Prima femeie în fruntea Băncii Naționale a Moldovei, cu un traseu profesional impresionant de la Banca Națională a României la Senatul României și până la FMI și Comisia Europeană, își propune să transforme sistemul bancar moldovenesc și să-l alinieze la rigorile europene.
Anca Dragu are o carieră impresionantă în domeniul financiar‑bancar, dar și în plan politic. Experiența sa vastă, de la tehnocrație la politică, și angajamentul pentru susținerea femeilor în domenii tradițional masculine sunt doar câteva dintre aspectele valorii sale profesionale.
Absolventă a Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori în anul 1996, ea începe un parcurs cu o bază tehnică solidă și obține o experiență semnificativă în domeniul economic, unde își face propriile calcule și evaluări. Urmează un program de studii postuniversitare în domeniul politici economice și afaceri internaționale la Universitatea Georgetown, obține titlul de master în politici publice de la SNSPA București, iar în 2010 obține titlul de doctor în științe economice de la Academia de Studii Economice București.
A fost ministru de finanțe al României din noiembrie 2015 până în ianuarie 2017, iar în decembrie 2020 a fost aleasă președinte al Senatului, fiind prima femeie care a ocupat acest post.
În decembrie 2023, a fost numită guvernator al Băncii Naționale a Moldovei și a primit cetățenia moldovenească doar cu o zi înainte, prin decret al președintei Maia Sandu.
Cariera profesională a început ca economist la Banca Națională a României, între anii 1996 și 2001, și în cadrul Fondului Monetar Internațional, între 2001 și 2013. Între 2013 și 2015, ocupă postul de analist economic în cadrul Comisiei Europene, post la care renunță pentru a ocupa fotoliul de ministru al finanțelor publice în Guvernul Dacian Cioloș. În perioada 2019-2020 se alătură echipei executive a EON România, una dintre cele mai mari firme din sectorul energetic. Anca Dragu păstrează relația cu mediul universitar, fiind profesor asociat la Academia de Studii Economice, București, la SNSPA și a colaborat cu The Entrepreneurship Academy. În timpul mandatului său de ministru al finanțelor, economia României a trecut printr-o perioadă de creștere, cu inflație în tendință de scădere. Au fost implementate măsuri de relaxare fiscală, de simplificare a Codului fiscal, de creștere a transparenței finanțelor publice și pentru informatizarea sistemului de plată a taxelor și impozitelor. Vorbește cu mândrie despre programul ei de suflet „masa caldă în școli”, început ca program-pilot și care ar fi trebuit generalizat gradual, pe parcursul a șase-șapte ani.
Experiența de ministru tehnocrat, poziția mereu imparțială i-au permis să facă față provocărilor întâmpinate în politică, acolo unde, spune ea, „înțelegi ce înseamnă, de fapt, puterea și negocierile”. Anca Dragu spune că experiența politică a fost esențială pentru a înțelege ritmul instituțiilor publice și modul în care deciziile pot fi implementate eficient.
Potrivit Ancăi Dragu, un element-cheie al succesului unui proiect este echipa. „Chiar și cu cele mai bune idei, fără o echipă bine coordonată și fără mobilizare, toate proiectele rămân doar pe hârtie”, subliniază ea, adăugând că succesul nu depinde doar de viziune, ci și de capacitatea de a mobiliza oamenii și de a transforma ideile în realitate.
Un an complicat, dar cu multe oportunități
Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei Anca Dragu a vorbit pe parcursul interviului oferit în exclusivitate pentru Forbes Moldova despre prioritățile și obiectivele ambițioase pe care Banca Națională a Republicii Moldova le are în viitorul apropiat, obiective care vizează stabilitatea financiară a țării.
„Anul 2025 va fi complicat, dar scopul nostru este să fim mai buni, să fim cei mai buni în utilizarea resurselor noastre specifice pentru a asigura stabilitatea prețurilor”, a declarat Anca Dragu. Guvernatoarea BNM subliniază importanța utilizării eficiente a instrumentelor de politică monetară pentru a susține creșterea economică a Republicii Moldova.
Referindu-se la sectorul bancar, guvernatoarea a menționat permanenta preocupare pentru consolidarea și buna funcționare a acestuia, subliniind nevoia de creștere a intermedierii financiare. „Sectorul bancar este solid, iar misiunea noastră este să menținem acest nivel de stabilitate și să asigurăm condițiile necesare pentru o dezvoltare economică sustenabilă”, a adăugat Dragu.
Pentru îmbunătățirea reglementărilor și supravegherea sectorului financiar, Banca Națională a implementat în 2024 o serie de măsuri de reglementare, inclusiv consolidarea legislației privind prevenirea spălării banilor și protecția consumatorilor. Anca Dragu a subliniat importanța unei colaborări eficiente între autoritățile de reglementare și sectorul bancar, pentru a asigura transparența și pentru a încuraja creșterea încrederii în instituțiile financiare ale țării.
„Consultările și dialogul deschis cu sectorul bancar sunt esențiale pentru a înțelege nevoile pieței și pentru a construi o relație de încredere între reglementator și reglementat”, a spus Anca Dragu. În cadrul aceluiași demers, Banca Națională a solicitat o evaluare exhaustivă a sectorului financiar din partea FMI și a Băncii Mondiale, pentru a se asigura că reformele implementate sunt pe drumul cel bun și pentru a obține o confirmare a progreselor făcute și a trasa direcțiile de dezvoltare a pieței financiare pe termen mediu și lung.
Un alt obiectiv este alinierea sectorului bancar din Republica Moldova la standardele europene. În acest sens, Banca Națională a Moldovei a solicitat o evaluare din partea Autorității Bancare Europene, ce a fost desfășurată recent. Rezultatele acestei evaluări arată că sectorul bancar este aliniat bunelor practici și legislației europene. Anca Dragu spune ca acest rezultat este ca o „ștampilă de calitate” din partea instituțiilor financiare europene.
La începutul lunii martie 2025, Republica Moldova a fost acceptată în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), decizie care reflectă o confirmare a progreselor semnificative în parcursul de aderare a țării la Uniunea Europeană. Apartenența la SEPA va facilita plăți internaționale în euro mai rapide, mai sigure și mai accesibile pentru moldoveni și mediul de afaceri din Moldova.
Din reducerea comisioanelor de transfer, persoanele fizice și juridice se vor bucura de economii de minimum 12 milioane de euro, încă din primul an de apartenență la SEPA.
Aderarea la SEPA asigură cetățenilor și companiilor moldovenești acces la un sistem de plăți mai rapid, mai sigur și la costuri foarte mici sau chiar gratuite și va ajuta la scăderea costurilor pentru transferurile de bani efectuate de diasporă, un aspect esențial pentru multe familii din Moldova. Economia Moldovei devine astfel mai atrăgătoare pentru investitorii străini, mai prosperă, mai rezilientă, favorizând un trai mai bun pentru fiecare. „Decizia de astăzi consolidează drumul nostru ireversibil spre integrarea europeană”, a spus Anca Dragu la momentul integrării în sistemul de plăți în euro.
Încrederea în sectorul bancar și provocările viitorului
Un aspect esențial pentru dezvoltarea Republicii Moldova este educația financiară, considerată de Anca Dragu o prioritate strategică. „Educația financiară este un domeniu crucial pentru a crește nivelul de încredere al populației în sistemul bancar. Ne dorim ca cetățenii să înțeleagă mai bine cum funcționează piețele financiare, ce implică semnarea unui contract financiar pe termen lung și ce riscuri pot apărea”, a explicat ea.
Guvernatoarea a evidențiat succesul Campaniei Naționale „Educație financiară pentru toți”, desfășurată de Banca Națională a Moldovei. Campania a inclus o serie de activități și materiale educaționale pentru toate vârstele, promovând înțelegerea noțiunilor financiare și încurajând adoptarea unor decizii financiare bine gândite. Excelența acestei campanii a fost recunoscută de un juriu internațional de top, care a reunit competențe în comunicare din 17 țări și care a decis să-i ofere BNM premiul „Silver la Romanian PR Award XXII”. De asemenea, o inițiativă apreciată a fost participarea muzeului BNM la „Noaptea Muzeelor deschise”, care a permis băncii centrale să interacționeze direct cu publicul larg. „Acest tip de deschidere și transparență contribuie la crearea unui dialog mai eficient între instituțiile financiare și cetățeni, ceea ce este esențial pentru încrederea în sistemul bancar”, a afirmat Anca Dragu.
În 2025, Banca Națională a Moldovei se află într-o perioadă de tranziție importantă, cu obiective ambițioase pentru consolidarea stabilității financiare, integrarea în sistemele internaționale și educația financiară a populației. Este un drum lung, dar necesar pentru prosperitatea economică a Republicii Moldova, în contextul global actual.
Un subiect care nu lipsește de pe agenda băncilor este securitatea cibernetică și combaterea fraudelor financiare. „Fraudele online reprezintă o problemă globală, iar Banca Națională a Moldovei este responsabilă de furnizarea informațiilor necesare pentru a proteja cetățenii împotriva escrocheriilor financiare”, a declarat Dragu. Educația financiară, mai ales în contextul digitalizării, este crucială pentru protejarea utilizatorilor de schemele frauduloase.
Anca Dragu a explicat cum mandatul băncilor centrale este extins în era modernă. „Astăzi, băncile centrale au responsabilități mult mai largi decât în trecut, de la menținerea stabilității financiare la educația financiară și protecția împotriva riscurilor cibernetice. Consider că această extindere a mandatului este firească, având în vedere complexitatea economiilor contemporane”, a concluzionat guvernatoarea.
Într-o perioadă marcată de instabilitate economică globală și regională, Banca Națională a Moldovei are rol esențial în consolidarea securității financiare și protejarea sistemului bancar împotriva fraudelor, inclusiv în fața amenințărilor cibernetice și a altor riscuri externe. Una dintre măsurile adoptate de instituție pentru a preveni frauda financiară și pentru a menține stabilitatea economică a Republicii Moldova este consolidarea securității cibernetice, aceasta fiind o prioritate majoră.
În acest context unul dintre obiectivele BNM este prevenirea atacurilor cibernetice și a fraudelor financiare online. Astfel, instituția a implementat un cadru extins de securitate cibernetică, ce include reglementări stricte pentru entitățile financiare și bancare din Moldova. Începând din februarie 2025, Banca Națională pune în aplicare un sistem de Autentificare Strictă a Clienților (SCA – Strong Customer Authentification), conform Directivei Europene PSD2, pentru a proteja tranzacțiile și pentru a preveni accesul neautorizat la conturile bancare ale persoanelor fizice și juridice.
Tot pentru întărirea securității, BNM colaborează cu autoritățile internaționale pentru a îmbunătăți mecanismele de răspuns la incidentele de securitate cibernetică. În cadrul acestui parteneriat, instituțiile financiare din Moldova sunt obligate să raporteze către BNM orice incident de securitate cibernetică, iar informațiile sunt ulterior transmise Centrului Guvernamental de Răspuns la Incidentele Cibernetice (CERT‑Gov‑MD). BNM este atentă și la protecția consumatorilor de servicii financiare, iar printre măsurile adoptate sunt reglementări stricte pentru monitorizarea tranzacțiilor și prevenirea fraudelor.
Guvernatoarea a subliniat că Banca Națională este implicată în educația financiară a cetățenilor, pe care îi ajută să înțeleagă riscurile asociate cu tranzacțiile financiare și să recunoască semnele fraudelor, în special în mediul online.
Cooperarea internațională
În condițiile instabilității regionale, Banca Națională a Moldovei colaborează cu instituții internaționale, precum Fondul Monetar Internațional (FMI), Banca Mondială și European Banking Authority, pentru a implementa bune practici în reglementarea sectorului financiar-bancar. Aceste parteneriate sunt esențiale în procesul de reformare și consolidare a sectorului financiar din Moldova, asigurându-se că băncile și alte instituții financiare respectă standardele internaționale. Un exemplu relevant în acest sens este evaluarea anuală realizată în colaborare cu FMI și Banca Mondială, care permite BNM să evalueze evoluțiile din sectorul financiar și să ia măsurile corective necesare pentru a menține încrederea publicului și stabilitatea economică a țării.
Referindu-se la contextul regional actual, Anca Dragu a explicat cum evenimentele externe, precum războiul din Ucraina și creșterea prețurilor la energie, au avut un impact direct asupra economiei Moldovei, provocând o inflație de 34,6% în octombrie 2022, ceea ce reprezintă o valoare-record pentru republică. Comparativ cu 2021 (13,94%), indicele prețurilor de consum a crescut de peste două ori. În fața acestor provocări, BNM a răspuns cu măsuri foarte restrictive – prin majorarea ratei dobânzii de politică monetară la 21,5%, în 2022, pentru a combate inflația și a stabiliza economia. În 2024, inflația s-a situat în coridorul de țintire, ceea ce a permis reducerea ratelor dobânzilor la credite și reluarea activității de creditare. Începutul anului 2025 aduce un nou șoc în sectorul energetic, alimentând creșterea generală a prețurilor. Pentru stabilizarea situației, Banca Națională a implementat rapid o politică monetară mai restrictivă, reușind, astfel, readucerea inflației pe un trend descendent, cu perspectiva de a reintra în coridorul de țintire, în a doua jumătate a anului.
Guvernatoarea BNM a subliniat că, în ciuda dificultăților economice, stabilitatea prețurilor și sprijinirea economiei naționale rămân priorități fundamentale ale Băncii Naționale, iar măsurile adoptate au contribuit la restabilirea încrederii în sectorul financiar.
Un alt obiectiv important al BNM este promovarea digitalizării sectorului financiar. Banca Națională a implementat sistemul de plăți instant – MIA, iar succesul acestuia a depășit așteptările și a arătat potențialul tehnologiilor moderne de a sprijini o economie mai conectată și mai transparentă. Prin acțiunile sale, Banca Națională a Moldovei demonstrează o abordare proactivă și adaptivă. Prin măsuri de securitate cibernetică riguroase, colaborare internațională și educație financiară, BNM lucrează pentru a proteja atât sectorul financiar, cât și moldovenii de riscurile emergente, ceea ce contribuie la creșterea încrederii în sistemul financiar al țării.
Provocări, măsuri și previziuni
Într-o perioadă marcată de fluctuații și incertitudini, Banca Națională a Moldovei a reușit să reducă inflația semnificativ în anul 2024, după un șoc major al prețurilor, dar provocările nu s-au încheiat. Anca Dragu explică evoluțiile inflației, măsurile de politică monetară adoptate și prognozele pentru anul în curs. Reducerea inflației în 2024 este o realizare importantă. Începând cu 2024, Republica Moldova a reușit să atenueze șocul inflaționist care a lovit economiile mondiale, aplicând măsuri bine calibrate și un regim strict de țintire a inflației. Ținta oficială a inflației este de 5%, cu un coridor de plus/minus 1,5 puncte procentuale, iar pe parcursul anului 2024, Moldova a reușit să mențină inflația în limitele acestui coridor pentru prima dată în ultimii șapte ani.
Totuși, pe fondul situației de criză energetică, începutul anului 2025 a adus o schimbare semnificativă. În ianuarie, inflația a atins 9,12%, depășind ținta stabilită. Cauzele principale ale acestui salt au fost creșterile semnificative ale prețurilor la energie pe piețele internaționale. În decembrie 2024, prețul gazelor naturale a crescut cu 27%, în ianuarie 2025, prețul energiei electrice a urcat cu 75%, iar cel al energiei termice și al unor servicii comunale cu 30-40%. Aceste creșteri au fost amplificate de efectele secetei din vara anului 2024, care au dus la creșterea prețurilor produselor agroalimentare.
În fața acestei creșteri a inflației, Banca Națională a Moldovei a fost nevoită să adopte măsuri de politică monetară mai stricte. Astfel, rata dobânzii de politică monetară a fost majorată de la 3,6%, în decembrie 2024, până la 6,5%, în februarie 2025, în două sesiuni succesive de decizie. Aceste măsuri sunt menite să atenueze presiunile inflaționiste și să stabilizeze economia pe termen mediu.
Deși inflația a depășit limita țintei, autoritățile rămân optimiste că tendința de creștere a prețurilor va fi stopată spre sfârșitul anului 2025, urmând ca inflația să reintre în coridorul țintit.
Impactul prețurilor internaționale și al crizelor regionale nu întârzie. În contextul global, inflația a fost alimentată de majorări de prețuri la nivel internațional, în special în sectorul energetic, dar și de fluctuațiile prețurilor de pe piețele internaționale ale produselor agricole. Războiul din Ucraina și criza energetică globală au fost factori determinanți care au afectat economia Republicii Moldova, iar Banca Națională a răspuns cu o politică monetară adaptivă, menținându-se vigilentă la evoluțiile externe.
Privind spre viitor
În ciuda incertitudinilor, Banca Națională este încrezătoare că măsurile adoptate vor duce la o stabilizare a inflației în a doua jumătate a anului 2025. Anticipările sunt optimiste, având în vedere prognozele economice și posibila revenire a prețurilor la energie și produse agroalimentare la un nivel mai moderat.
Astfel, Banca Națională continuă să monitorizeze evoluțiile economice și să ajusteze politica monetară, menținând un echilibru între sprijinirea economiei și combaterea inflației. Readucerea inflației în proximitatea țintei rămâne o prioritate în următoarele luni, iar autoritățile fac tot posibilul pentru a asigura stabilitatea economică și pentru a proteja puterea de cumpărare a cetățenilor moldoveni.
În prezent, Republica Moldova are o rată a dobânzii de politică monetară de 6,5%, aflată aproape la limita superioară a intervalului stabilit de Banca Națională. Inflația în februarie 2024 a coborât până la nivelul de 8,61% anual, de la 9,12% în ianuarie, datorită măsurilor eficiente de politică monetară ale BNM. Guvernatoarea a subliniat că, pe lângă măsurile de politică monetară, autoritățile moldovene beneficiază de sprijin financiar din partea Uniunii Europene, printr-un program în valoare de două miliarde de euro. O parte din acești bani va fi direcționată pentru a atenua impactul creșterii prețurilor la energie și pentru a sprijini atât cetățenii, cât și agenții economici.
Chiar dacă inflația rămâne peste țintă, guvernatoarea a exprimat un optimism prudent cu privire la evoluțiile economice, având în vedere ajutoarele financiare și măsurile de sprijin implementate de guvern. Acestea includ un pachet de 250 de milioane de euro, care va fi folosit pentru a sprijini populația și mediul de afaceri, astfel încât efectele creșterii prețurilor la energie să fie mai puțin resimțite.
Una dintre cele mai mari provocări ale autorităților rămâne susținerea creșterii economice, în condiții de reducere a inflației. În timp ce reducerea inflației rămâne un obiectiv esențial, guvernatoarea subliniază complexitatea menținerii unei economii dinamice în același timp. „Este extrem de complicat să ai simultan deflație și creștere economică”, a afirmat ea, însă a menționat că, deși creșterea economică din anii precedenți nu a fost spectaculoasă (în jur de 1%), a rămas totuși pozitivă, chiar și în contextul șocurilor externe legate de energie și agricultură.
Pentru anul 2025, Banca Națională estimează o revenire a inflației în coridorul țintit, iar creșterea economică ar putea rămâne pozitivă, sprijinită de măsurile adoptate de autorități și de sprijinul financiar european.
Stabilitatea cursului valutar este un subiect important. Chiar dacă au existat fluctuații în ultimele luni, din cauza șocurilor externe, cursul valutar al Moldovei a rămas stabil, ceea ce sugerează o aliniere cu fundamentele economice ale țării.
Sprijin și aderare
Guvernatorul Băncii Naționale mai spune că, pe măsură ce Moldova avansează în procesul de aderare la Uniunea Europeană, autoritățile naționale sunt implicate activ în negocierile cu UE. După depunerea cererii de aderare, în martie 2022, și obținerea statutului de candidat, în iunie 2022, Moldova a început negocierile, iar Banca Națională joacă un rol esențial în aproximativ 10 din cele 35 de capitole de negociere.
Moldova este în plin proces de aliniere a politicilor economice și financiare cu standardele europene, iar Banca Națională este activă în domenii precum circulația liberă a capitalului, serviciile financiare și politica economică și monetară.
Guvernatorul a subliniat și importanța dezvoltării pieței de capital și a standardelor de stabilitate financiară, pentru a sprijini integrarea completă în economia europeană.
Reformele în sectorul bancar sunt esențiale pentru ca Moldova să devină compatibilă cu standardele Uniunii Europene. Banca Națională a implementat deja măsuri, precum testele de stres pentru sectorul bancar, mecanismele de asistență de lichiditate în situații de urgență și rezoluția bancară. De asemenea, continuă procesul de implementare a standardelor Basel III – un set de măsuri convenite la nivel internațional, dezvoltate de Comitetul de Supraveghere Bancară Basel și de dezvoltare a unui cadru de stabilitate financiară pe termen lung. În ceea ce privește digitalizarea, Moldova face progrese semnificative. Serviciile publice sunt digitalizate, iar sistemul de plăți instant a devenit un succes. În mai puțin de un an de la lansare, au fost realizate milioane de tranzacții instant, iar numărul comercianților care adoptă acest sistem este în continuă creștere. Acest lucru reprezintă un pas important în integrarea Moldovei în economia digitală europeană, în linie cu tendințele globale.
În ciuda dificultăților de ajustare, în special în fața creșterii prețurilor la energie și a șocurilor externe, prognozele pentru 2025 și 2026 sunt pozitive. BNM se concentrează pe menținerea stabilității economice, iar pașii făcuți în procesul de integrare europeană, alături de măsurile interne, vor sprijini țara pe drumul său spre aderarea la Uniunea Europeană.
Republica Moldova continuă să facă progrese semnificative în adaptarea economiei sale la standardele UE, în ciuda provocărilor economice interne și externe. Dacă tendințele actuale se mențin, Moldova ar putea să experimenteze o revenire a inflației în limitele țintite și o creștere economică sustenabilă în anii următori.
Viziune
În ceea ce privește viitorul sistemului bancar din Republica Moldova, Anca Dragu își dorește să contribuie la dezvoltarea sustenabilă a acestuia. Un aspect esențial este creșterea intermedierii financiare, pentru ca banii să ajungă mai eficient în economie și să sprijine sectorul privat, în special IMM-urile, care au nevoie de finanțare accesibilă pentru a se dezvolta.
„În prezent, raportul dintre creditul acordat sectorului privat și PIB este de aproximativ 25%, în comparație cu o medie de peste 80% în Uniunea Europeană”, explică ea. Spune că există un potențial considerabil neexploatat în acest sens, iar printr-o finanțare mai accesibilă, economia ar putea beneficia de pe urma unui sector privat mai dinamic și competitiv.
Guvernatoarea subliniază importanța dezvoltării piețelor financiare și a creării unui cadru favorabil pentru pensiile private și pentru instituțiile financiare, care să sprijine investițiile pe termen lung. „Trebuie să construim un sistem care să susțină dezvoltarea pieței de capital și a investițiilor, iar accesul IMM-urilor la finanțare este esențial”, adaugă ea.
Anca Dragu consideră că sistemul bancar din Republica Moldova are un mare potențial de creștere. Cu o viziune clară pentru viitor și un angajament puternic pentru dezvoltarea sustenabilă a economiei, ea este determinată să contribuie la crearea unui mediu financiar mai dinamic și accesibil pentru toți cetățenii.
Cât despre obiectivele sale și despre contribuția pe care vrea să o aducă prin munca sa, Anca Dragu subliniază că prioritatea principală este alinierea Băncii Naționale a Moldovei și a sectorului bancar la standardele Uniunii Europene, contribuind astfel la parcursul european al țării – acolo unde, subliniază ea, este locul firesc al Republicii Moldova. „Am urmărit continuu obiectivul principal al băncii, acela de asigurare a stabilității prețurilor, având în vedere și multitudinea de factori externi, pe care nu îi putem controla, și nevoia protejării activității economice. Am stimulat funcția de intermediere financiară și am îmbunătățit accesul la finanțare și am întărit independența și transparența băncii”, mai spune Anca Dragu. Este o femeie într-o lume predominant masculină. Cu toate acestea, este convinsă că femeile pot reuși în acest domeniu. „Femeile nu doar că pot face față, dar pot excela”, spune ea. Recent, BNM, la inițiativa guvernatoarei Anca Dragu, a lansat proiectul „FinanciarELE – comunitatea de leadership feminin” pentru a încuraja tinerele să își facă o carieră în domeniul financiar. Este susținătoarea integrării mai multor femei în politică, explicând că aceasta ar putea adresa problemele legate de violența de gen, violența domestică și drepturile omului, subiecte pe care le-a studiat și susținut pe parcursul carierei sale.
Anca Dragu menționează că, în perioada în care a fost implicată în domeniul drepturilor omului, a înțeles importanța sprijinirii persoanelor vulnerabile, pentru a le ajuta să contribuie activ la societate. „Dacă noi facem un efort mic pentru o reprezentare și integrare corecte, atunci toată societatea are de câștigat.” Anca Dragu susține că Republica Moldova este o destinație ideală pentru investiții și cine nu investește acum ar putea regreta peste 5-10 ani.