În vara lui 2012, Noemi Revnic de la Harper’s Bazaar lansa un proiect frumos și îndrăzneț în cadrul blogului său ,,Plăcerile lui Noe”: 12 tricouri inspirate de cărțile preferate ale unor jurnaliști, bloggeri sau vedete din România.
Acum, pe 13 martie 2013, se lansează cea de-a doua ediție a tricourilor ,,Book Cover Tee”, după un tipar realizat de Ioana Dumitrescu și Marina Moldovan de la brandul 109. Printre cele 12 tricouri se numără și unul făcut de mine, cu o poveste aparte, pe care vreau s-o spun exact așa cum s-a insinuat ea singură, rând cu rând, în viața mea.
Cartea pe care am ales-o pentru a ilustra tricoul este ,,Girl in Hyacinth Blue” (scrisă de Susan Vreeland în 1999) și am descoperit-o în 2008 în biblioteca Regent’s College din Londra, pe vremea când îmi făceam masteratul în diplomație și relații internaționale. Copleșită de tratate de drept internațional public și cărți de geopolitică, ,,Girl in Hyacinth Blue” a fost pentru mine ,,cartea potrivită pe raftul potrivit”.
Mi-a atras atenția mai întâi prin titlu: zambilele (hyacinths) sunt florile mele preferate și mi-a plăcut ideea unei rochii de culoarea zambilelor albastre. Am citit apoi primele pagini și m-a prins definitiv.
Este povestea unui tablou imaginar al lui Johannes Vermeer, care călătorește prin secole și epoci și atinge viețile celor cu care intră în contact: de la o fată bogată care îl vinde ca să fugă în lume cu alesul inimii ei la povestea unui fost ofițer al celui de-al Treilea Reich care l-a furat în timpul războiului și nu-l poate admira decât singur, noaptea, în pivnița casei sau la povestea fiicei lui Vermeer, cea care i-a servit drept model pentru tabloul fictiv.
În ultima scenă a cărții, fiica pictorului – ,,fata în rochie de culoarea zambilelor albastre” – acum bătrână, bolnavă și nefericită, asistă ca o anonimă la licitația tabloului pictat cândva de tatăl ei, fără ca nimeni să o recunoască.
,,Se gândise la toți oamenii din toate tablourile pe care le văzuse la licitație în acea zi. Nu doar tabloul tatei, ci toate tablourile din lume. Ochii acelor oameni, modul în care întorceau capul, singurătatea, suferințele lor fuseseră toate împrumutate de un artist, pentru a fi văzute de alți oameni, de-a lungul vremurilor. De oameni care sunt atât de aproape, la câțiva pași de ea, și care se uită, se uită, se uită. Și care, totuși, n-o vor cunoaște niciodată”
În 2010, am făcut un interviu cu Susan Vreeland însăși, care m-a făcut să iubesc și mai mult cartea. Susan are 67 de ani, este profesoară de literatură engleză în San Diego și a cunoscut celebritatea grație ,,Girl in Hyacinth Blue”, pe care a scris-o la trei ani după ce s-a vindecat de cancer limfatic.
În perioada tratamentelor cu citostatice, singura plăcere, după cum mi-a mărturisit chiar ea, consta în răsfoitul albumelor de artă. Le privea cu atenție și – pentru că doctorii îi puseseră în vedere să nu permită niciun gând negativ să i se strecoare în minte – încerca să-și alunge grijile și tristețea imaginându-și viețile reale ale oamenilor din acele picturi, ca un mod de a-și ține mintea ocupată cu ceva frumos. Atunci i-a venit ideea cărții. ,,Poate sună pompos”, mi-a spus ea atunci, vizibil emoționată, ,,dar am considerat această carte modul meu de a mulțumi artiștilor care, într-un fel, mi-au salvat viața”. Puteți citi articolul meu integral despre Susan și ,,Girl in Hyacinth Blue” (în limba engleză, însă), dând clic AICI.
Când Noemi mi-a propus să personalizez un tricou pentru proiectul ,,Book Cover Tee”, cartea lui Susan mi-a venit instantaneu în minte. Am cooptat-o pe prietena mea, fotografa Roro Șerban, și am rugat-o să-mi imortalizeze cadrul pe care îl imaginasem: eu pozând din profil în fața unei ferestre deschise (ca în coperta originală a cărții), purtând o rochie de culoarea zambilelor albastre (care este chiar rochia de mireasă a mamei mele) și având în mâini un fir de zambilă și cartea lui Susan Vreeland. Am ales varianta din profil pentru a fi cât mai puțin recognoscibilă: nu contează personajul din poză, ci spiritul și conceptul cărții. Nu e vorba despre mine, ci despre ,,Girl in Hyacinth Blue”.
De această dată, autorii tricourilor sunt:
1. Andeeea Esca cu ,,Fifty Shades of Grey” a lui E.L. James
2. Andreea Macri & Anda Brîndușă (THE ONE), cu ,,O mie și una de nopți”
3. Cristina Bazavan (BAZAVAN.RO) cu ,,Extrem de tare și incredibil de aproape” a lui Jonathan Safran Foer
4. Diana-Florina Cosmin (FORBES ROMÂNIA) cu ,,Girl in Hyacinth Blue” de Susan Vreeland
5. Cristina Foarfă (BOOKAHOLIC.RO) cu ,,Zenobia” lui Gellu Naum
6. Daniela Kammrath (121.RO) cu ,,Pescărușul Jonathan Livingston” de Richard Bach
7. Laura Călin (V for Vintage), cu ,,Notre Dame de Paris” a lui Victor Hugo
8. Vicki Nicola (VICKIPEDIA.RO) cu ,,Au Bonheur des Dames” de Emile Zola
9. Matei Schwartz (BOLD) & Andreea Nițoi cu ,,Un veac de singurătate” de Gabriel Garcia Marquez
10. Marian Pălie – ,,Omul recent” al lui Horia Roman Patapievici
11. Marius Concita & Noemi Revnic – ,,The Unbearable Lightness of Being” a lui Milan Kundera
12. Andrei Th. Iovu & Lil Bulgac (Harper’s Bazaar) – ,,Pornografia” de Witold Gombrowicz
Fotografiile au fost realizate de către Oltin Dogaru, cu un machiaj de Adina Vlad.
Cele 100 de tricouri pot fi achiziționate de la Librăria de carte engleză Anthony Frost, de la ,,The Place Concept Store” și de pe site-ul Molecule-F.com. O mare parte din banii obținuți din vânzarea tricourilor va fi donată Centrului de Adopții Iubirrre.
“Book Cover Tee” a fost posibil cu sprijinul a doua branduri care au platforme de comunicare extrem de creative in zona de arta si design: Henkel Romania, cu al sau www.atelierperwoll.ro/, si Stella Artois, cu www.stellaartois.ro (Club des Connaisseurs).
