FacebookTwitterLinkedIn

„Înghețata industrială se servește la -25 de grade, aceasta la -14 grade. Aceasta, la 200 de mililitri poate are 80 de grame, cea artizanală la 200 de mililitri cu siguranță are 200 grame. La cea industrială în plus este aerul, pe care noi îl mâncăm. Este foarte complicat să educăm oamenii. Dacă ei nu au ocazia să mănânce este foarte greu să facă diferența între înghețata artizanală și cea industrială“, spune el.

Antreprenorul și-a fondat propria gelaterie artizanală, Delicii Gelato, în iunie 2011 alături de Corina Năduh și Atena Balint, care s-a retras din afacere după un an. Adrian este cel care face înghețata, iar Corina se ocupă de partea financiară. Alături de cei doi mai este Andra, care vinde gelato încă de când s-a deschis afacerea.

Ideea a fost a lui Adrian, care a identificat oportunitatea de a lansa un astfel de business pe piață, pentru că nu erau suficiente gelaterii și nici acum nu sunt, după cum spune chiar el.

Capitala duce lipsă, însă, de gelaterii artizanale

„Bucureștiul duce lipsă de gelaterii artizanale. Sunt extraordinar de puține. Ar trebui să fie de 10-15 ori mai multe”.

Investiția în afacere s-a ridicat la 60.000 de euro, iar banii au venit de la toți trei fondatorii. Din această sumă, 50.000 de euro au costat doar echipamantele necesare pentru producerea înghețatei.

„Numai vitrina de înghețată a fost 8.000 de euro, iar mașina de înghețată, 14.000 euro. Am mai investit în fiecare an, puțin câte puțin”, susține antreprenorul.

Pentru el, pasiunea de a face înghețată de calitate este motorul pentru a crea noi rețete în laborator, acolo unde se închide timp de cel puțin 9 ore pe zi, începând cu 6-7 dimineața. Anterior, acesta a lucrat în amenajări interioare și producție publicitară și caracterizează activitatea sa ca fiind matematică și fizică pură, și, mai presus, foarte multă muncă.

„Am studiat cum se face înghețata. Am studiat singur, am făcut și un curs, ca să înțeleg despre ce este vorba. În rest este doar matematică, fizică și multă muncă. La înghețată, ca la o mare parte a gastronomiei, nu prea poți să te joci cu gramajele, sunt chestii foarte stricte. Poți inventa diverse arome, dar trebuie calculate cantitățile”, spune el.

Într-o cupă de înghețată sunt între 3-6 grame de zahăr, pentru că înlocuirea cu orice alt îndulcitor ar face gustul înghețatei mult prea dulce.

Delicii Gelato are în fiecare zi 12 gusturi diferite, dintre care două-trei sunt standard, iar restul de schimbă. O cupă de înghețată costă 6 lei, preț constant în ultimii trei ani, care probabil se va scumpi în viitor, iar un kilogram costă 96 de lei. Pe lângă înghețată, gelateria mai comercializează cafea și affogato, un desert pe bază de înghețată și espresso, la prețul de 11 lei.

Cele mai multe ingrediente necesare pentru prepararea gelato-ului sunt cumpărate din Italia, datorită calității superioare, iar fructele și legumele din piețele bucureștene.

În fiecare zi de joi, Adrian aduce o nouă aromă în vitrine. El găsește inspirație în orice detaliu al vieții cotidiene și îi place să inoveze, fiind autodidact. Așa a ajuns Delicii Gelato să însumeze peste 200 de gusturi în cei șase ani de existență. De exemplu, un gust inedit de gelato pe care l-a inventat în 2012 în cadrul unui concurs din Italia este cel bazat pe colivă, despre care spune că este foarte căutat.

Cele mai vândute arome de gelato sunt cea de caramel sărat, vanilie, nuci, ciocolată neagră și portocală cu busuioc.

Business-ul Delicii Gelato este compus din două companii, una cu activitate de distribuție la diferite evenimente sau în diverse lanțuri de restaurante și cealaltă cu activitate de retail, care vinde propriu-zis gelato.

Potrivit fondatorului, cifra de afaceri pe ambele firme a fost de 90.000 de euro în 2016, creșterea anuală fiind de 10%, într-un ritm organic. La început, distribuția de gelato era component majoritară în totalul cifrei de afaceri, însă acum retail-ul este mai dezvoltat.

Cât sunt de deschiși românii să încerce înghețata artizanală?

„Suntem departe, în general și la consumul de înghețată. Sunt convins că oamenii ar încerca înghețata artizanală dacă ar avea și dacă ar ști de unde să-și cumpere. Eu mă adresez publicului dintr-o anumită zonă, care știe despre ce e vorba. Probabil am anual 100 de clienți noi, care intră de curiozitate, gustă și de acolo se leagă totul. Dar dacă n-ai unde să intri, ce să mănânci? Este foarte complicat“.

Inițial, gelateria a avut sediul în Centrul Vechi, pe strada Covaci, însă din cauza condițiilor â începând cu anul trecut aceasta s-a mutat pe strada Constantin Aricescu, la numărul 65.

„Anul trecut am deschis aici. Era prea mare mizerie în Centrul Vechi pentru acest business. Contează mult armonia. Business-ul nu este doar despre bani, este despre familie, aduce o bunăstare, dar în același timp trebuie să mă simt și bine. Nu mă simțeam bine în Centrul Vechi. Condițiile de chirie sunt mult mai bune aici, spațiul este mai mare, este mai bine aici pentru noi“.

Gelateria se întinde pe un spațiu de 27 de metri pătrați, iar chiria este de 650 de euro pe lună. Patru luni pe an, din noiembrie până în februarie, acesta este închisă, timp în care afacerea este pe break-even și în care fondatorul se odihnește pentru a o lua de la capăt.

În medie, în gelaterie au loc între 50 și 70 de tranzacții zilnic, iar valoarea medie a vânzărilor pe zi, cumulată din distribuție și retail este de aproximativ 350 de euro.

Următorul pas în evoluția business-ului ar fi deschiderea celei de-a doua gelaterii, însă antreprenorul își dorește ca producția să rămână tot în laboratorul de pe Constantin Aricescu.

Care sunt ingredientele pentru un business de succes?

În viziunea lui Adrian răspunsul este clar: muncă, muncă și iar muncă.

„Dacă ar fi focusul pe făcutul banilor, n-ar fi existat această gelaterie. Focusul este produsul, să fie cât mai bun. Este foarte important. Bani se găsesc, dacă vrei să-ți faci un business. Poți să îți iei un împrumut, dar munca nu ți-o dă nimeni, este muncă în fiecare zi“.

Încă nu s-a gândit dacă toata viața sa va produce înghețată artizanală. La un moment dat va trebui să găsească pe cineva pe care să-l învețe meserie, însă lipsa forței de muncă este o reală problemă, afirmă el.

În ce privește relația cu statul, birocrația este cea care îi pune cele mai mari piedici, însă, după cum mărturisește acesta, s-a resemnat de mult.

Foto: Anca Neacșa