Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Reinventarea României |
|

Gheorghe Savu, Director Damen Naval România: “Criza ne arată tuturor că statele europene trebuie să-și crească nivelul rezilienței naționale”

Forbes România a invitat comunitatea de business din România să răspundă la cele mai importante chestiuni ale momentului în cadrul proiectului editorial #reinventarearomaniei.
 aboneaza-te
Gheorghe Savu

Gheorghe Savu, Director Damen Naval România

Oportunitatea pentru România

Gheorghe Savu: Așa cum se întâmplă în cazul tuturor crizelor cu care se confruntă societatea umană din când în când, există atât dificultăți majore care trebuie depășite, cât și oportunități care pot fi exploatate. Probabil că, acum, mai mult decât oricând, cuvintele lui Albert Einstein au un înțeles mai profund: ,,Să nu pretindem că lucrurile se vor schimba dacă vom continua să le facem în același fel. Criza poate fi o binecuvântare reală pentru orice persoană, pentru orice națiune.  Crizele aduc progres pentru toți.”

Așa cum este situația oricărui stat din Uniunea Europeană, România este afectată de actuala criză generată de COVID-19, iar implicațiile pe termen lung sunt greu de prognozat. În conformitate cu estimările Comisiei Europene, în anul 2020, economia Romîniei va scădea cu 6%, rata șomajului va ajunge la 6,5% iar deficitul guvernamental va crește până la 9,2% din Produsul Intern Brut. Aceste cifre nu sunt caracteristice doar României. Multe state membre UE sunt într-o situație similară sau mai grea. Recentul anunț al Eurostat privind creșterea economică de 2,7% înregistrată de România în primul trimestru al anului 2020 este un fapt îmbucurător, dar trebuie să avem în vedere că efectele crizei încep să se simtă în mod real începând cu trimestrul al doilea al acestui an.

În perioada imediat următoare, nu ar trebui să fim foarte surprinși dacă Guvernul României va adopta măsuri curajoase și realiste de relansare a economiei în cel mai scurt timp posibil și va proceda la efectuarea unor analize realiste și cuprinzătoare ale cheltuielilor publice. Din această perspectivă, evaluarea marilor programe de investiții și achizițiile publice, inclusiv cele pentru apărare, ar trebui să fie pe agenda imediată a Parlamentului și Guvernului. În același timp, sectorul privat trebuie sprijinit puternic astfel încât contribuțiile  la bugetul de stat să fie cel puțin la nivelul de dinaintea crizei. Practic, securitatea locurilor de muncă, strict legată și de sprijinirea sectorului privat, ar trebui să devină un obiectiv național pe termen lung.

Situația economică generată de criza actuală reclamă un efort conjugat al tuturor actorilor naționali responsabili: Guvern, Parlament, Președinție, societate civilă, mediul privat etc. Numai lucrând împreună pot fi identificate și implementate cele mai bune reforme și măsuri menite să relanseze economia României. Fiind într-un an dificil din punct de vedere social, politic si economic  acest lucru nu va fi ușor, ba dimpotrivă. Dar, crizele solicită unitatea și abordarea cuprinzătoare a problemelor societății de către toți  factorii responsabili. Națiunea română a făcut acest lucru de-a lungul istoriei. Am speranța că și de această dată, societatea românească se va ridica la nivelul necesar astfel încât provocările generate de criză să fie transformate în oportunități.

Sunt convins de faptul că autoritățile române conștientizează seriozitatea situației,  pentru a putea lucra împreună pentru interesul național. Așa cum au demonstrat-o în ultimele trei luni, cetățenii și autoritățile române au acționat împreună și au reușit să gestioneze situația în mod corespunzător. România demonstrează că este un exemplu demn de urmat în rândul statelor membre UE privind modul cum gestionează criza generată de COVID-19. Aceasta ar putea fi baza solidă pe care să se construiască noile strategii economice naționale.

Domenii ce trebuie reformate

Gheorghe Savu: Este bine cunoscut și acceptat atât de autorități, cât și de mediul de afaceri, inclusiv de către populație, faptul că administrația centrală și locală este prea birocratică iar serviciile publice sunt departe de a fi optimizate prin introducerea pe scară largă a tehnologiei informaționale. Consecințele imediate vor consta în reducerea cheltuielilor bugetare publice și accesul rapid al cetățenilor și companiilor de stat și private la serviciile publice.

Așa cum este situația celor mai multe state UE, cred că este nevoie de reforma urgentă a sistemului de sănătate publică. Pornind de la lecțiile deprinse din această criză și bunele practici din alte state, trebuie adoptate măsurile corespunzătoare care să asigure faptul că în viitor astfel de crize vor fi mai bine gestionate iar consecințele lor minimizate. Dependența excesivă de piețele externe, mai ales de cele din afara UE, în ceea ce privește tehnica medicală, medicamentele și materialele consumabile, trebuie redusă.

Dependența economiei românești de piețele externe non-UE trebuie analizată și din perspectiva altor sectoare ale economiei pentru a se vedea care este nivelul acceptat din perspectiva asigurării rezilienței naționale. Chiar cred că este momentul în care rolul statului în economie trebuie să fie reevaluat, sigur, în contextul strategiilor și reglementărilor UE. Noțiunea de interes național devine acum mai relevantă decât a fost vreodată în ultimii 30 de ani.

Conform tuturor estimărilor, COVID-19 va genera o criză economică mondială. România nu poate să nu ia în calcul faptul că vor fi mai puțini bani disponibili și că se impune o analiză obiectivă a bugetului de stat. Este evident faptul că trebuie adoptate și finanțate programe prioritare strategice care să creeze noi locuri de muncă si să asigure dezvoltarea economiei pe orizontală. Proiectele mari de infrastructură trebuie lansate pe scară largă în cel mai scurt timp posibil pentru crearea de noi locuri de muncă și reducerea presiunii pe economie pe care o generează dificultățile privind transportul bunurilor. Concomitent, trebuie să se procedeze la reducerea cheltuielilor publice, în primul rând prin reforma și restructurarea întregului sistem public.

Măsuri urgente pentru relansare

Gheorghe Savu: Cu toții știm cât de greu este pentru un guvern să mențină economia la un nivel optim de funcționare, chiar și în vremuri normale. Relansarea economiei naționale după o criză economică este mult mai dificil de făcut. Până în prezent, Guvernul României a gestionat bine criza generată de COVID-19. Ca urmare a măsurilor economice luate de Guvern, nu s-au pierdut multe locuri de muncă. Sectorul de producție al economiei a continuat să funcționeze la un nivel decent. Prin urmare, există șanse reale pentru o revenire economică rapidă în acest sector dacă statul ia măsurile care se impun. Sigur, cea mai importantă dintre acestea constă în atribuirea de contracte industriei naționale (fie ea de stat sau privată) în toate situațiile în care acest lucru este posibil. În unele state occidentale există deja o o asemenea dezbatere.

Deoarece se estimează că serviciile și turismul se vor confrunta cu dificultăți majore, cel puțin în următoarele câteva luni, eforturile Guvernului ar trebui concentrate cu prioritate și pe industrie, în special pe sectoarele productive. Trăim într-o perioadă în care producția industrială poate face diferența. Poate asigura mai multe locuri de muncă, poate aduce o mai mare contribuție la bugetul de stat. Tocmai de aceea, Guvernul României ar trebui să asigure  condițiile necesare astfel încât sectoarele productive de stat și private să își revină cât mai curând posibil.

Statul român are acum ocazia să facă o analiză cuprinzătoare a tuturor programelor naționale de achiziții, inclusiv cele din apărare, ordine publică și siguranță națională. În perioada următorilor 2-3 ani, bugetul de stat nu va înregistra creșterea prognozată înaintea crizei și este greu de crezut că va putea finanța toate programele strategice de achiziții planificate. Aceste programe ar trebui să fie revăzute, prioritizate, etapizate și chiar amânate sau anulate, în funcție de resursele financiare disponibile și de prioritățile strategice naționale.

Programele naționale de achiziții ar trebui analizate și din perspectiva implicațiilor lor asupra economiei naționale. Tot ce se poate produce în România, trebuie produs în România! Pentru aceasta, trebuie sprijinite companiile de stat și private care au capacități de producție în România, care asigură multe locuri de muncă, care aduc o contribuție importantă la bugetul de stat și care fac transfer tehnologic și de cercetare-dezvoltare. Acest sprijin ar trebui să constea nu neapărat în facilități fiscale, ci, mai ales, în atribuirea de contracte producătorilor autohtoni  care dispun de capacitățile de producție și tehnologia necesare.

Criza generată de COVID-19 a dat naștere dezbaterii problematicii rolului statului, inclusiv în multe state membre UE. Criza ne arată tuturor că statele europene trebuie să-și crească nivelul rezilienței naționale, să reintroducă în economiile lor industriile din domeniile apărării și securității naționale, să producă cât de mult este posibil pe teritoriul național. Din acest motiv, susțin cu tărie faptul că sistemul achizițiilor publice și legislația corespunzătoare ar trebui revizuite, inclusiv din perspectiva reglementărilor Comisiei Europene.

Când există pe teritoriul național capacități industriale care pot produce echipamentele și sistemele tehnice solicitate prin programele de achiziții, atunci companiile respective, fie ele de stat sau private, ar trebui să primeze în fața competitorilor externi. Printr-o astfel de abordare, locurile de muncă ale cetățenilor români sunt securizate, bugetul de stat primește înapoi o parte importantă din suma de bani investită, se asigură transferul tehnologic, se asigură capacitate de producție viitoare și, nu în ultimul rând, se generează o creștere economică reală.

Așa cum am menționat, marile proiecte de infrastructură trebuie lansate în timp scurt, în mod deosebit cele privind transportul rutier și feroviar. Avem multe exemple în istorie, când statele au reușit să-și revitalizeze economiile naționale prin lansarea de proiecte strategice de infrastructură. Pentru România, aceste proiecte nu ar trebui să fie dificil de finanțat deoarece, cele mai multe dintre ele beneficiază și de finanțarea Comisiei Europene.

În opinia mea, acestea sunt cele mai importante măsuri care pot fi luate de Guvernul României ca punct de plecare pentru revitalizarea economiei naționale. Așa cum este cazul tuturor statelor membre UE, procesul este unul complex și necesită o analiză strategică la care să contribuie toți factorii naționali responsabili. În același timp, este nevoie de o colaborare și coordonare totale la nivel național și al Uniunii Europene.

Revenirea domeniului

Gheorghe Savu: Industria navală, așa cum este cazul celorlalte industrii, este influențată negativ de criză. Implementarea măsurilor pentru combaterea crizei ne-au obligat să reducem capacitatea de producție în toate șantierele noastre din lume, nu numai în cele din România. DAMEN a gestionat corespunzător situația și este în măsură să recupereze în timp scurt întârzierile cauzate de criză. Pentru noi, imposibilitatea deplasării internaționale și asigurarea distanțării sociale a lucrătorilor în interiorul navelor sunt cele mai mari provocări cu care ne confruntăm acum. Ne preocupă această problemă deoarece DAMEN este recunoscută pe plan mondial ca asigurând mereu livrarea navelor la timp și în conformitate cu termenii contractuali inițiali.

Toate statele și companiile private vor trebui să-și prioritizeze sau chiar să-și anuleze proiectele majore de achiziții. Cel mai probabil, ca și în cazul celorlalte sectoare industriale, sectorul naval se va afla în situația în care unii beneficiari vor decide amânarea sau chiar anularea unor contracte de producție de nave, inclusiv, sau, mai ales, cele militare. Însă, DAMEN este o companie atât de eficientă, flexibilă și vizionară încât va fi capabilă să depășească dificultățile actuale și să meargă mai departe, așa cum a făcut-o în ultimii 90 de ani de existență, perioadă în care a construit peste 6.500 de nave.

În ceea ce privește România, așa cum a făcut-o în ultimii ani, DAMEN va continua să aibă o prezență consistentă. Investițiile din România sunt cele mai mari pe care le are în lume, fapt pentru care DAMEN face tot ce este posibil pentru a asigura capacitatea de producție planificată. Deținem Șantierul Naval Galați din 1999, unde avem 2.400 angajați. În cei 11 ani de la achiziționarea de către DAMEN, șantierul a livrat peste 400 de nave clienților din întreaga lume, dintre acestea 29 fiind nave militare construite pentru 13 țări, inclusiv state membre NATO și UE.

Într-un parteneriat eficient cu Ministerul Economiei, din anul 2017, DAMEN deține 49%din Șantierul Naval Mangalia, restul de 51% fiind în proprietatea statului român. Șantierul are aproximativ 2.200 de angajați și asigură locuri de muncă la peste 500 de angajați ai firmelor subcontractoare. Potențialul acestui șantier este imens, fapt pentru care DAMEN speră ca împreună cu statul român să identifice cele mai bune modalități de exploatare a acestui potențial, inclusiv prin construcția, întreținerea și repararea de nave militare și civile destinate României.

În afara navelor pe care le construiește sau repară în cele două șantiere navale, trebuie subliniat faptul că DAMEN deține încă din 2004 Centrul de Inginerie Maritimă din Galați (Marine Engineering Galați-MEGA). MEGA este dovada seriozității și angajamentului pe termen lung al DAMEN în România, prin acest centru făcându-se un transfer total de tehnologie și de cercetare-dezvoltare. MEGA este una dintre principalele capacități de cercetare-dezvoltare ale DAMEN. MEGA proiectează navele de mare tonaj, inclusiv militare, pe care DAMEN le produce în șantierele sale din România și din întreaga lume.

În total, DAMEN are aproape 5.000 angajați în România dintr-un total de peste 12.000 de angajați în 35 de șantiere navale din toată lumea, inclusiv Olanda. La cei aproape 5.000 de angajați din România, se adaugă aproape 2.000 de angajați ai firmelor subcontractoare cu care lucrăm la Galați și Mangalia. Ca urmare, suntem conștienți de impactul social pe care DAMEN îl are asupra acestor două orașe, ca și de contribuția noastră la bugetul de stat al României.

Angajamentele DAMEN în România și impactul pozitiv pe care îl are asupra comunităților locale din Galați și Mangalia, ne creează o mare responsabilitate. Din acest motiv, suntem preocupați să luăm măsurile necesare pentru păstrarea capacităților de producție și a locurilor de muncă la nivelul de dinaintea crizei. Nu este ușor, suntem într-o competiție internațională acerbă. Însă, prin seriozitate, bună organizare și dezvoltare tehnologică suntem hotărâți să producem și să reparăm în continuare la șantierele noastre din România nave civile și militare de mare tonaj pentru beneficiarii externi, așa cum o facem acum pentru Olanda, Australia sau Pakistan.

Ne dorim să avem oportunitatea să construim nave și pentru România, ceea ce ar face posibilă crearea unei excelențe navale naționale românești. Mă gândesc la Șantierul Naval Mangalia deținut în proporție de 51%de statul român, care, prin investițiile DAMEN, a ajuns la capacitatea de a putea produce orice tip de navă, inclusiv militară. Practic, statul român are acum posibilitatea să producă nave de mare tonaj în șantierul la care deține majoritatea acțiunilor. Astfel, România ar avea controlul producției și a mentenanței pe toată durata de viață a navelor și ar contribui la asigurarea unui important număr de locuri de muncă în Mangalia. Eu cred că aceasta este o problemă de siguranță națională extrem de importantă, care merită analizată de autoritățile române competente.

Este evident pentru toată lumea faptul că DAMEN reprezintă unul dintre investitorii importanți în România. DAMEN are un parteneriat eficient cu statul român prin Șantierul Naval DAMEN Mangalia, pe care speră să îl dezvolte în anii care vin. Prin Șantierele Navale DAMEN de la Galați și Mangalia și prin Centrul de Inginerie Maritimă din Galați, transferul tehnologic și de cercetare-dezvoltare este unic în industria navală română.

Pentru DAMEN, România este foarte importantă: Suntem aici pentru a rămâne puternic ancorați în România pe termen lung.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii