produce în piele un răspuns inflamator. Atunci când vorbim de alimentaţie, trebuie să fim atenţi însă la grăsimile nesănătoase, precum și la carbohidraţii rafinaţi și alimentele procesate.

Pe lângă acestea însă, lipsa somnului, stresul constant și o stare de alertă permanentă pot interveni în biochimia corpului, dând peste cap producţia de cortizol, un hormon care ne predispune corpul la un răspuns inflamator. Predispoziţia genetică este un alt factor de luat în calcul atunci când istoricul medical al familiei include boli precum artrită, astm, sindromul colonului iritabil sau boli autoimune precum scleroza multiplă.

Mucoasa bucală și intestinală care ne protejează de invazia bacteriilor își pierde eficienţa pe măsură ce îmbătrânim. A fost demonstrat că boala parodontală contribuie la inflammaging prin generarea unei inflamaţii cronice. „În plus, lipsa unei igiene orale adecvate poate duce la existenţa a până la 700 de specii de bacterii în gură, iar limba este un loc obișnuit pentru formarea de biofilme (un grup de microorganisme care pot provoca respiraţia urât mirositoare, inflamaţie, dar și îmbătrânire prematură)”, e de părere Larisa Petrini.

Importanţa alimentaţiei

„Unul dintre cele mai puternice instrumente de combatere a inflamaţiei nu vine din farmacie, ci din piaţă. Compușii alimentelor sau băuturilor pot avea efecte antiinflamatorii (datorită nivelului ridicat de antioxidanţi, ceaiul verde și cafeaua sunt în topul listei). Astfel, consumul de fructe și legume, reducerea stresului, o bună igienă a somnului sau renunţarea la fumat sunt decizii care ne pot ajuta să prevenim inflamaţia cronică și să reducem efectele ei dăunătoare asupra sănătăţii”, spune Larisa Petrini.

Ce putem face în plus pentru prevenirea inflamaţiei și a îmbătrânirii premature a pielii ca  efect al acesteia? Health coach-ul Larisa Petrini ne sugerează „să evităm sau să limităm cât mai mult posibil carbohidraţii rafinaţi, cum ar fi pâinea albă și produsele de patiserie, cartofii prăjiţi și alte alimente prăjite, băuturile carbogazoase și alte băuturi îndulcite cu zahăr, carnea roșie, carnea procesată și margarina”. Alimente cu efecte antiinflamatorii pe care le putem adăuga în meniul zilnic sunt cele specifice dietei mediteraneene, care este bogată în fructe, legume, cereale integrale, pește și uleiuri sănătoase, la care putem adăuga condimente precum ghimbirul și turmericul, cu proprietăţi antiinflamatorii demonstrate.

Sportul și inflammaging-ul

Exerciţiile fizice regulate sunt recomandate odată cu înaintarea în vârstă pentru a crește masa musculară și a reduce riscul bolilor cronice. Studii recente au evidenţiat că exerciţiile fizice pot cauza sau atenua inflamaţia, diferenţa fiind dată de intensitate și durată. Astfel, exerciţiile efectuate într-un ritm accelerat, intensiv, pe o durată lungă de timp pot cauza deteriorarea ţesutului muscular și al celui conectiv. În schimb însă, un program regulat de exerciţii fizice de intensitate medie conduce la reducerea greutăţii corporale și a inflamaţiei ţesutului adipos, contribuind astfel la scăderea inflamaţiei sistemice.

Slowaging-ul

Beneficiile obţinute prin atenţia oferită dietei alimentare, hidratării, activităţilor zilnice, somnului sunt net superioare eforturilor pe care trebuie să le facem pentru a le obţine.

Umbrela care cuprinde toate eforturile pe care le putem face pentru ca efectele trecerii timpului asupra corpului nostru, și implicit asupra pielii, să apară cât mai târziu este astăzi conceptul de slowaging. Și poate nu întâmplător sunt schimbări mici care pot fi implementate cu ușurinţă, aducând rezultate pe termen lung în felul în care ne simţim și arătăm.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii