Reprezentanții FP spun că sunt deosebit de îngrijorați de reluarea procedurii de aprobare în Parlament a proiectului de lege pentru modificarea Ordonanței de Urgență nr. 22/1999 privind administrarea porturilor, care a fost re-examinat și aprobat prin procedură de urgență de Senat pe 15 mai, în ciuda faptului că proiectul a fost declarat neconstituțional în integralitatea sa de către Curtea Constituțională pe data de 28 Februarie 2017.
„Dacă va fi adoptată, legea va fi extrem de nocivă pentru toate administrațiile portuare din România, precum și pentru bugetul de stat al României, conducând, numai în cazul Portului Constanța, la pierderea unor venituri de zeci de milioane de euro”, apreciază reprezentanții FP.
FP deține aproape 20% din Administrația Porturilor Maritime, care administrează Portul Constanța și alte porturi la Marea Neagră (Mangalia, Midia și portul turistic Tomis). La finele anului trecut, această participație era evaluată la 216 milioane de lei, potrivit unui raport al FP, publicat pe Bursa de Valori București (BVB), ceea ce duce valoarea întregii companii la 1,08 miliarde de lei (240 de milioane de euro).
Potrivit prevederilor proiectul de lege, nivelul chiriei pentru terenul portuar și infrastructura utilizate de operatorii care refuză să încheie contracte de închiriere va fi plafonat pentru o perioadă de 10 ani la nivelul plătit în prezent pe baza contractelor pentru aşa-zisa utilizare a domeniului portuar („UDP”), care, spre exemplu în Portul Constanța, variază între 0,22 lei şi 0,36 lei pe metru pătrat, pe lună.
Cele mai multe dintre aceste contracte au fost încheiate acum 10-15 ani, fără licitație publică, în circumstanțe lipsite de transparență, iar valorile plătite au rămas în mare parte neschimbate de atunci, afirmă reprezentanții FP. Ei adaugă că, comparativ, terenul disponibil pentru activități logistice și industriale în zone semnificativ mai puțin atractive și cu acces mai redus la infrastructură din jurul marilor orașe ale României este închiriat la prețuri de câteva ori mai mari decât cele care ar urma să fie plătite în Portul Constanța, dacă legea ar intra în vigoare.
„Înghețarea chiriilor la prețul minim din prezent pentru următorii 10 ani va conduce la pierderea unor venituri de zeci de milioane de euro doar în cazul Portului Constanța, reprezentând, de asemenea, un precedent periculos prin faptul că o lege stabilește în mod direct prețurile contractuale între două entități juridice. Acești bani ar putea fi folosiți mult mai bine pentru proiectele de investiţii ale porturilor României decât să creeze beneficii nejustificate unor operatori privaţi”, declară Greg Konieczny, CEO al Fondulului Proprietatea și Manager de Portofoliu.
De asemenea, această lege va conduce la o încetinire a procesului de dezvoltare a porturilor, din cauza faptului că mulţi dintre actualii operatori, care nu doresc sau nu au puterea financiară să investească în noi facilități sau pentru recondiționarea celor existent, vor avea și mai puține motive să renunțe la terenul pe care îl ocupă momentan în baza unor chirii extrem de mici în zone foarte atractive ale porturilor, oprind astfel accesul în porturi a altor operatori, care dețin mijloacele prin care ar putea să dezvolte porturile mai repede, mai spun reprezentanții FP:
„În plus, în forma declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională, legea stabilește înființarea un Consiliu de Supraveghere sub autoritatea Consiliului Concurenței, care ar urma să fie responsabil de toate tarifele practicate de către porturile din România și care ar trebui, de asemenea, să medieze toate neînţelegerile dintre administrațiile portuare și operatorii portuari. Acest fapt ar duce la transferul puterii de decizie din responsabilitatea administrațiilor portuare şi a instanţelor de judecată către acest organism nou-creat, ale cărui responsabilități și atribuții nu sunt însă clar definite în proiectul de lege”.
Ei mai afirmă că acordarea prin lege a dreptului de a emite decizii cu caracter obligatoriu fără a determina ce tip de decizii se pot lua de către Consiliul de Supraveghere sau fără a specifica procedura prin care aceste decizii se pot ataca, ar putea duce la emiterea unor reglementări neclare sau la depăşirea cadrului legal de către o asemenea instituție:
„Consiliul de Supraveghere va lua decizii şi, concomintent, va avea competenţa de a judeca toate plângerile depuse împotriva acelorași decizii, bucurându-se astfel de puteri discreționare. Nu în ultimul rând, proiectul de lege pare să favorizeze operatorii portuari privați, oferindu-le acestora drepturi excesive precum: instituirea unei obligații pentru administrațiile portuare de a negocia contracte cadru cu asociaţiile patronale şi profesionale; controlul anumitor activităţi ale administraţiilor portuare de către aşa-zişi “specialişti externi” din cadrul asociaţiilor patronale şi profesionale. Toate aceste reglementări noi vor aduce incertitudine și vor deschide ușa abuzurilor cu privire la administrarea porturilor”.
FP cere Camerei Deputaților să respingă această lege, ţinând seamă de impactul negativ asupra bugetului de stat şi activelor României, de prevederile anticonstituţionale pe care le conţine, precum şi de consecințele pe care le va genera asupra administrațiilor portuare, cărora li se va nega dreptul să perceapă chirii sau alte tarife pe baza regulilor unei economii de piaţă libere.
