Când îl întrebi care sunt principalele atuuri ale orașului de pe Bega pentru afaceri, primarul Nicolae Robu – a fost ales în iunie 2012 și a preluat postul de la Gheorghe Ciuhandu, care a condus Timișoara între 1996 și 2012 – vorbește despre localizare geografică, acces rapid la culoarele de transport paneuropene, forță de muncă bine pregătită și, nu în ultimul rând, multiculturalitate. „Municipiul Timişoara se află la mai puţin de 700 de kilometri distanţă de 13 capitale europene, iar prin interacţiunea cu acestea poate fi stimulată dezvoltarea sa social-economică. Orașul (…) polarizează toată partea de vest a ţării, concentrând activităţi complexe şi dinamice care îl plasează pe locul al doilea la nivel naţional, după Bucureşti”, spune Nicolae Robu.
Citiți un interviu cu Nicolae Robu
Potrivit criteriilor care au stat la baza topului realizat de Forbes România, Timișoara este situată în fața Bucureștiului atunci când vine vorba despre clasamentul celor mai bune orașe pentru investiții. Facilitățile fiscale oferite investitorilor mari, infrastructura bine dezvoltată (aeroport internațional, autostradă care leagă orașul de rețeaua de autostrăzi din Europa, rețea feroviară dezvoltată – al doilea nod feroviar după București – și, în curând, posibilitatea de a naviga pe Bega cu barje mici pentru comerț de proximitate), dar și transparența autorităților sunt principalele atuuri ale urbei din Banat. Astfel, companiile care investesc cel puțin cinci milioane de euro și creează 100 de locuri de muncă noi în Timișoara primesc o reducere de 10% a impozitului pe clădiri și o scutire de impozit pentru terenuri. Cu cât investesc mai mult, cu atât aceste facilități, valabile pe o perioadă de cinci ani, sunt mai mari. De pildă, pentru 20 de milioane de euro investiți și 1.200 de locuri de muncă create, companiile nu mai plătesc impozit pe clădirile aferente investiției și nici pe teren.
Conform cifrei de afaceri realizate de agenţii economici din Timişoara, preluată din bilanţurile depuse la Direcția Generală a Finanțelor Publice (DGFP) Timiş, sectorul serviciilor este predominant în economia locală, cu o pondere de aproximativ 60%.
În cazul marilor contribuabili, sectorul industrial realizează peste 60% din cifra de afaceri totală. Principalele ramuri industriale care au cunoscut o amploare deosebită în Timişoara sunt industria componentelor auto, industria chimică şi petrochimică precum şi industria electronică şi electrotehnică.
Industria componentelor auto a înregistrat o dezvoltare puternică în ultimii ani, în zona Timişoarei concentrându-se firme de renume în acest domeniu: Lisa Draxelmaier, Delphi Packard, Kromberg & Schubert, Contitech, TRW, Mahle, Dura.
Află cât a investit Continental Anvelope în Timișoara în 2012
Industria electronică şi electrotehnică şi telecomunicaţiile sunt de asemenea ramuri de succes în industria locală, mai ales datorită investiţiilor marilor întreprinderi cu activităţi în producţia „high-tech” (Flextronics, Zoppas, ABB Rometrics, Luxten Lighting, ELBA-Philips, Alcatel, Deltatel), ceea ce a determinat şi o dezvoltare a societăţilor autohtone, furnizori sau sub-contractori ai acestora.
Industria chimică şi petrochimică, tradiţională la Timişoara, s-a dezvoltat în special prin investiţiile efectuate de Continental Automotive Products, Procter&Gamble şi Azur.
Alături de mari investitori din industriile de vârf menţionate anterior, în Timişoara sunt concentrate multe firme, mai ales întreprinderi mici şi mijlocii, în domenii tradiţionale, precum industria textilă şi a confecţiilor, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte şi industria pielăriei şi încălţămintei. Investitorii străini sunt interesaţi, în aceste sectoare, mai ales de costurile de producţie scăzute oferite de România (cheltuieli de personal, costul materiilor prime şi cheltuieli de regie mai mici decât în ţările de origine). De remarcat că aceste domenii s-au dezvoltat inclusiv datorită societăţilor locale, tradiţionale în Timişoara, precum Pasmatex, Uzinele Textile Timişoara sau Filty.
„Urmărim, prioritar, asigurarea unei creşteri economice stabile şi diversificate prin dezvoltarea serviciilor inteligente şi serviciilor creative care folosesc forţa de muncă înalt calificată existentă în zonă dar şi a sectoarelor industriale ce utilizează tehnologie înaltă, a informaticii şi telecomunicaţiilor. Pentru realizarea acestor deziderate se derulează în prezent proiecte locale ce prevăd înfiinţarea de structuri integrate de inovare şi cercetare ştiinţifică aplicată, pentru îmbunătăţirea transferului de know-how”, spune primarul Nicolae Robu.
Află cu cât s-au ieftinit în 2012 locuințele din Timișoara
În traducere liberă, declarația de mai sus înseamnă continuarea acordării de facilități fiscale, precum și crearea unor structuri de susținere a afacerilor. În prezent, în Timişoara există trei platforme industriale (Parcul Industrial Freidorf, Parcul Industrial şi Tehnologic Torontalului – publice şi Platforma Incontro – privată), având asigurate toate utilităţile necesare, unde sunt localizate investiţii economice importante. Alături de acestea, municipalitatea derulează o serie de proiecte de realizare a infrastructurilor de susţinere a afacerilor printre care se numără „Parcul tehnologic de inovare Tehnopole” (în colaborare cu mai multe universităţi din Timişoara, administraţia locală a realizat un concept de dezvoltare detaliat pentru invenţii si inovaţii, care vizează domeniile IT&C, industria auto, tehnologiile bio şi energia regenerabilă, pe o suprafaţă de 92 de hectare ); „Infrastructura regională de afaceri şi inovare în sectorul IT&C” (clădire modernă amplasată în centrul Timişoarei, ca un răspuns la necesitatea creării unei infrastructuri regionale de susţinere a afacerilor şi inovării în domeniul IT&C în Timişoara şi în Regiunea Vest și care va dispune de 34 de spații pentru microîntreprinderi aflate în faza de incubare și alte 20 de spații destinate întreprinderilor IT&C mici şi mijlocii în faza de consolidare) și „Centrul Regional de Competenţe şi Dezvoltare a Furnizorilor din Sectorul Automotive”, localizat în Parcul Industrial Freidorf pe o suprafaţă de 8.000 de metri pătrați, prin care autoritățile locale vizează dezvoltarea furnizorilor locali, în vederea creşterii competitivităţii întreprinderilor româneşti şi a stimulării companiilor multinaţionale pentru a-şi menţine unităţile de producţie în zonă.
Reveniți pe forbes.ro în fiecare zi, pentru a afla care sunt celelalte orașe din ”Forbes 40 cele mai bune orașe pentru afaceri”. Mâine, 11iulie, veți putea afla pe ce loc se situează Capitala.
