Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

SmallBusiness |
|

Guvernul Cioloș și-a făcut propriul bilanț, după un an

Guvernul condus de premierul Dacian Cioloș și-a prezentat astăzi raportul la un an de la preluarea mandatului, punctând măsurile pe care le consideră cele mai importante. 
sedinta-Guvern-Ciolos

Politicile Guvernului au contribuit la îmbunătățirea ocupării, completând tendințele ce însoțesc procesul de creștere economică, potrivit raportului.

Dacă în noiembrie 2015 erau înregistrați 435.000 de șomeri, în prezent, avem cu circa 100.000 mai puțini, respectiv o rată a șomajului de 4,77%, cea mai redusă după criza economică. Numărul salariaților din economie a crescut cu 3,4%, în perioada 31 octombrie 2015-30 septembrie 2016, ceea ce reprezintă aproximativ 154.000 de locuri de muncă suplimentare, fiind cel mai mare ritm anual de creștere după criza economică”, se mai scrie în Bilanțul Guvernului.

De asemenea, se menționează că sunt creșteri peste medie în domeniile în care au fost luate măsuri de stimulare, de reducerea TVA și creșterea veniturilor (implicit a puterii de cumpărare): hoteluri şi restaurante (13,5%), fabricarea calculatoarelor (6,0%), fabricarea echipamentelor electrice (cuprinde producția de echipamente 8 casnice: frigidere, aragaze) care are o crestere de 7,4%, servicii în tehnologia informației și activități de sevicii informatice (15,4%).

Câștigul mediu brut în aceeași perioadă s-a majorat cu 12,9%, potrivit raportului. Salariul mediu net a crescut de la 1.918 lei, în noiembrie 2015, până la 2.096 de lei, în septembrie 2016, conform Institutului Național de Statistică.  „Creșterea economică durabilă are nevoie de crearea de noi locuri de muncă, de forță de muncă activă și calificată. Am venit cu o schimbare de paradigmă: conectăm zona socială cu cea de ocupare; încurajăm antreprenorii să se implice și să investească în calificarea profesională; păstrăm în țară forța de muncă de înaltă pregătire și îi încurajăm pe românii din străinătate să se întoarcă în țară”, se subliniază în raport.

În plus, Guvernul se laudă cu creșterea economică din acest an.

România se bucură în acest an de cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană (5,2% în semestrul 1, 4,9% pe primele nouă luni). Important pentru sustenabilitatea creșterii economice este faptul că în toate cele trei trimestre creșterea economică a fost de peste 4% și că de la un trimestru la altul avem creșteri ale Produsului Intern Brut. Realizările sectoriale arată că toate activitățile economice au o contribuție pozitivă la crearea PIB.

În an electoral am reușit să menținem deficitul bugetar în ținta stabilită prin Legea Bugetului 2016. Suntem acum la 0,49% din PIB, ținta fiind de 2,8% din PIB. În acest moment România este recunoscută de către Comisia Europeană ca țară fără dezechilibre macroeconomice la nivel european. Am atins un nou prag minim al costurilor de finanțare externe, semn că nivelul încrederii investitorilor străini în țara noastră este în creștere, iar programele de ajutor de stat și cele 14 de minimis inițiate pentru sprijinirea investitorilor autohtoni s-au bucurat de o cerere foarte mare, unele dintre ele având bugetele suplimentate în 2016”, se detaliază în bilanț.

Citiți aici despre evoluția PIB-ului în trimestrul al treilea.

De asemenea, Guvernul precizează că a luat următoarele măsuri benefice pentru mediul de afaceri:

  • Schema dedicată investițiilor mari în economie (peste 10 milioane de euro): Buget 2016 – 638 milioane lei (+50% față de 2015) investiții nou create de 2,3 miliarde de lei.
  • Schema dedicată creării de noi locuri de muncă: Buget 2016 – 250 de milioane de lei; estimat peste 3.600 de noi locuri de muncă vor fi create.
  • Lansarea a 9 programe naţionale de minimis pentru micii întreprinzatori. Au aplicat peste 2.300 de IMM, estimatul noilor locuri de muncă create se ridică la minimum 4.000, din care care 1.500 vor fi din rândul şomerilor sau absolvenţilor.
  • Un alt program dedicat afacerilor medii, “Scale Up”, cu alocare bugetară de circa 900 de milioane de lei, pentru următorii patru ani.
  • Tot pentru sprijinirea micilor întreprinzători, Ministerul Fondurilor Europene împreună cu Departamentul pentru Relația Românilor de Pretutindeni au lansat programul „Diaspora Startup”, cu o finanțare de 30 de milioane de euro, pentru românii plecați în afară care vor să se întoarcă acasă și să-și înceapă o afacere.
  • Din fonduri europene au fost efectuate în 2016 plăți pentru companii care au accesat finanțare în valoare de circa 300 milioane euro (prin 3 programe : POR, POSDRU, POS CCE).
  • În 2016, până la finalul lunii septembrie, circa 6,3 miliarde de euro au intrat în țară în total, de la Uniunea Europeană, aferente ambelor perioade financiare și prin toate programele de finanțare.

În plus, Executivul mai menționează că:

  • Investiţiile străine directe pe primele 9 luni ale anului 2016, raportat la aceeași perioadă a anului trecut, au înregistrat o creştere de 11,2% (valoare de 3,14 miliarde euro), în special în sectoarele auto şi IT. Valoarea lor acoperă în totalitate deficitul de cont curent (2,7 miliarde euro).
  • În acest moment au 81 de proiecte de investiţii în derulare: valoarea totală a investiţiilor declarate este de aprox. 1,27 miliarde euro iar suma totală a noilor locuri de muncă declarate este de peste 14.580.
  • Prin Programul Național de Dezvoltare Locală au fost acordate, în anul 2016, credite bugetare în valoare de 2,9 miliarde lei și credite de angajament în valoare de 2 miliarde lei autorităților locale pentru infrastructură de apă, canal, drumuri, educație, sănătate și proiecte socialculturale.
  • Peste 3,5 miliarde euro au ajuns în conturile agricultorilor din fonduri UE și naționale în perioada noiembrie 2015 – noiembrie 2016 (plăți directe, proiecte pe Programul național de Dezvoltare Rurală – PNDR – finanțate din bugetul UE și subvenții acordate din bugetul național).

Guvernul mai susține că a luat următoarele măsuri benefice:

  • A făcut o serie de majorări și, totodată, de corecții salariale: în sănătate – creștere medie 15% – aproximativ 163.000 de cadre medicale au primit venituri mai mari; în educație – creștere medie 10% – 280.000 de cadre didactice au beneficiat de această măsură. Am făcut o echilibrare a grilelor salariale în așa fel încât medici din spitale diferite aflați pe aceeași funcție și având aceeași experiență să fie plătiți la fel. Aceeași filozofie a fost aplicată în cazul salariilor cadrelor didactice. Corecțiile salariale au implicat o alocare bugetară de 2,6 miliarde de lei.
  • Remunerația gărzilor medicilor a crescut de la 1 octombrie cu până la 90%.
  • A asigurat majorarea punctului de pensie cu 5%, potrivit Legii pensiilor, ajungând astfel la 871,7 lei.
  • A operaționalizat Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, instituție necesară în condiţiile unei creşteri cu peste 500 milioane euro anual a valorii măsurilor asiguratorii dispuse de către organele de urmărire penală.
  • A promovat Strategia Națională Anticorupție 2016-2020, bazată pe prevenire, educație și combatere și dezvoltată prin transparență decizională și guvernare deschisă.
  • A depolitizat companiile de stat. Selectarea managerilor, a membrilor consiliilor de administrație și de supraveghere se face pe criterii profesionale și de integritate.
  • A lansat cea mai mare platformă de transparență bugetară din Europa (www.transparenta-bugetara.gov.ro).
  • A dat acces liber la informații privind utilizarea fondurilor europene alocate pentru exercițiul financiar 2007-2013. În total peste 16.000 de contracte de finanţare şi aproape 152.000 de contracte de achiziţie din fonduri europene.
  • A scurtat timpul pentru plata taxelor și impozitelor – contribuabilii persoane fizice își pot plăti taxele și impozitele către ANAF prin card bancar.
  • A eliminat formalitățile birocratice în relația cu ANAF – adeverințele de venit și certificatele de atestare fiscală sunt cerute și transmise în format electronic de și către instituții publice, eliminându-se deplasările la ghișeu (5,5 milioane de adeverințe de venit pentru persoane fizice și 600.000 de certificate de atestare fiscală anual).
  • Prin programul GovITHub, a eliberat statul din captura celor câtorva firme IT abonate la contractele publice și am creat un mediu de cooperare deschis, transparent și de încredere între stat și antreprenorii și specialiștii din domeniu. Cei 20 de tineri bursieri împreună cu cei peste 300 de voluntari din elita profesionistă a tehnologiei informației au fost aduși la Guvern și dezvoltă în acest moment sisteme și facilități electronice care ajută oamenii și companiile în relația cu sistemul public.

Printre nerealizările precizate în raport sunt:

  • A lansat în prima parte a mandatului o dezbatere publică pe câteva teme care ar fi trebuit să stea la baza unei reforme a administrației publice. „Din păcate, această dezbatere publică nu «a prins» și nu a existat apetitul politic pentru a aprofunda acest proces. În aceste condiții, am luat măsuri pentru a crea cadrul necesar unei astfel de reforme, finalizând Strategia pentru funcția publică, Strategia pentru formarea profesională în administrație, strategii elaborate cu expertiză externă în acești ultimi ani și nefinalizate până acum. Pe baza acestor 7 documente, Guvernul și Parlamentul viitor vor avea terenul pregătit pentru a duce la bun sfârșit reforma administrației publice care este profund necesară”.

„Obiectivul principal al acestui guvern a fost asigurarea stabilității politice și economice a țării. Însă, încă de la preluarea acestui mandat excepțional, a fost evident că societatea avea așteptări mult mai mari de la acest guvern independent politic. Așteptări legitime, firești într-o societate modernă, europeană: un guvern care nu minte, un guvern care nu este corupt, un guvern care nu adoptă  politici publice din rațiuni populiste, un guvern care lucrează numai în interesul public. Încă de la început, a fost evident că prin ceea ce facem trebuie să contribuim la recâștigarea încrederii oamenilor în instituțiile statului, prin transparentizarea instituțiile publice, prin redeschiderea guvernării spre societate, spre dialog. De aceea, am pus la temelia guvernării integritatea, transparența, onestitatea. Sigur, am facut și greșeli – mi le-am asumat și le-am corectat. Au fost unele proiecte care nu ne-au ieșit, sau au ieșit mai puțin bine decât ne-am fi dorit, proiecte pentru care am fi avut nevoie de mai mult sprijin politic sau, pur și simplu, de mai mult timp. Vă invit să parcurgeți raportul unui an de guvernare. Un an extraordinar, un an în care am început să arătăm că în România poate exista și un alt mod de a administra interesul public, onest și responsabil, cu grijă față de oameni și de resursele țării”, a declarat premierul Dacian Cioloș.

AICI puteți citi raportul complet.

Sursa: gov.ro

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii