Cautare




, Contributor

SmallBusiness |
|

Fondurile europene sub cod roșu: România, ultimul loc în UE la capitolul absorbție

zona_euro.jpg
Deși rata de contractare a fondurilor structurale în România se apropie de media înregistrată la nivelul statelor membre, țara noastră se situează, din nou, pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește absorbția fondurilor europene la finalul anului 2012, arată un studiu KPMG efectuat în 10 țări din Europa Centrala și de Est, inclusiv România.

Pentru statele membre UE din Europa Centrală și de Est (ECE) fondurile UE contribuie între 11% și 26% din PIB-ul lor anual, fiind o resursa esentiala dezvoltarii competitive si cresterii economice.

Potrivit studiului KPMG, intitulat Fondurile UE în Europa Centrală și de Est – Raport privind progresele înregistrate în perioada 2007-2012, bunăstarea economică a statelor din regiune depinde, mai ales in timp de criza economica, de măsura în care acestea reușesc să atragă fondurile europene.

Studiul KPMG include cele mai noi 10 state membre UE – Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia și Slovenia – care au aderat  între 2004 și 2007.

Raportul evidențiază că în perioada 2007 – 2012, aproximativ 180,9 miliarde Euro au fost disponibile pentru a fi cheltuite în vederea îmbunătățirii coeziunii economice și sociale. Din această perspectivă, statele membre din Europa Centrală și de Est au obținut rezultate notabile: în cei 6 ani de implementare a programelor cofinanțate de Uniunea Europeana, beneficiarii au semnat contracte a căror valoare totală se ridică la aproximativ 149 miliarde Euro. Această sumă reprezintă peste 80% din bugetul alocat pentru perioada curentă de programare.  

Rambursarea fondurilor este  întârziată. Până la sfârșitul anului  2012, doar ceva mai mult de jumătate din totalul sumelor contractate, adică aproximativ 79,4 miliarde euro, fuseseră rambursate beneficiarilor.

„Absorbția fondurilor europene a fost puternic afectată de factori precum capacitatea administrativă limitată a structurilor responsabile cu gestionarea fondurilor, existența constrângerilor financiare (cofinanțări greu de obținut în special pentru beneficiarii din sectorul privat, dar și în cazul autorităților publice locale), procedurile anevoioase de achiziții care au dus la nerespectarea graficelor inițiale de desfășurare a activităților și, implicit, la întârzierea recuperării banilor cheltuiți de către beneficiari”, declara Daniela Nemoianu, executive partner, KPMG în Romania.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii