Cautare




, Staff

Servicii financiare |
|

Guvernul României nu a anunțat încă Banca Mondială că renunță la pregătirea investiției în autostrada Brașov – Ploiești, dar oficialii BM au aflat din presă

Banca Mondială nu a primit nicio comunicare oficială de la Guvern despre anularea proiectului de pregătire pentru autostrada Ploieşti-Braşov, a spus Tatiana Proskuryakova, directorul de Ţară al Băncii Mondiale pentru România şi Ungaria.
???????????????????????????????

Dacă citiţi documentul nostru de strategie o să vedeţi că investiţia în autostrada Ploieşti – Braşov face parte din strategia noastră, pentru că am primit o solicitare de la Guvern în octombrie sau noiembrie anul trecut să pregătim această operaţiune. Am înţeles acum din mass media, încă nu am primit nicio comunicare oficială de la Guvern despre anularea acestei operaţiuni. Am înţeles din presă că Guvernul nu mai vrea să continue proiectul cu Banca Mondială, ci că ar dori să îl pregătească singur. Vreau să spun că, în primul rând, sunt dezamăgită pentru că am investit foarte mult în pregătirea acestei operaţiuni şi credem că avem un plan foarte bun. Însă ce vreau să subliniez aici este faptul că proiectul Băncii Mondiale intenţiona să pregătească investiţia, nu neapărat să o finanţeze. Nu am avut o discuţie în ultimele zile. Am văzut ştirile în presă când eram la Washington, m-am întors ieri (n.red. – joi, 21 iunie). Încă nu am avut o discuţie cu Guvernul, însă normal, e decizia Guvernului dacă merge mai departe cu proiectul sau nu”, a spus Tatiana Proskuryakova, într-o conferinţă organizată de instituţie.

Proskuryakova a subliniat că România are o infrastructură de o calitate redusă, una dintre cauzele situației fiind faptul că proiectele nu sunt pregătite în mod corespunzător. Slaba pregătire a proiectelor este și cauza pentru care absorbţia fondurilor europene a fost foarte slabă în perioada de programare 2014 – 2020.

Ce am încercat noi să facem prin această operaţiune pe care am dezvoltat-o împreună cu Guvernul a fost să pregătim proiectul şi cumva să creăm un model după care România să îşi pregătească şi să finanţeze această investiţie şi alte investiţii similare. Am înţeles că acum Guvernul vrea să acționeze independent. Nicio problemă pentru noi. Important este însă ca totul să fie bine pregătit”, a detaliat Proskuryakova.

Oficialul BM a subliniat că Executivul vrea să implementeze proiectul printr-un parteneriat public-privat (PPP), dar pe un studiu de fezabilitate din anul 2005, astfel că se îndoiește că această variantă va funcţiona, pentru că 10 ani este o perioadă foarte lungă.

Studiul trebuie să fie actualizat. Pe parte de finanţare, PPP poate fi o structură bună, însă, având în vedere disponibilitatea fondurilor europene, planul nostru era să pregătim proiectul împreună şi apoi să-l propunem pentru a fi finanţat din fonduri structurale, care cred că ar fi fost cea mai bună alegere pentru România. Dar, desigur, având în vedere dimensiunile infrastructurii şi România trebuie să atragă investiţii private”, a punctat Proskuryakova.

Directorul de Țară pentru România și Ungaria al Băncii Mondiale a precizat că România este o ţară care în medie se descurcă bine, însă discrepanţele regionale şi sociale nu s-au vindecat.

„În medie România are o creştere puternică însă nu toată lumea beneficiază de pe urma acestor creşteri şi de fapt aceasta încearcă să rezolve strategia. Motivul pentru care aceste diviziuni continuă să existe în România şi nu dispar, după părerea noastră, este legat de slăbiciunile cadrului instituţional. Faptul că sectorul public nu poate implementa politici cu care să le ofere oportunităţi tuturor locuitorilor”, a subliniat Proskuryakova.

Astfel, România are a doua cea mai rapidă creştere economică din Europa, dar care nu s-a tradus în reducerea sărăciei.

Directorul de Țară pentru România și un Ungaria a mai afirmat că nou Cadru de Parteneriat de Ţară (CPŢ) cu România, care a fost anunțat în această săptămână și care est valabil între 2018 și 2023, a fost pregătit în consultare cu Guvernul, iar obiectivul general al acesteia este consolidarea instituţiilor publice.

În schimb, pentru proiectul RAMP (Revenue Administration Modernization Project), reprezentanții BM au avut mai multe discuţii cu autorităţile, dar nu s-a ajuns încă la o decizie finală.

„Bucureștiul este capitala din UE care are cel mai mare risc de dezastru seismic. Dacă stați să vă gândiți, mulți erați în viață în ’77, la cel mai mare cutremur care a lovit Bucureștiul și 1500 de persoane au murit. Dacă un cutremur asemănător s-ar întâmpla astăzi, vor fi cu siguranță peste 4.000”, a mai spus Proskuryakova.

Aceasta a mai susținut că este alarmant că 70-80% din PIB-ul României este produs în zona cu cel mai mare risc seismic.

„Este important să fie investiții pentru o mai bună infrastructură, dar să aveți și proceduri mai bune de management al dezastrelor. Lucrăm cu Guvernul la aceste probleme și agenda progresează bine”, a menționat Proskuryakova.

Banca Mondială a aprobat un nou Cadru de Parteneriat de Ţară cu România. Proskuryakova: Consolidarea capacității de reacţie în faţa dezastrelor naturale are o importanţa fundamentală pentru progresul socio-economic al României

Consiliul Directorilor Executivi al Băncii Mondiale a aprobat un nou Cadru de Parteneriat de Ţară (CPŢ) cu România, cu o perioadă de cinci ani, care va avea ca priorităţi investiţiile în oameni, susţinerea unei dezvoltări mai dinamice a sectorului privat şi un grad de pregătire mai avansat în faţa dezastrelor naturale şi a schimbărilor climatice.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii