Cautare




, Contributor

Beauty Contributor

Lifestyle |
|

Hrană sănătoasă la superlativ absolut

Preocuparea pentru un stil de viață cât mai sănătos ne face uneori să trecem în extrema cealaltă, în care „prea mult bine” ne poate face rău.  
shutterstock_722718082

Să renunți pe nepusă masă la zahăr, făinoase, grăsimi, lactate, carne sau orice altceva îți face papilele gustative să cunoască extazul nu e lucru ușor, ți-o poate spune oricine s-a „lăsat”. Indiferent de miză, că intenționezi să devii vegan sau să treci pe „keto” (sau, de ce nu, keto-vegan), să pierzi sănătos niște kilograme sau, pur și simplu, să mănânci „curat”, după mulți „de mâine/luni”, abateri de la planul inițial și episoade de renunțare aparent ireversibile, tot convingerea că schimbarea are un impact pozitiv asupra sănătății și longevității (în special în cazurile în care dorința de schimbare este însoțită de o recomandare medicală) este cea care ne face să facem din acest nou stil de viață unul permanent. Dar există numeroase situații în care exact această convingere poate împinge „adepții” să exagereze în demersul lor și să-l transforme într-o obsesie.

Încă o boală a secolului?
Fără voință, ambiție și determinare, toate informațiile despre hrana nesănătoasă și, implicit, despre impactul pozitiv al unui anumit stil de viață considerat sănătos sunt cel mult „cultură generală”. La urma urmei, fumatul și consumul de alcool sunt mai rele decât mâncarea, iar oamenii continuă să le practice conștient. Dar vine acel moment în care spui „gata!”, când simți că poți renunța la orice și nimic nu te poate întoarce din drumul tău. Greșelile din trecut, mai evidente ca niciodată, corelate cu efectele pe care le vezi pe măsură ce planul începe să-și facă efectul, sunt motivații solide pentru a continua, dar nu fără efecte secundare precum anxietatea, depresia, izolarea, resimțite mai ales în acele momente în care tentațiile te pun la încercare. Toate acestea, dar și alți factori te pot face să renunți, dar pot, în egală măsură, să ducă la exacerbarea convingerilor ce stau la baza stilului alimentar ales, o tulburare mută, dificil de diagnosticat (nici nu se află, de altfel, în lista oficială a tulburărilor alimentare) și frecvent ignorată, ce poartă numele de ortorexie nervoasă. Dincolo de implicațiile psihice ale afecțiunii, obsesia de a evita alimentele considerate nesănătoase poate echivala cu limitarea nutrienților, dăunând, practic, obiectivului inițial.

Oamenii au devenit tot mai conștienți de efectele stilului de viață asupra sănătății, iar acest lucru pare să se datoreze masiv Internetului, și în special rețelelor de socializare. Cercetările efectuate în ultimii ani – mai precis un studiu efectuat în 2017 de cercetătorii din cadrul University College London – arată că social media ar avea partea sa de vină în evoluția ortorexiei. Firește, (aproape) nimeni nu adoptă regimul #vegan, #paleo sau #macro pentru că e  în „trending” pe Insta, dar subconștientul tinde să fie impresionat de numărul mare de adepți ai unui curent sau altul, ori de exemplele de reușită ale influencerilor, recompensate cu ploi de like-uri ale comunității. Ca să nu mai vorbim de faptul că informațiile vin, practic, singure la tine. Nu trebuie decât să dai un click ca să ai impresia că ți se adresează. Iar odată ce începi să cochetezi sau ai îmbrățișat noul stil alimentar, setea de a te informa despre acesta devine și mai mare. Și ca orice exces, și supradozele de informație ne pot influența obiectivitatea, întărind convingerea că un plan alimentar hyper-sănătos aduce implicit mai multe beneficii.

Cum știi că ai întrecut măsura
Că e vorba de acul cântarului, probleme de sănătate sau doar convingerea că faci ceva important pentru tine, motivele care te determină să îți reconfigurezi alimentația te urmăresc permanent în momentul în care îți schimbi stilul de viață. Și cu ochii pe „premiu”, poți să nici nu observi când acesta devine „prea” sănătos. Cântarul îți va spune, la un moment dat, exact ceea ce vrei să auzi (iar dacă ai mers prea departe, o iei mai degrabă ca pe un succes), în timp ce apariția eventualelor probleme de sănătate este automat exclusă de pe lista posibilelor efecte ale unui stil de viață calificat drept ideal, urmat tocmai pe aceste considerente.

Efectele sunt, cum spuneam, cel mai puternic factor motivator în orice ai întreprinde, dar momentul în care totul devine un cerc vicios nu este anunțat cu surle și trâmbițe. De aceea, specialiștii recomandă o evaluare periodică a noului stil de viață, care să contorizeze implicațiile acestuia asupra stării de sănătate (schimbarea ar trebui, de altfel, să vină în urma unor controale medicale de rutină), asupra psihicului, dar și în ceea ce privește viața socială. Autotestul Bratman, pus la punct de medicul David Bratman (disponibil în formă actualizată pe orthorexia.com), este extrem de util în acest sens. Simplificat la șase afirmații cuprinzătoare, acesta poate fi un punct de plecare în depistarea timpurie a ortorexiei nervoase. Pe scurt, dacă preocuparea pentru alimentația sănătoasă interferează cu viața de familie, profesională sau socială, dacă te simți vinovat pentru că ai trișat cu o îmbucătură ori, dimpotrivă, starea ta de bine este strict corelată cu strictețea dietei, dacă ai restrâns progresiv lista alimentelor permise la minimum în ideea de a spori beneficiile pentru sănătate, dacă apar efecte precum căderea părului, probleme ale pielii sau tulburări fiziologice, sunt șanse mari să fi dus totul la extrem. Mai este și acea situație în care, aflată în fața unei ocazii de a devia puțin de la obiectivul tău, decizi că „nu poți” să faci o excepție – deci nu este o chestiune de voință –, ca și cum abaterea ți-ar afecta sănătatea (excepție fac acele diete care exclud consumul anumitor alimente din motive medicale precum alergii, intoleranțe, diabet etc.).

Obiceiuri bune la extrem
Sunt recomandări cu care suntem efectiv bombardați, al căror efect pozitiv poate fi anulat în caz de exces:
„Cel puțin doi litri de apă zilnic.” Cele opt pahare cu apă reprezintă cantitatea considerată ideală pentru a ne menține hidratați (deși există multe studii care combat această teorie, susținând că organismul se poate mulțumi cu mult mai puțin de atât și va cere exact cât îi este necesar). Dar prea multă apă poate crea un dezechilibru electrolitic prin scăderea dramatică a nivelurilor de sodiu, astfel  încât rinichii nu mai pot să-l proceseze. De asemenea, în cazuri extreme, consumul excesiv poate duce la acumularea de apă în creier și supradimensionarea acestuia, ceea ce poate crește presiunea craniană, situații întâlnite, de altfel, la sportivii cu tendință compulsivă de hidratare.

„Evitați excesul de sare, zahăr și grăsimi.” O viață sănătoasă presupune echilibru, dar fiecare dintre noi avem propriul mod de a-l calibra. Excesele nu fac bine, deci nici excesul de zel nu face excepție. Evitarea extremă a acestor categorii limitează mult lista celor „permise”, fiind regăsite într-un oarecare procent și în alimentele considerate sănătoase, ceea ce poate genera dezechilibre majore în organsim.

„Consumă aceste superalimente!” Un titlu care te-ar face să dai imediat click, pentru a citi pentru a „n”-a oară cât de benefice sunt boabele de soia, sfecla roșie, avocado, algele marine sau, mai nou pe la noi, kombucha. Dar prea multă soia poate cauza în timp dereglări hormonale, sfecla roșie în cantități mari expune la aceleași riscuri precum consumul excesiv de carne roșie sau procesată. Un singur avocado poate asigura 15% din aportul ideal de grăsimi, dar mai multe ar putea favoriza înfundarea arterelor, spun studiile. Consumate prea des, algele pot cauza probleme cu tiroida (exces de iod) sau creștere în greutate, în vreme ce dozele prea mari de kombucha pot genera tulburări digestive (deci are efect invers), din cauza unui compus din categoria FODMAP aflat în drojdia fermentată.

Fotografii Shutterstock

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii