La o primă vedere, pandemia de coronavirus pare să nu-și fi pus amprenta negativ asupra pieței de carne, ba dimpotrivă, ultimele luni aflate sub auspiciul virusului SARS CoV-2 sunt privite de mulți ca niște impulsuri aduse vânzărilor de produse alimentare, în special pe segmentul de carne și preparate din carne.
Nimic mai fals, susțin specialiștii în domeniu, care au punctat că în anul pandemic 2020, industria cărnii a suferit pierderi enorme din cauza închiderii HoReCa, dar și din cauza acțiunilor unor ONG-uri care au făcut lobby pentru carnea sintetică.
Mai mult, pornind de la perturbările declanșate de închiderea HoReCA la nivel european, au apărut și dificultățile cu forța de muncă și migrația acesteia spre alte state. La toate acestea se adaugă extinderea pestei porcine africane și a gripei aviare.
Conform Eurostat, utimele date cu privire la prețul la carcasă al cărnii de porc (din 03.05.2021) arată o scădere cu 0,4% la media carcaselor S-E, creștere cu 1,0% față de ultima săptămână din luna aprilie și o scădere de 11 procente față de aceeași perioadă a anului trecut. Purceii se achiziționează din spațiul comunitar, pentru a fi îngrășați și sacrificați în România, cu 55,5 euro/cap la poarta fermei – cu 16,6% mai puțin față de aceeași perioadă din 2020.
În acest moment, cei mai mari producători de porcine din UE sunt: Spania și Germania la egalitate, fiecare asigurând câte 22%, Franța 10%, Polonia 9%, Olanda și Danemarca câte 7% fiecare. Deși face parte din categoria principalilor producători de porcine din Uniunea Europeană, anul trecut, Germania a raportat o valoarea totală a cărnii produse în scădere, dar a crescut producția de produse alimentare care pot fi consumate de vegetarieni și vegani.
Conform datelor Oficiului Federal de Statistică (Destatis), în 2020 valoarea totală a cărnii produse în Germania s-a situat la 38,6 miliarde de euro, un declin de 4% față de 40,1 miliarde de euro în 2019, când a fost înregistrat cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani.
Practic, companiile au produs cu aproape 39% mai multe produse care înlocuiesc carnea în 2020 decât în anul precedent. Producția a urcat de la aproape 60.400 tone la 83.700 de tone, echivalentul a aproape 12.000 de elefanți adulți. Valoarea produselor care înlocuiesc carnea a crescut de la 272,8 milioane de euro în 2019, la 374,9 milioane de euro în 2020, sau un avans anual de 37%.
Statisticienii cred că scăderea producției de carne din 2020 are legătură și cu pandemia de coronavirus. Unele fabrici de procesare a cărnii au fost forțate să se închidă temporar din cauza nerespectării reglementărilor sanitare și a numeroaselor cazuri de COVID-19 în rândul angajaților, în special la unitatea de procesare a cărnii Tonnies din landul Renania de Nord-Westfalia.
Pe plan național, filiera porcului a suferit atât ca producție cât și ca preț. „Producția a fost drastic diminuată, ajungând sub 30% din necesarul de consum din cauza pestei porcine africane. Mulți fermieri au ales să nu mai populeze fermele de creștere și îngrășare, de teama unei noi infectări”, a explicat pentru Forbes România, Mary Pană, președinte ACEBOP.
România, țară mare consumatoare de carne de porc, a achiziționat în anul 2020, un total de 88333,65 tone carne și organe de porc din 24 state membre și aproximativ 1448 tone din Marea Britanie. Principalii patru furnizori au fost: Germania, cu 20931,354 tone, Ungaria: 18479,152, Spania: 13049,667 tone și Olanda, cu 11709,698 tone.
În ceea ce privește bovinele și ovinele, președintele ACEBOP, Mary Pană, susține că metisarea cu rase de carne ar trebui avută în vedere pentru a vinde cu valoare adăugată în detrimentul vânzării de animale vii (materie primă). „Dacă nu avem calitate la carcasă, depozitare și contracte pentru carcasă, piese, vom rămâne la stadiul de vânzători de animale vii – stadiu care nu știm cât va mai dura”.
Afirmație susținută și de către o parte dintre producătorii români de carne de vită, care solicită sprijinul Statului ca să nu se mai vândă la viu animalele: „practic, ca să existe industrie de carne de vită, trebuie să existe finisare. Din moment ce România concurează cu exportul de animale vii și cu exportul de cereale, e foarte greu să obții prețuri competitive pe obținerea cărnii. Suntem un exportator de animale vii, dar am putea avea capacitatea în România să închidem lanțul, dar avem nevoie de ajutor din partea Statului român în acest sens”, a explicat pentru Forbes România, Florina Muntean, director de marketing Karpaten Meat Group – producătorul de carne de vită Premium Angus.
Potrivit acesteia, și Grupul Karpaten Meat a fost afectat de pandemia de COVID-19, mai ales că HoReCa este principalul cumpărător al produselor producătorului local de carne de vită.
„Carnea de vită Angus este prin excelență un produs de confort, care se adresează cu precădere industriei HoReCa. Am reușit să rămânem pe linia de plutire datorită faptului că am putut să preluăm comenzi noi și clienți noi care au venit de pe online shop. Din direcția aceea ne-au abordat cei mai mulți clienți, dar și de pe Facebook și Instagram”, a completat Florina Muntean, care a recunoscut că, în perioada pandemiei, vânzările în mediul online au crescut de 3 ori mai mult față de cele înregistrate în perioada similară din 2019.
Deși datele statistice relevă faptul că producția de carne de vită românească a scăzut în 2020 cu aproximativ 28% față de anul 2019 ( de la 44.000 de tone la 31.000 de tone), reprezentanții Grupului Karpaten Meat sunt optimiști și estimează pentru perioadă următoare o creștere ușoară, dar sigură a vânzărilor pe acest segment, datorită tendinței consumatorilor de a se orienta către produsele premium.
În urmă cu trei ani, Karpaten Meat a inaugurat o unitate modernă de tranșare la Agnița, care i-a permis să producă carne de vită în sistem integrat. Anul trecut oficialii grupului aveau în plan chiar dublarea capacității unității de tranșare, dar din cauza pandemiei, planurile au fost amânate.
Cu privire la carnea de pasăre, dacă în primele nouă luni de pandemie, Polonia a produs intens și a vândut cu precădere în țările europene estice – inclusiv în România, care înregistra în jur de 113% față de necesarul de consum, începând cu ianuarie 2021, politica s-a schimbat. Lovită din două părți – de episodul Covid-19 și mai ales de gripa aviară, Polonia a preferat să nu mai populeze multe ferme. Astfel, a rezultat un deficit de producție care a dus pe de-o parte la creșterea prețului de vânzare a cărnii poloneze, care nu a mai fost interesant pentru marii achizitori din România. „Producătorii noștri au putut să respire, după aproape un an de sufocare din cauza cantităților mari de carne pasăre intrată din Polonia, cu prețuri de dumping și o calitate, prospețime, de multe ori îndoielnice. Prețul fiind ridicat în Polonia și având contracte de onorat, au început să facă propuneri de achiziții din România”, a subliniat președintele ACEBOP, Mary Pană.
Conform ANSVSA, în trimestrul II al anului 2020, au intrat în țară 28096,02 tone carne poloneză, în trimestrul III aproximativ 27.057 tone și în trimestrul IV, aproximativ 24.910 tone de carne de pasăre. Specialiștii susțin că primele zece luni de pandemie au blocat efectiv vânzarea pieptului de pasăre, cea mai scumpă piesă și cel mai bine vândută în restaurant, asta în timp ce vânzările în afara țării au scăzut considerabil.
„Industria a intrat într-o perioadă de «suferință», comenzile au scăzut, au apărut importuri de dumping ale producătorilor europeni pe fondul eforturilor de destocare, prețurile au scăzut, marjele de profit s-au diminuat astfel încât putem concluziona că 2020 a fost un an foarte dificil, cu o diminuare a pieței cărnii de pasăre în România cu 7% în volum față de anul anterior, în condițiile în care a scăzut și prețul mediu”, a exemplificat pentru Forbes România, Grigore Horoi, președinte Grupului Agricola, unul dintre cei mai cunoscuți producători de carne de pasăre de pe piața locală.
La finalul anului trecut, în lanțul de producere a cărnii de pasăre, Grupul Agricola a înregistrat o diminuare a cifrei de afaceri cu 8% și a profitului cu 18% în comparație cu rezultatele anului 2019.
„În Grupul de firme Agricola avem și companii care, deși afectate de criza sanitară, nu au înregistrat o degradare semnificativă a performanțelor, pentru că s-au folosit canale alternative de distribuție, cum ar fi «exportul intracomunitar» în cazul produselor de tip ready-meals. În țări europene ca Franța, Germania, Olanda și chiar Anglia pierderea înregistrată pe HoReCa a fost compensată printr-o dezvoltare echivalentă a vânzărilor în retail, așa că acolo au crescut foarte mult comenzile pe produse semipreparate”, a completat Grigore Horoi.
Raportat la anul precedent, cifra de afaceri a Grupului Agricola s-a diminuat cu 4% (735,488 milioane de lei), iar profitul s-a diminuat cu 33%.
Din fericire, segmentul de produse din pește a fost mai puțin afectat față de restul industriei cărnii, de pandemia de coronavirus. Și asta datorită faptului că, încă din vara anului trecut, piața produselor din pește a reînceput să crească, chiar dacă timid. Cele mai mari pierderi înregistrate s-au raportat pe partea de restaurant.
„Am avut un rulaj cu 50% mai mic, pe parcursul lui 2020 în comparație cu 2019, în Bistromar, restaurantul-pescărie din zona Floreasca. Însă am recuperat prin segmentul de retail, unde comercializăm produse Alfredo Seafood vrac și ambalate și care a funcționat mulțumitor, cu vârfuri în perioada martie – prima jumătate din mai, când am avut un consum casnic foarte crescut”, a subliniat Mihai Cristian Dărmănescu, fondator „Alfredo Seafood” și Director General „Bistromar la Timona”.
O recuperare a pierderilor a survenit și prin vânzarea de pește crud, proaspăt și congelat, dar și produse gătite, prin intermediul magazinului online lansat cu foarte puțin timp înainte de declanșarea pandemiei, susține fondatorul „Alfredo Seafood”, care a punctat pentru Forbes România că, într-un final, compania a reușit să încheie anul pandemic 2020 cu o creștere de 5% față de 2019, înregistrând o cifră de afaceri de aproximativ 80 milioane de lei.
La capitolul „investiții”, Mihai Cristian Dărmănescu a specificat că acestea s-au concentrat pe dezvoltarea canalului de vânzări online, acordându-se totodată, o atenție sporită și segmentului de livrări, care se fac atât prin intermediul Frigonet Logistics, divizia proprie de logistică, cât și prin terți. „În 2020, am investit aproximativ 10.000 de euro în magazinul online, iar în Frigonet Logistics, divizia de logistică și transport național cu temperatură dublu controlată, aproximativ 500.000 de euro”.
La începutul lui 2021, Frigonet Logistics și-a dublat flota auto. Și, pentru că sectorul de curierat pentru produse congelate și refrigerate e încă subdezvoltat pe piața locală, Mihai Cristian Dărmănescu are în plan să crească accelerat pe această zonă. Planurile pentru 2021 cu această divizie sunt atingerea unei cifre de afaceri de aproximativ un milion euro și creșterea numărului de clienți.
Este de menționat că în ultimul an, și pe această nișă s-a dezvoltat exploziv comerțul online, inclusiv pe segmentul ready-meal. De asemenea, s-a creat o adevărată cultură pentru comanda mâncării gata preparate și care, potrivit specialiștilor, se va dezvolta tot mai mult în următorii ani.
