FacebookTwitterLinkedIn

Nu a fost ocolit de criză, dar a rezistat. Antreprenorul sibian a trebuit, totuşi, să se mulţumească în 2010 cu marje de profit consistent mai mici. Până la vârsta de 64 de ani, Ilie Carabulea a acumulat o experienţă bogată în domeniul antreprenoriatului. Contul holdingului Atlassib, al participaţiilor la Banca Comercială Carpatica şi al plasamentelor imobiliare nu a fost foarte zdruncinat, chiar dacă a avut de suferit şi în 2010.

Anul trecut, unul dintre punctele sensibile a fost marja de profit, care s-a diminuat ca urmare a creşterii preţurilor la carburanţi. Asta în condiţiile în care costurile cu carburanţii reprezintă aproximativ 25% la transportul internaţional, şi ajung la 60% din costuri la transportul internaţional. Tarifele au crescut, în schimb, cu aproape 20% pentru cursele interne şi cu 10% pentru cele peste hotare. La nivelul întregului holding, sibianul estimează că cifra de afaceri a rămas la nivelul celei înregistrate în 2009. Adică la aproximativ 65 de milioane de euro. Spune că gradul de îndatorare a holdingului a scăzut şi că urmează o etapă de consolidare: din cele 29 de firme, câte numără în prezent Holding Atlassib, vor rămâne 24, grupate în funcţie de profilul de activitate (agroturism, alimentar, transporturi etc.).

Când vine vorba despre partea financiară a businessurilor sale, Ilie Carabulea admite că jumătate din problemele întâmpinate în ultimii trei ani au fost cauzate de management. Pierderile înregistrate anul trecut de Banca Comercială Carpatica, înfiinţată de Ilie Carabulea în urmă cu 12 ani şi din care controlează, în mod direct, 41,28%, au fost de 154,5 milioane de lei. Carabulea spune deschis că managerii de-atunci nu au ştiut să se adapteze la noul context macroeconomic. „Concret, nu au reuşit să îşi adapteze costurile la venituri.“ Rezultatul imediat al acestei constatări s-a tradus, în octombrie 2009, prin schimbarea preşedintelui-director general Nicolaie Hoanţă cu directorul general Nicolae Surdu. Conducerea centralizată, piramidală a fost înlocuită de cea duală, prin Consiliu de Supraveghere (condus chiar de Carabulea) şi prin Comitet director (condus de Surdu).

Primele decizii ale noii conduceri au fost legate de organizarea activităţii Băncii Carpatica pe linii de business – linia corporate şi linia retail. Ca urmare a acestei decizii, clienţii persoane fizice au crescut în portofoliul băncii româneşti. Exact în urmă cu trei ani, când criza financiară nu se prefigurase concret decât în bilanţurile financiare ale multinaţionalelor, Nicolaie Hoanţă anunţa că prioritatea băncii o constituie clienţii mari. „Am pornit de la o pondere a segmentului de retail de 12% din total portofoliu de credite şi vrem să ajungem la un raport rezonabil între activitatea pe retail şi cea pe corporate. La un echilibru“, spune, acum, preşedintele băncii sibiene.

Vezi care era averea lui Ilie Carabulea în 2010