Cautare




, Contributor

Timp liber |
|

Începutul ideal de toamnă pe tărâmul zeilor și al apelor turcoaz

Avem tendința să minimizăm frumusețea locurilor care sunt aproape de casă. Pentru că vrem mereu (și pe bună dreptate) să mergem mai departe, mai exotic, mai frumos și nemaivăzut. Cu toate acestea, pandemia ne-a învățat că nu trebuie să pierdem din vedere ceea ce se află lângă noi, pentru că avem șansa să (re)descoperim locuri cu adevărat minunate.  
20200927_184522

Mai fusesem în Grecia în anii trecuți și am văzut atunci Atena, Salonic și insulele Saronice (Aegina, Hydra și Poros), am făcut o croazieră de câteva zile prin Mykonos și Santorini și am încercat să fac față unei ture cu barca pe insule mai mici (deși am rău de mare), la un eveniment care se numește Yacht Week. Anul acesta am plecat pentru o săptămână în Zakynthos la început de septembrie, cu un zbor charter operat de Animawings și cu gândul să mă întorc după 2 săptămâni. În final, a trecut mai bine de o lună pe care am petrecut-o pe insula Kefalonia, de care ne-am îndrăgostit.

Ce m-a convins să rămân atât de mult aici? Liniștea, numărul redus de turiști, diversitatea reliefului, faptul că am găsit o vilă superbă aproape de mare și munte deopotrivă, temperatura blândă de Septembrie, numărul insignifiant de cazuri COVID înregistrate și, mai presus de toate, oamenii. Țin minte că, la o vizită în Egipt acum vreo 11 ani, am citit în ghidul de călătorii pe care îl aveam cu mine că egiptenii văd turiștii ca pe
„dolari cu picioare“. Grecii nu au nicidecum atitudinea aceasta. Prețurile sunt suficient de mici cât să nu îți mai vină să negociezi, nu te simți agasat să cumperi, ești respectat și bine primit.

De ce am ales luna Septembrie? În mod involuntar am făcut cea mai bună alegere pentru o vacanță în Grecia. Temperatura încă este perfectă pentru plajă, însă lipsește senzația de „sufocare“ specifică lunilor iulie și august, plajele și orașele nu sunt deloc aglomerate, nu simți presiunea mulțimii, distanțarea socială se respectă fără prea mari eforturi, tavernele sunt ocupate în mare parte de localnici și simți cumva cum se așterne liniștea finalului de sezon peste aceste locuri.

Zakynthos sau Kefalonia? Este întrebarea pe care am primit-o de la zeci de urmăritori pe Facebook și Instagram. Și voi încerca să conturez un răspuns aici. Prima impresie nu a fost tocmai pozitivă în Zakynthos. Aterizasem direct în aglomerația din Laganas, într-o mare de turiști britanici gălăgioși. E o zonă a insulei pe care nu o recomand. Începând din a doua zi am identificat zonele mai libere, plajele frumoase și am descoperit câteva din lucrurile ce îi dau unicitate Zakynthos-ului. Plaje aproape izolate, cu mici taverne care servesc o mâncare simplă și delicioasă, cu zeci de cuiburi de țestoase Caretta-Caretta, protejate prin lege, mici colțuri de insulă cu priveliști absolut uimitoare, peșteri ascunse în țărmul stâncos prin care poți jura că nu vei avea loc să treci cu barca, dar unde căpitanul se încordează să își arate măiestria, restaurante fermecătoare situate în vârful stâncilor ce înconjoară insula. Îndrăznesc să vă încurajez să evitați locurile foarte turistice și să căutați propriile locuri „cele mai“ pe insula Zakynthos. Kefalonia, pe de altă parte, este ca tipa aceea inteligentă și timidă din liceu, ignorată de foarte mulți, dar odată ce ajungi să vorbești cu ea, nu ai mai pleca de lângă ea. Zeci de plaje cu apă turcoaz și nisip sau pietricele albe, priveliști care îți taie respirația, răcoarea muntelui care nu te lasă să fii toropit de soarele de vară și atitudinea oamenilor care te vor face să îndrăgești instantaneu insula.

Zakynthos – insula preferată a zeilor și casa țestoaselor Caretta-Caretta

Legendele spun că insula Zakynthos ar fi fost preferata zeilor Apolo și Artemis, fiul și, respectiv, fiica lui Zeus, și a lui Leto și că numele i-ar fi venit de la fiul lui Dardanus, fondatorul legendar al Troiei. Cel dintâi ar fi purtat o luptă intensă cu Ulise, pentru a fi regele insulei, iar primul lucru pe care l-a făcut după ce a ajuns pe tron a fost să țină un festin uriaș în cinstea lui Zeus. La schimb, Zeus i-a răsplătit insula cu cele mai frumoase priveliști, iar insula a fost botezată după numele „prințului moștenitor“.

Explorând insula, am descoperit sate pitorești cocoțate în vârful dealurilor, mănăstiri vechi de secole și peisaje naturale de poveste. Pentru copii, Zakynthos este un mic paradis. Nu contează prea mult pentru ei plajele cu nisip alb și fin, dar întâlnirile cu broscuțele țestoase sunt mereu o experiență. Și în Seychelles ne-am tot intersectat cu țestoasele gigant Aldabra, spre bucuria lui Alex și Vlăduț. În Zakynthos am prins o seară cu Lună Plină, când se pare că ies din ou mai multe broscuțe decât de obicei, astfel că am avut șansa să vedem și o mică țestoasă ieșind din nisip și făcând primii pași spre mare.

Grecii spun că până la 80% dintre țestoasele Caretta-Caretta din zonă vin pe plajele din Zakynthos să depună ouăle în nisipul de aici.

Kefalonia – insula culorilor ireale și a locurilor din care nu vrei să mai pleci

Cea mai mare dintre insulele ionice, Kefalonia, ne-a depășit toate așteptările. O mare parte din merit o are probabil și cazarea situată chiar în inima insulei, într-una dintre cele mai căutate zone turistice de pe insulă, cea a orășelului Sami, o zonă în care clima este mai blândă chiar și atunci când sunt furtuni. Am închiriat o vilă frumoasă, cu o vedere minunată spre Marea Ionică și Insula Ithaca, insula lui Ulise.

Fiind destul de aproape de multe zone frumoase, în fiecare zi am explorat câte un loc nou. Am mers la Antisamos, una dintre cele mai frumoase plaje de pe insulă, la Myrthos, cea mai cunoscută plajă din Kefalonia, la peștera și lacurile subterane de la Melissani și Drogarati, dar și în capitala insulei, Argostoli, un oraș renovat impecabil, cu multe taverne și restaurante cu mâncare delicioasă.

Desigur, nu puteam rata nici celebra insulă a lui Ulise, Itaca, poate cea mai celebră dintre insulele menționate în mitologia greacă. Se spune că Ulise, cel care a venit cu ideea calului troian ce a condus la încheierea războiului troian, era regele acestei insule micuțe și liniștite.

Lunga sa călătorie, de un deceniu, înapoi spre casă a devenit ideea Odiseei lui Homer și, totodată, insula este simbolul unei ținte la care visezi îndelung și pe care o atingi cu nenumărate sacrificii, dar mai ales cu multă perseverență. Inevitabil, povestindu-le celor doi năzdrăvani ai mei despre Ulise și călătoria sa spre casa, m-am dus cu gândul la provocările ultimelor luni. Așa cum povestea lui Ulise are un final fericit, am convingerea că și noi vom depăși acest „obstacol“ al acestor vremuri, care într-un fel ne-a făcut să trăim mai conștient, să ne bucurăm mai mult de fiecare moment, să nu mai amânăm lucrurile și să ne luăm mai des câte un moment de respiro.

Ne-am reîndrăgostit de Grecia. De munte și mare deopotrivă. Toate locurile vizitate până acum ne-au dat o stare foarte bună, iar începutul de toamnă mi se pare ideal pentru a explora în ritmul propriu ținuturile acestea „binecuvântate“ de zei. Mixul de povești și legende, de istorie bogată și de ospitalitate, de muzică antrenantă și mâncare apetisantă, de peisaje în culori wow și locuri izolate, unde poți fi doar tu cu cei dragi și visele voastre ambițioase, au făcut ca 2020 să fie pentru noi anul cu cel mai frumos septembrie.

Răzvan Pascu, ghidul Forbes Kids prin țări exotice

Răzvan Pascu are 35 de ani, a lucrat în 2 multinaționale și acum este antreprenor, cu companii în mai multe domenii de activitate. Principalele activități ale sale sunt consultanță în marketing turistic, organizarea de evenimente corporate și activități de Marketing & PR. Răzvan Pascu a fost parte din generația Forbes 30 sub 30, este pasionat de călătorii și are o comunitate pe Facebook și Instagram de peste 250.000 de followeri. Răzvan semnează în Forbes Kids rubrica de călătorii alături de copii și ne va „plimba“ în fiecare număr al revistei prin destinații exotice.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii