Cautare




, Contributor

Media şi entertainment |
|

”Frumoasa și Bestia”: O producție gay (veselă)

Frumusețea se află în ochii privitorului. La fel și urâțenia, fizică sau sufletească.
rsz_frumoasa_si_bestia_afis_copy copy

Senzațională găselnița de marketing a studiourilor Disney pentru promovarea noului film ”Frumoasa și Bestia”! Pentru cei care nu știu încă sau care nu au aflat, regizorul Bill Condon a declarat următoarele revistei britanice Attitude Magazine, înainte de premiera filmului: ”LeFou este cineva care într-o zi vrea să fie Gaston, iar într-o altă zi ar vrea să-l sărute pe Gaston. Nu știe exact ce vrea. Este cineva care de-abia își descoperă aceste sentimente. Și Josh (Josh Gad, actorul care-l interpretează pe LeFou – n.red) realizează un moment cu adevărat subtil și delicios (…). Este un moment drăguț, exclusiv gay, într-un film Disney”. Am lăsat, în traducerea declarației regizorului, cuvântul ”gay” care, în limba engleză, înseamnă și ”vesel”.

Pentru că asta este, de fapt, secvența mult hulită: o scenă muzicală veselă, în care doar cineva cu o minte profund pervertită poate vedea ceva sexual, nu contează orientarea. De notat este că momentul ”gay” din noua producție Disney este identic, din punct de vedere al versurilor melodiei interpretate de LeFou, cu filmul de animație realizat cu mai bine de 25 de ani în urmă.   Astfel, fraza considerată a fi dovada homosexualității lui LeFou, ”And they’ll tell you whose team they preffer to be on”, este prezentă și în animația din 1991 (minutul 1:17 din clipul de mai jos).

Regizorul, probabil la sugestia echipei de comunicare și marketing, se joacă pur și simplu cu vorbele, pentru a stimula o reacție din partea comunității ”tradiționaliste”, dar și a opozanților săi, ambele tabere pline de prejudecăți în privința celorlalți. Important pentru succesul filmului este să se vorbească despre el, nu contează în ce fel.

Trăim într-o lume în care sexul nu doar că vinde, ci este considerat principala metodă de relaționare între două (uneori chiar mai multe) persoane. Deocamdată, cel puțin în România, această ”ștampilă” este aplicată în cazul persoanelor de sex opus, dar cu siguranță în viitorul apropiat această mentalitate se va extinde și asupra persoanelor de același sex.

Potrivit acestei mentalități care acaparează societatea contemporană, instinctul primează asupra rațiunii – ”Cogito ergo sum”, principul enunțat de René Descartes cu aproape patru secole în urmă, se pare că și-a pierdut valabilitatea și toți ne-am transformat în animale fără rațiune, mânate doar de instinctele primare – și sentimentele curate, precum admirația, dar și politețea și galanteria nu sunt decât instrumente de manipulare a celuilalt prin care urmărim cu totul și cu totul alte obiective, de natură sexuală.

Controversa generată de declarațiile lui Bill Condon se potrivește ca o mănușă acestei mentalități strâmbe și a propulsat vânzările pe culmi nebănuite:  170 de milioane de dolari americani în 4.210 cinematografe din America de Nord, după doar un week-end de proiecție, cel în care filmul a avut premiera. În România, în primul week-end, filmul a avut încasări de 520.000 de dolari.

De ce a vrut Emma Watson să fie Belle și nu Cenușăreasa

Nu am apucat să văd filmul în avanpremieră, la invitația Forum Film, dar, observând pe rețelele sociale reacțiile inflamate de ambele părți ale baricadei pe care defilează membrii comunității LGBT din România – așa-numiții creștini care apără ”familia tradițională”, dar și auto-intitulații activiști care ”protejează” drepturile comunității mai sus menționate; toți laolaltă nefiind altceva decât o turmă de ipocriți incapabili să analizeze rațional și să accepte faptul că oamenii sunt diferiți, preferând să reverse râuri de ură –, m-am decis să-l vizionez. ȘOCANT,  am mers la acest film cu familia, inclusiv cu fiica mea în vârstă de 10 ani, care nu a remarcat nimic în neregulă la LeFou, ci la accesele narcisiste ale lui Gaston.

Nu voi insista asupra producției în sine – un film vesel și trist în aceeași măsură –, care se înscrie în strategia Disney de ecranizare a unor basme  precum „Alice in Wonderland/Alice în Ţara Minunilor”, „Maleficent”, „Cinderella/Cenuşăreasa” sau „The Jungle Book/Cartea Junglei”, decât pentru a spune că mesajul principal rămâne același: când vine vorba despre iubire adevărată, indiferent de formele sale – în film este vorba despre o relație romantică, dar iubirea față de celălalt (concept pe care, de altfel, se bazează întreaga religie creștină, în treacăt fie spus) are diverse forme – aspectul fizic contează infinit mai puțin decât cel sufletesc.

Filmul Beauty And The Beast, văzut în premieră, la Londra

Un alt mesaj este acela că atunci când ești înconjurat de oameni obtuzi, cu o educație precară, plini de prejudecăți și resentimente în privința celor care sunt altfel decât ei, așa cum sunt cei din satul în care locuiesc Belle și Maurice, tatăl ei, chiar și traiul într-un turn izolat alături de o ”bestie” cu o educație aleasă și cu un suflet esențialmente bun – în ciuda acceselor de furie provocate de dorința unui tată ”macho” de a face un ”bărbat adevărat” din fiul său – este mai bun decât lipsa de acceptare a celor din jur. Și, până la urmă, despre asta este vorba atunci când îți găsești un partener de viață: traiul împreună într-un ”turn”, protejat de societatea dezlănțuită și de prejudecățile sale.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii