Mihaela Petrovan, absolventă a secției de „Comunicare și Relații Publice” din cadrul Universității din București, în 2009 a hotărât să creeze un eveniment propriu, care să combine experiența angajaților pe care îi avea în cealaltă firmă – More than pub-, în marketing și comunicare cu pasiunea pentru lectură. Mai precis, să pregătească un târg de carte neconvențional organizat în cele mai aglomerate locuri. „Sloganul nostru era: BookLand vine unde oamenii sunt deja. Nu-i cheamă, ci îi urmează”, spune Mihaela Petrovan.
În Bookland a investit inițial 150.000 de euro, iar cu timpul a mai adăugat circa 500.000 de euro pentru a își susține afacerea. „Nu fost deloc ușor”, își amintește ea.
După prima ediție a BookLand care s-a desfășurat între 15-17 aprilie 2011, conceptul târgului de carte neconvențional a fost adaptat în funcție de cererile pe care le-a primit de la edituri.
„Așa că în nici două luni, ne-am reinventat într-un târg mobil de carte, cu toate serviciile de logistică și vânzare și promovare a cărții asigurate de noi”, povestește fondatoarea Bookland.
În prezent, antreprenoarea alocă între 18 și 20 de ore pe zi business-ului, care are zilnic circa 30 de clienți în online, fără a include vânzările din Cora și Plafar și cele către biblioteci, iar valoarea bonului mediu lunar este de 60 de lei. În cadrul BookLand lucrează în jur de 12 angajați.
Pe viitor, ea speră la o stabilizare a industriei. Cât despre planul personal, își dorește să emigreze în Irlanda, dar nu înainte de a se asigura că firmele create de ea rămân pe mâini bune aici, explică Mihaela Petrovan. „După 11 ani de antreprenoriat, am ajuns să îmi doresc să mă pot bucura de lucrurile simple. Nu banii m-au motivat să fac ceea ce fac, ci dorința de a crea ceva în care cred și de a lăsa ceva în urma mea”, mai spune antreprenoarea.
Cele mai bune sfaturi pe care le-a primit de-a lungul timpului, menționează ea, au fost: „Clientul nu știe ce vrea, e rolul tău să-l îndrumi” și „Buturuga mică răstroarnă carul mare”.
Despre piața în care activează, Mihaela Petrovan consideră că „deși România are potențial și a evoluat rapid, oamenii, însă, au o mentalitate învechită…chiar și tinerii: mi se cuvine / știu eu mai bine / mai bine stau degeaba decât să muncesc pentru x lei / etc. Nu mai e suficient să fim catalogați drept <<supraviețuitori>>, avem nevoie de o imagine autentică. Schimbarea va veni odată cu generațiile următoare. Care, sper să citească (informație utilă și de calitate) mai mult decât o facem noi acum”.
Ea mai spune și că înțelege disperarea editurilor în a supraviețui și le respectă eforturile depuse. Însă nu pricepe și nu acceptă compromisul pe care îl fac: acela de a accepta „discounturi de peste 50% și de a-și lăsa cărțile <distruse> de promoții non-stop”.
Vânzarea efectiv electronică de carte e de maxim 5% din total industrie, adaugă Mihaela Petrovan, desi „toate librariile online – ca noi – cumuleaza peste 10% din cifra de afaceri a industriei. Restul de 5% e de fapt vânzare offline, căci atât noi, cât și Elefant, Libris sau Librarie.net vindem prin IKA (Carrefour, Cora, Kaufland, etc). Însă, promovarea acerbă de către unii dintre noi a unor discounturi mult prea imposibil de susținut pe termen lung, a ajuns să dăuneze teribil întregii piețe de carte”.
Conform spuselor sale, acțiunile elefant.ro au dus în ultimii 3-5 ani la închiderea a peste 50 de librării fizice. „Editurile nu prea mai au unde să vândă, în același timp pierd legătura directă cu distribuitorii, care ajung să nu le mai adreseze lor, direct comanda”.
Goana aceasta după prețuri mici, „dictată în principal de o singură librărie online, a <învățat> clientul cu un preț de carte nesustenabil și a afectat imaginea și valoarea cărții, în general”, mai zice antreprenoarea.
Antreprenoarea e de părere că rezultatele dezastruoase se văd deja, se închid edituri, se reduce distribuția și desfacerea, se scot tiraje din ce în ce mai mici și se dau oameni afară.
„Situația de față conduce la o stare <communistă>: editurile vor ajunge să se bazeze din ce în ce mai mult pe tot felul de ajutoare, măsuri de stat, dacă mai sunt și din acestea. Nu zic că există soluții ușoare, însă e de dorit o viziune pe termen lung”, conchide ea.
Forbes Small Business: Clos de Colombes – Colțul de rai al antreprenoarei Anne-Marie Rosenberg
Forbes Small Business: Atelier Interesart, despre oameni și flori
Despre forme și fond, Izzidesignbox
Forbes Small Business: Machetele auto, pasiunea unui antreprenor nonconformist
Forbes Small Business: The Coffee Factory sau ce aromă are succesul
Forbes România lansează ediția specială „Small Business – România celor mici”
