O nouă ediție a evenimentului Forbes Best Cities For Business are loc la Brașov și reunește factorii de decizie locali, precum și reprezentanții întregii comunități de business, pentru a aborda toate aspectele mediului de afaceri din zona respectivă, de la provocări și dificultăți (normale sau determinate de această perioadă fără precedent), până la oportunitățile oferite de fiecare zonă în parte și de autoritățile locale respective.

Iată cele mai importante declarații ale acestora:

 

Allen Coliban – Primarul Municipiului Brașov

Brașovul stă bine și la nivel județean, și municipal, dar cred că este încă departe de potențialul pe care îl are, potențial pe care l-a demonstrat în alte epoci, în momentul în care a fost dezvoltat foarte puternic pe zona aceasta industrială.

Brașovul nu și-a încheiat tranziția, din punct de vedere urbanistic și economic, de la epoca indsutrial-socialistă, la o epoca post-industrială.

Avem, pe de altă parte, investitori care au fructificat potențialul uman, resursa umană specializată în domeniul acesta. Avem în continuare investiții și o poziție puternică în piața automotive. Avem o poziție ambițioasă, proiecte și perspective la ora actuală, mai degrabă decât rezultate în zona aeronauticii și tot ceea ce înseamnă fostul ICA Ghimbav și investițiile din zona aceasta. Avem rezultate bune în partea de turism pentru că suntem cel mai vizitat oraș din România, după București. Însă, cred că, dacă ne uităm la anumiți factori, la mediile salariale de pildă, avem un potențial uriaș de creștere. Și pentru asta avem nevoie de o viziune nouă, atât din punct de vedere al poziționării economice,  cât și din punct de vedere urbanistic. Procesul de tranziție de la un anumit tip de economie, la economia post-industrială, sau tot ce înseamnă noua industrie de acum, are și o dimensiune urbanistică. 

Noi avem foste platforme industriale care la ora actuală care sunt sub-utilizate, sau chiar părăsite. Primăria, administrația locală, este datoare să vină cu o viziune și să impulsioneze dezvoltarea acestor zone. Multe dintre ele sunt foarte interesante dintr-o perspectivă a dezvoltărilor rezidențiale, a blocurilor, a zonelor de locuit. Trebuie să gândim și zone pentru birouri, zone logistice și inclusiv platforme sau terenuri pe care să le punem la dispoziția unor investitori strategici. 

În ceea ce privește repoziționarea economică sau îmbogățirea arsenalului economic, ofertelor economice pe care Brașovul le are, avem și noi, zdministrația locală, un cuvânt de spus. Este pentru prima dată când în acest joc, care de obicei era un joc al tranzacțiilor imobiliare, iată că intervine și Primăria Municipiului Brașov. Noi am cerut susținere de la bugetul de stat, am primit niște fonduri pentru achiziția de terenuri. Suntem în procesul de achiziție de terenuri de foste platforme industriale tocmai pentru a putea oferi ceva unor investitori strategici. 

Cred că pentru toată România și zona de Europa, industrii precum transport verde, tot ceea ce înseamnă mobilitate verde, fie că vorbim de tramvaie, autobuze electrice, fie că vorbim de mașini electrice, fie că vorbim de biciclete sau trotinete electrice;  toate aceste lucruri își caută acum noi dimensiu de dezvoltare la nivel global, european. Brașov ar putea să fie un jucător important pe această piață dată fiind, pe de o parte resursă umană pe care o avem, pe de o altă parte faptul că avem cea mai mare universitate din zona Transilvania.

De asemenea, dacă ne gândim la aeronautică, impulsul pe care l-au luat dronele și tot ce înseamnă democratizarea aceasta a dispozitivelor de zbor și ar putea la fel de bine Brașovul să dezvolte acest sector. Pentru asta noi intenționăm să construim o ofertă către investitori strategici, ofertă care să nu fie doar o analiză a potențialului, ci sa venim și cu lucruri concrete, cu dimensiuni de teren suficiente pentru astfel de dezvoltări. Anul acesta vom închide, cel mai probabil, primele demersuri în acest sens, astfel încât să putem merge ulterior și la târguri internaționale. 

Nu ignorăm investițiile făcute până acum, pentru ca este foarte important când vorbim de mediul economic să asigurăm sănătatea mediului economic actual și investitorilor actuali.

Lucrăm mult și la ceea ce înseamnă mobilitate, pentru că parte dintre provocările tranziției de care vorbeam la început sunt exact în zona mobilității. Dacă ne extindem un pic viziunea și perspectiva la zona metropolitană, avem zone în care există un deficit de forță de muncă și alte zone în care în care există un deficit de locuri de muncă și putem media foarte bine aceste lucruri cu o mobilitate metropolitană eficientă. Aici aș aminti proiectul nostru de tren metropolitan, care sper să înceapă a funcționa la finalul anului 2023, deci să avem primele garnituri în operare în acel moment. Sunt multe proiecte mari care au impact direct asupra mediului economic și care sunt parte a unei viziune integrate. 

Aș mai aminti faptul că am certificat clădirea mediului de afaceri lunile acestea la statutul de incubator de afaceri și avem un plan de a ataca anumite verticale, anumite segmente, în sens pozitiv – a deschide acest incubator către inovație și către inovatori nu doar din Brașov, ci din toată lumea.

Deja avem un hub de cybersecurity și avem o colaborare cu mediul de afaceri și mediul academic pe zona aceasta. Vrem să extindem verticala aceasta cu alte domenii din zona tehnologiei și nu numai. Putem să gândim teme combinate cum ar fi inovație în turism, inovație de mediu, lucruri pe care acum le pregătim și fundamentăm.

Cum ați pregătit PNRR-ul?

În primul rând, când vorbim despre PNRR, mă bucur că avem un plan care este adoptat, care ar trebui să fie aplicat în următoarele luni și care vine cu o urgență. Vine cu o urgență de a avea acele contracte semnate până la finalul anului viitor. Dacă ne uităm la sumele prinse în PNRR, la dimensiunea acestor proiecte mari de infrastructură, proiecte care, de obicei de câte ori sunt licitate trec printr-un proces lung de contestații, de blocaje, ne dăm seama că este nevoie de foarte mult realism, de foarte multă responsabilitate de la nivel politic. Pentru a putea ajunge la punctul în care, la finalul anului 2022, deci într-un an de acum încolo, să avem aceste contracte gata semnate și să înceapă efectiv lucrurile sau livrările, de la caz la caz. 

(…) La nivel local, proiectul trenului metropolitan există într-o formă care avansa într-un ritm lent. Adică, în perspectiva finanțării prin programul operațional regional, aveam timp până la finalul ciclului programatic. Am preluat din acel proiect mare de extindere a infrastructurii feroviare bucata care ține de material rulant pentru că specificul Brașovului este particular: suntem o intersecție de magistrale feroviare. Deja avem infrastructura, avem șinele pe care putem opera acest sistem, ne lipsesc doar câteva elemente de siguranță signalistică, câteva stații intermediare, platforma pe care ar trebui să le amenajăm și evident, ne lipsesc trenurile.

În termen de cifre, avem un proiect pe care l-a inițiat și îl coordonează CFR Infrastructură, un proiect care extinde electrificarea spre zona Codlea. Totodată se extinde infrastructura feroviară și către viitorul aeroport care este la ani distanță de a fi deschis.

Dacă vom avea aceste deschideri minimale, vom putea opera mult mai bine și vom putea avea practic jumătate din ceea ce ar putea însemna o centură feroviară a Brașovului. Este o investiție importantă care se ridică undeva la 300-350 milioane de euro.

Pe de altă parte, noi am pregătit un studiu de oportunitate, echivalentul studiului de fezabilitate, pentru a putea achiziționa trenurile, separat de celelalte două proiecte. Pe varianta maximală am avea nevoie de 24 de garnituri, 22 în operare și două de rezervă care să deservească 4 magistrale, 4 direcții importante și care să aibă o frecvență de jumătate de oră.  

Oportunitățile și provocările în dezvoltarea economică regională

Dinu Mazilu – Director Zonal Retail BCR

Brașovul este acum într-o perioadă de tranziție. Asta vedem și noi ca finanțatori că se întâmplă de o perioadă încoace și credem că va continua această tranziție. Vorbim aici și despre o schimbare vizibilă atât în ceea ce privește structura veniturilor în economia locală și regională.

Există din ce în ce mai multe investiții în domeniul IT, în domeniile cu valoare adăugată.

Vedem o schimbarea de asemenea și în structura forței de muncă și din punctul ăsta de vedere eu cred că Brașovul are un avantaj, pentru că existând baza deja solidă de specialiști în domeniile industriale, fiind un centru universitar cu tradiție în domeniile acestea, dar având și costuri de viață și de locuire încă accesibile comparativ cu alte orașe de calibru, precum bucurești, Cluj sau Timișoara. Brașovul în ultimii ani a devenit un magnet pentru talent și forță de muncă din alte regiuni ale țării ceea ce nu poate decât să ne bucure.

În acest mediu de business care e într-o continuă schimbare, Grupul BCR rămâne unul dintre principalii finanțatori și susținători ai economiei din regiune. Noi încercăm să venim în ajutorul economiei cu soluții de finanțare în primul rând. Vorbim de circa 3.000 de companii pe care le-am finanțat, fie prin finanțare directă, fie prin produse de leasing, în zona Transilvania în ultimii 2-3 ani.

De asemenea și programul IMM INVEST e important de menționat. Am avut anul trecut 1.800 de companii beneficiare de fonduri prin programul IMM INVEST. Anul acesta, din nou, există programul, avem până acum circa 1.400 de beneficiari. Tocmai ce am obținut o majorare de fonduri de 400 de milioane de euro. IMM INVEST este o soluție avantajoasă față de produsele bancare clasice.

Încercăm totodată să facilităm accesul antreprenorilor la informații privind procesul de depunere al dosarelor pentru accesarea fondurilor europene. Prin platforma noastră „Școala de Business” încercăm să facem acest lucru. Avem deja 17.000 de antreprenori care o utilizează.

Practic, vorbim despre oportunitățile de dezvoltare pe care le vedem în oraș și în regiune. Evident că dezvoltarea va fi susținută în primul rând de investiții. Va fi vital din punctul ăsta de vedere să reușim să absorbim cât mai bine fondurile europene care stau să vină. Vor fi la dispoziția noastră în perioada 2021-2027 prin intermediul programelor operaționale regionale undeva la 4 miliarde de euro. E vital ca antreprenorii să fie pregătiți și să știe cum pot să acceseze aceste fonduri. La suma asta de 4 miliarde de euro se adaugă desigur și PNRR-ul.

O tendință pe care o vedem accelerată este clar cea de digitalizare. Se observă în toate domeniile, cu atât mai mult în partea de banking sau în piața financiară. Spre norocul nostru a fost o tendință pe care noi am anticipat-o. Din 2016-2017 am început să ne orientăm către partea digitală, ceea ce ne-a dat posibilitatea ca în momentul începerii pandemiei să fim deja pregătiți și să avem deja pregătite în universul digital majoritatea soluțiilor de daily banking.

Vom încerca să oferim în continuare soluții de finanțare pentru ca România să poată produce valoare adăugată, vom continua să susținem mediul antreprenorial și prin finanțare directă și prin facilitarea accesului la fonduri europene.

Viitorul este al finanțărilor verzi. Pentru contracararea schimbărilor climatice și degradarea mediului se pune din ce în ce mai mult accent pe o economie sustenabilă și eficientă din punct de veder energetic. Toate discuțiile astea au fost și accelerate recent de criza energetică.

Ce vreți de la antreprenori, de la multinaționale?

În primul rând să fie curajoși, să-și asume niște decizii care pot părea uneori dificile, dar fără de care va fi din ce în ce mai greu să se adapteze schimbărilor care vor urma.

Cred că foarte important în relația pe care o avem antreprenor-bancă, multinațională-bancă, este să existe deschidere, disponibilitate la un dialog sincer. Adică acolo unde există niște planuri ale antreprenorilor ar fi foarte bine să le împărtășeasca cu banca în totalitatea lor astfel încât cele două părți în momentul în care se înțeleg pot identifica mai ușor soluții, structuri de finanțare care să se potrivească exact pe dorința antreprenorului sau a companiei. Nu sunt lucruri noi, sunt așteptări pe care domeniul financiar-bancar le are dintotdeauna de la clientelă.

Florin Mureșan – Director General Miele Tehnica

Ce caută un antreprenor când vine într-o regiune nouă? Infrastructură și personal calificat. Dacă noi, ca și companie, nu putem să avem foarte mare influență în zona de infrastructură, în partea de personal calificat avem norocul că avem foarte multe colaborări în Brașov. Avem avantajul că avem cea mai mare universitate din centrul țării. 

Ca și mediul economic, nu putem să rămânem doar la ce ne oferă statul, fiindcă știm care este situația în general în România. Atunci, trebuie să vină de la noi. Încercăm să avem cât mai multe colaborări cu mediul academic. Anul trecut am accesat fonduri europene, jumătate de milion de euro, prin care aducem în companie 250 de elevi din zona de liceu și îi pregătim din punct de vedere tehnic. Ei vor avea o imagine despre ce înseamnă o zonă de producție, o linie automatizată de producție – practic pregătim viitorii tehnicieni și ,dacă vor să meargă mai departe, chiar ingineri în zona asta. 

România încă este o țară competitivă din punct de vedere economic. Ceea ce oferim noi din punct de vedere a costului versus productivitate este bun. Dacă acum 20 de ani eram numiți “Croitorul și pantofarul Europei”, încet aceste business-uri au început să dispară din România, au mers în zona precum China, și trecem pe zona cu valoare adăugată mai mare.

Dau exemplu aici fabrica noastră de la Brașov. Dacă până acum 2 ani eram doar o zonă de producție, de 2 ani am dezvoltat și zona de servicii. Astăzi avem 60 de ingineri de soft pentru tot ce înseamnă echipamentele noastre, plus zona de digitalizare și conectare via app și tot ce înseamnă mobilitate. Avem planuri  mari de creștere în zona aceasta în următoarea perioadă. Avem și planuri de creștere în zona de producție. În anul 2024 sperăm să avem dublată capacitatea de producție, să mai construim încă o hală.

În 5 ani, trendul este pozitiv din punctul nostru de vedere. Vedem doar creștere. Într-adevăr, situația COVID pentru noi a adus plusuri și minusuri. A adus plusuri din punct de vedere al creșterii vânzărilor – nu putem produce cât am putea vinde. Ne-a afectat un pic în ultima perioadă, nu la fel de grav ca alte companii, zona de lipsa de materie prima, de semiconductori. Pot să spun că până acum am trecut cu bine și mergem înainte. Văd un trend pozitiv în zonă, o echipă politică tânără și cu o altă viziune și o altă strategie. 

Sperăm că în curând se va da drumul și la aeroport care este un punct important și va aduce multe beneficii pe viitor.

Ce vreți de la bancheri și cu ce ar putea să va ajute mai mult bancherii?

Sincer, din punct de vedere al banchetului, cred că sunt una dintre persoanele nepotrivite. Noi avem avantajul, fiind o companie de familie, deținută de două familii din Germania, să avem o independență financiară și nu intrăm în zona de banking și de credite. Tot ce facem, facem din fonduri proprii și avem avantajul acesta. 

Nu spunem niciodată nu. Se pune mare accent pe zona aceasta verde. Inclusiv la noi, zona de sustenabilitate este un punct foarte important și pe viitor luăm în considerare.

Willy Dicu – CEO TEILOR

Din punct de vedere antreprenorial, în ultimele 18 luni, de când a venit pandemia, Brașovul a fost una dintre puținele ancore de stabilitate. Brașovul nu a avut oscilații atât de mari, datorită tacticilor aplicate de companii și de autorități. Am observat din partea autorităților o începere a accelerării de digitalizare. Sperăm să vedem această accelerare și în viitor. Modul de interacțiune cu autoritățile să fie cât mai digital.

Observăm și în zona Brașovului un mix foarte interesant. Am avut întotdeauna consumatori locali foarte bine documentați, care devin și mai bine documentați, și asta se poate vedea și în cifrele noastre care au crescut destul de mult. Și consumatorul local a fost mereu completat de consumatorii regionali.

Vedem un turism sănătos în Brașov, comparativ cu orașe care sunt sezoniere, de vară. Brașovul atrage turism și vara și toamna, și foarte mult iarna. Și mixul ăsta cumva de consumator local din ce în ce mai documentat, din ce în ce mai matur, plus consumatorul regional și turismul, pe noi ne-a făcut să avem foarte mare încredere în Brașov și asta a dus anul trecut la deschiderea celui de-al doilea magazin din Brașov.

În ultimele două luni, suntem cu 25% peste nivelul de anul trecut, asta în contextul în care traficul este destul de limitat din cauza pandemiei. Pe noi modelul nostru de business ne ajută foarte mult.

Investiții și strategii de succes

Florin Madar – Fondator și Director General Temad Co SRL

De-a lungul timpului, Brașovul a avut o dezvoltare interesantă: dintr-un oraș industrial a devenit unul foarte modern, care se bazează în prezent pe un mediu antreprenorial puternic. Consider că unul dintre proiectele importante care-și va pune amprenta într-un mod foarte pozitiv asupra economiei Brașovului este finalizarea și punerea în funcționalitate a aeroportului Brașov. (…)

Sunt foarte pragmatic în calitate de antreprenor, și recunosc că ceea ce mi-aș dori cel mai mult pentru a facilita bunul mers al afacerii este debirocratizarea activităților realizate în și de primărie, pentru că există întârzieri pe anumite proiecte, iar acest lucru, înfrânează evoluția mediului de afaceri local. De cealaltă parte, în calitate de locuitor al orașului Brașov, mi-aș dori mai multe piste de biciclete și încurajarea în ceea ce privește utilizarea mai frecventă a transportului urban pentru a fluidiza traficul.

Răzvan Predica – Country Manager Affidea România

În mod evident, acum mai mult ca oricând pacientul trebuie să fie pus pe primul loc, mai ales că, fiecare dintre noi a observat că în acest moment, sistemul de sănătate în România este subdezvoltat. De aici se simte și nevoia de extindere a business-urilor din acest spectru. Criza aceasta sanitară a reprezentat un moment prielnic pentru noi ca să dezvoltăm categoria de „contact center”, astfel am înființat un call center pentru a gestiona mai bine relațiile dintre cadrele medicale și pacienți. De asemenea, o latură foarte importantă în acest episod pandemic este și zona de digital, care nu doar că oferă o siguranță, acum în perioada în care distanțarea fizică este recomandată pentru a contracara răspândirea virusului SARS CoV-2, ci are rolul de a eficientiza activitățile dintre cadrul companiei noastre. Acesta este și motivul pentru care vom continua să dezvoltăm acest segment de digital și pe viitor. Conchid prin a subliniat faptul că prevenția medicală este primordială pentru a menține o stare de sănătate de calitate a populației. Iar, în acest sens, compania noastră va demara din luna decembrie un program prin care vom încerca să aducem în prim-plan importanța acesteia.

Adrian Nechita – Director Regional Corporații Raiffeisen Bank

„Este nevoie fără discuție de parteneri de încredere. În primul rând trebuie sa fim un partener activ și să știm care sunt nevoile acestuia și să le avem într-un timp cât mai scurt. Acest lucru poate fi făcut în momentul în care partenerii vin la noi din timp pentru a-și prezenta proiectele.

Noi dorim ca soluția de finanțare să fie potrivită pentru clienți, dar acest lucru ține de modul în care colaborăm cu partenerul respectiv. Lucrurile se întâmplă în ultimul timp cu o viteză foarte mare și acestea se vor schimba radical, cel puțin din punct de vedere al sustenabilității.

În scurt timp va veni perioada în care reglementările vor obliga antreprenorii și băncile să ne orientăm spre o altă realitate. Cei care nu vor reuși să se alinieze la aceste noi concepte s-ar putea să-și piardă din competitivitate și cotă de piață.”

Ce nevoie aveți pentru ca finanțările să crească de zece ori?

„Am avea nevoie de investiții și parteneri care să aibă curajul să facă investiții. Trebuie să aibă curajul să meargă pe piețe noi. Sunt jucători extrem de puternici pe piața din România și din Brașov care pot face pasul spre exterior.

Ne-ar face plăcere să fim numiți agenți ai schimbării în direcția sustenabilității și banca noastră a făcut acest prim pas. Am atras capital printr-o emisiune de obligațiuni verzi pentru a merge către finanțări pentru imobile verzi sau parcuri de generare a energiei verzi. Vrem să fim parte a acestei schimbări privind clima și să ne aliniem la dezideratul UE privind emisiile de carbon.”

 

Daniel Penciuc – Managing Partner Nordis Brașov

Cât de mare este oportunitatea pentru dezvoltări imobiliare premium în Brașov și ce s-ar putea face pentru ca numărul și calitatea să crească mai mult?

„Din punctul nostru de vedere Brașovul este un oraș unde era nevoie să fim prezenți. Este orașul numărul doi ca număr de turiști după București și acest număr va crește odată cu deschiderea aeroportului și cu o infrastructură mai bună în general.

Noi dezvoltăm un produs unic și clientul nostru de astăzi este destul de pretențios și rafinat, iar în acest context ne-am bucurat de un real succes în Brașov. Oportunitatea este foarte mare pe partea turistică, iar orașul este o poartă de intrare către toată Transilvania, atât pentru turistul român, cât și pentru cel străin.

Investiții de anvergură în partea turistică nu au fost foarte multe și nu au fost de o foarte mare anvergură și este nevoie de acestea pe piață.”