Cautare




, Staff

Macroeconomie |
|

FMI a revizuit în creștere la 5% estimarea pentru economia României din 2018, dar este îngrijorat că deficitul bugetar va depăși 3%, băncile sunt prea expuse la titlurile de stat și la piața imobiliară, iar IFN-urile trebuie supravegheate mai bine

Fondul Monetar Internațional estimează că economia România va crește cu aproximativ 5%, în acest an, față de 4,4% cât anunțase în mai 2017, dar autoritățile trebuie să ia măsuri importante pentru a se putea încadra în deficitul bugetar la care s-au angajat în fața Uniunii Europene, de 3%, au susținut reprezentanții FMI pentru România, în evaluarea perioadică, iar acesta este doar una dintre îngrijorări.
FMI

„Creșterea economică din acest an este de așteptat să se decelereze față de nivelul ridicat de anul trecut din cauza mai multor factori: impulsul fiscal va fi scăzut – probabil, este de așteptat ca investițiile publice să rămână scăzute, progresul lent al reformelor structurale, din păcate, au fost încetinite și înăsprirea condițiilor financiare, la nivel global. Estimăm o creștere a PIB-ului de aproximativ 5% în 2018 și o încetinire cu 3% pe termen mediu. Riscurile față de această perspectivă sunt spre declin. Volatilitatea financiară globală, deteriorarea în continuare a soldurilor fiscale interne și externe sau slăbirea instituțiilor poate reduce din încrederea investitorilor în România. Continuarea actualelor politici expansioniste ar submina capacitatea țării de a rezista unui șoc sever”, se scrie în cea mai recentă evaluare de țară a FMI.

Previziunea se bazează pe creșterea puternică a economiei de anul trecut, de până la 7%, cea mai mare din Uniunea Europeană, dar care a fost alimentată de consumul intern, pe fondul unei expansiuni fiscale și a creșterii salariului minim. A mai ajutat la această evoluție a economiei îmbunătățirea economiei din UE și faptul că Banca Națională a României nu a crescut dobânda de politică monetară, menținând-o la 1,75%, între mai 2015 și decembrie 2017, inclusiv.

Drept rezultat deficitul de cont curent s-a mărit, pe măsură ce importurile în expansiune au compensat creșterea cererii pentru exporturile României, și piața forței de muncă s-a strâns, ducând la o creștere a salariilor din sectorul privat de două cifre. În ceea ce privește inflația, Banca Națională a României (BNR) și-a atins obiectivul în 2017, dar toate aceste schimbări din economie au crescut inflația la 4,7% în februarie”, au mai arătat oficialii FMI.

Numai că toate aceste estimări nu sunt deloc atât de optimiste pe cât par.

„Deși această perspectivă este rezonabilă, vedem că este imperios necesar să se facă anumite schimbări de politică. Fără aceste modificări temerea noastră este că această creștere se va transforma într-una fragilă. Cel mai bun mod de a preveni această fragilitate este de a avea un mix prudent între politica fiscală moderată și înăsprirea politicii monetare”, a spus Jaewoo Lee, șeful minisiunii FMI în România, începând cu decembrie 2017.

 

Stabilizarea economiei NU poate fi lăsată DOAR în seama politicii monetare

Un amestec prudent de consolidare fiscală și înăsprirea monetară ar evita supraîncălzirea economiei, reducând în același timp deficitele fiscale interne și cele externe, așa numitele deficite gemene, și consolidând stabilitatea macrofinanciară, mai susțin reprezentanții Fondului.

Politica monetară este necesar să fie înăsprită în continuare pentru a ține în frâu inflația și a ancora așteptările, având în vedere presiunile exercitate de prețurile globale ale energiei, cererea internă puternică, piața strânsă a forței de muncă și dinamica monetară recentă. Recenta îngustare a politicii monetare (n.red. – de 2% din ianuarie și de 2,25% din februarie) a fost un început binevenit și încurajăm BNR să continue să crească rata dobânzii de politică, gestionând, totodată, lichiditatea pentru a alinia mai bine piața și ratele de politică monetară. O orientare fiscală mai conservatoare, la care ne-am referit ca abordare fiscală moderată, ar reduce povara asupra politicii monetare și ar contribui la îmbunătățirea echilibrului dintre consum și investiții. Dacă această sarcină a stabilizării economiei este lăsată doar în seama politicii monetare, ratele dobânzilor de politică monetară ar trebui ridicate la un nivel care va crește presiunea pusă pe investiții și competitivitate”, au mai precizat reprezentanții FMI.

Pe termen lung, furnizarea eficientă a serviciilor guvernamentale este indispensabilă pentru ca România să se apropie de standardele de viață ale UE. Asttfel, țara noastră are nevoie ca, în următorii ani, măsurile autorităților să încurajeze reformele structurale, investițiile și creșterea economică, împreună cu o guvernare bazată mai mult pe reguli, continuând lupta împotriva corupției și cu un sector financiar mai rezistent.

Pentru ca România să se poată apropia de nivelul de dezvoltare al țărilor din UE, este nevoie să-și mențină un ritm de creștere susținut, este mai mult un maraton decât o cursă rapidă, pe distanță scurtă. Din acest punct de vedere, suntem îngrijorați că toată creșterea economică de anul trecut s-ar putea să fi fost prea rapidă. Când alergi un maraton, desigur că nu vrei să fii prea lent, vei pierde competiția, dar nici nu vrei să alergi prea repede, pentru că vei rămâne fără respirație, ceea ce poate avea alte consecințe. Pentru cel mai bun rezultat este nevoie să ai un parcurs susținut”, a subliniat șeful delegației FMI în România.

 

Un deficit bugetar de peste 3% este principala îngrijorare

Este necesară reducerea deficitului fiscal, având în vedere că a crescut puternic perioada de relansare a economiei, au mai atras atenția reprezentanții FMI. Deficitele mari în timpul boomurilor economice au tendința de a provoca dezechilibre interne și externe, un exemplu fiind deficitul de cont curent, ceea ce duce la acumularea excesivă de datorii și poate duce la o ajustare mai puternică și pro-ciclică, în timpul unei recesiuni.

Pentru a se evita această situație, FMI propune ca deficitul bugetar să fie redus sub un nivel neutru ciclic la 1,5% din PIB, până în 2020, contribuind la o revenire lină a României la obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO), conform angajamentelor luate în fața UE.

„În ceea ce privește politicile actuale, estimăm că sunt necesare măsuri care se ridică la 0,6% din PIB, care ar trebui să fie de înaltă calitate, pentru a atinge ținta de deficit de 3% din PIB a guvernului pentru 2018, chiar dacă ar fi de dorit un obiectiv de deficit mai mic”, au estimat reprezentanții FMI.

Msurile necesare ar trebui să evite deteriorarea suplimentară a structurii bugetului și să protejeze cheltuielile de capital.

„Pentru a atringe ținta de deficit în acest an sunt diferite opinii. Desigur, autoritățile cred că este suficient spațiu pentru a-l atinge în acest an. În schimb, noi credem că anumite venituri au fost subestimate, iar unele cheltuieli au fost subestimate. Am avut discuții despre cum unele opțiunii importante pot reduce acest decalaj. Aceste discuții sunt în curs de desfășurare, iar, în perioada următoare, vom prezenta public recomandările noastre, precum și răspunsul la acestea”, a mai spus Lee.

Astfel, FMI are două îngrijorări majore în ceea ce privește deficitul bugetar.

„În primul rând, nu suntem pe deplin convinși de toate garanțiile prezentate de autorități că actualul buget cuprinde suficiente măsuri care să ducă la îndeplinirea țintei de deficit bugetar de 3% din PIB, în acest an. A doua îngrijorare este că, ținând cont de poziția ciclică a economiei, credem că este un caz economic în care trebuie luate măsuri pentru ca deficitul să fie sub 3% din PIB”, a detalit Lee.

 

Pentru a crește nivelul veniturilor colectate la buget, este nevoie de modernizarea urgentă a sistemului IT al ANAF

FMI a mai remarcat veniturile fiscale relativ scăzute și scăzute ale României, ca pondere în PIB, în condițiile în care economia țarii noastre a crescut puternic, ceea ce subliniază importanța unei colectări mai eficiente a veniturilor și a gestionării cheltuielilor.

Este importantă creșterea veniturilor pentru a acoperi nevoile de cheiltuieli crescute în domenii prioritare, precum infrastructură, educație și sănătate. De asemenea, ar ajuta să fie suficient loc pentru cheltuieli fiscale suplimentare, în perspectiva provocărilor pe termen lung legate de dinamica demografică negativă”, au mai remarcat reprezentanții FMI.

Una dintre măsurile propuse pentru a crește eficiența colectării este modernizarea sistemului IT al ANAF, care este învechit. În ceea ce privește programul încheiat de România cu Banca Mondială pentru modernizarea acestui sistem este suspendat, în prezent.

Senzația noastră este că n-a fost încă luată decizia finală și credem că ar fi de dorit ca unele măsuri să fie luate, prin programul cu Banca Mondială sau în alte moduri, pentru a întâri sistemul fiscal”, au punctat Lee.

În acest context, câteva eforturile în următoarele domenii strategice ar putea avea un impact semnificativ: îmbunătățirea colectării veniturilor; creșterea eficienței cheltuielilor; îmbunătățirea absorbției fondurilor UE.

În condițiile în care PIB-ul a crescut, dar valoarea taxelor colectate raportate la PIB s-a redus este evident că trebuie să fie pierderi, o slăbiciune, în ceea ce privește gradul de eficiență în colectarea taxelor. Sunt câteva studii făcute de câteva organizații și de instituții europene care au arătat că România are unul dintre cele mai reduse niveluri de colectare a taxelor dintre țările UE și au identificat câteva arii specifice de acțiune”, a menționat Lee.

 

Codul fiscal trebuie revizuit

Pentru a îmbunătăți colectarea veniturilor la buget, respectiv creșterea eficienței în colectarea taxelor, modificările fiscale trebuie să fie mai previzibile și mai puțin frecvente, iar reducerile de taxe suplimentare ar trebui evitate, în cea mai mare măsură posibilă, arată evaluarea FMI.

„Codul fiscal ar trebui să sufere o revizuire amplă, având în vedere multiplele modificări ale sistemului fiscal în ultimii ani, care pot fi evitate. Eficiența colectării taxelor ar putea fi îmbunătățită, inclusiv prin raționalizarea scutirilor și prin îmbunătățirea colectării, în special pentru taxa pe valoarea adăugată (TVA), unde diferența dintre ceea ce trebuie plătit și ceea ce se colectează este considerabilă în România”, au subliniat reprezentanții FMI.

În acest sens, este importantă implementarea și operaționalizarea noii infrastructuri IT a ANAF în administrarea veniturilor fiscale.

Preferăm să nu discutăm nicio măsură fiscală în mod specific, dar, la modul general, recomandăm ca măsurile fiscale să fie adoptate într-un mod previzibil, cu suficient de mult timp înainte, astfel încât să rămână suficient timp pentru dezbateri și o implementare adecvată”, a precizat Lee.

De altfel, FMI a remarcat că România are o lege a responsabilității fiscale (FRL) sănătoasă, însă regulile acesteia n-au fost respectate.

O mai bună aplicare ar spori disciplina fiscală și previzibilitatea, iar aplicarea acesteia ar putea începe printr-o integrarea mai bună a activității Consiliului Fiscal în procesul bugetar. O mai bună mobilizare a veniturilor și o gestionare a cheltuielilor prin recomandările menționate mai sus ar permite, de asemenea, o mai bună planificare și respectare a lege a responsabilității fiscale”, au remarcat reprezentanții FMI.

Creșterea eficienței cheltuielilor se poate face și prin prioritizarea proiectelor mari de investiții și analizarea cheltuielilor pentru sectoare cheie, ceea ce ar putea identifica zonele de eficiență și ar ajuta la adoptarea unui sistem centralizat de achiziții, care ar putea genera economii privind cheltuielile cu bunurile și serviciile. FMI încurajează planurile Ministerului de Finanțe de a face progrese în aceste domenii.

Absorbția eficientă a fondurilor UE, în special pentru proiectele mari de investiții, ar contribui la abordarea mariilor decalaje în infrastructura din România, creând, în același timp, resurse pentru alte cheltuieli esențiale. Salutăm îmbunătățirea gestionării, în special la nivelul ministerelor de resort, Ministerul de Finanțe și Ministerul Fondurilor Europene, care, printre altele, au încercat să reducă din povara administrativă și să realizeze o absorbție mai eficientă și mai rapidă a fondurilor europene, ceea ce este esențial pentru asigurarea unei rate ridicate de absorbție, cu fonduri aplicate domeniilor prioritare. O tranziție lină către următoarea perioadă de programare a fondurilor UE necesită pregătirea în timp util a unor noi proiecte în conformitate cu cerințele UE”, au adăugat reprezentanții FMI pentru România.

 

Băncile sunt prea expuse la titlurile de stat și la piața imobiliară, iar IFN-urile trebuie supravegheate mai puternic

Sistemul bancar a intrat pe radarul îngrijorărilor FMI. Reprezentanții Fondului au remarcat că băncile din țara noastră sunt bine capitalizate și lichide, profitabilitatea sistemului este în creștere, iar creditele neperformante au scăzut până la 6,4% din totalul creditelor în decembrie 2017, aproape de media UE.

„În ciuda acestei dezvoltări puternice, potențiale noi riscuri pentru stabilitatea financiară apar din expunerea mare a băncilor la titlurile de stat și la sectorul imobiliar, prin creșterea rapidă a ratelor pentru creditele ipotecare, finanțarea băncilor în valută și creșterea rapidă a creditorilor financiari nebancari”, au mai arătat reprezentanții FMI.

În conformitate cu Programul de evaluare financiară a sectorului, următoarele recomandări ar consolida sistemul financiar: o limitare a serviciului datoriei la venit; o calibrare a suprataxelor de capital; să se intensifice gestionarea proactivă a riscurilor privind expunerea băncilor la cursul valutar; să se continue consolidarea practicilor de supraveghere și a cadrului de gestionare a crizelor.

O limită a serviciului datoriei la venit pentru împrumuturile ipotecare ar atenua riscurile expunerii băncilor la sectorul imobiliar.

„Această limită propusă poate spori rezistența debitorilor și ar trebui impusă tuturor ipotecilor, inclusiv celor făcute în cadrul programului Prima Casa. Astfel, strategia Guvernului de a reduce treptat acest programul este binevenită”, au subliniat reprezentanții FMI.

De asemenea, suprataxele de capital calibrate cu atenție ar putea spori rezistența băncilor împotriva potențialelor pierderi din expunerea la titlurile de stat.

„Sistemul bancar românesc este vulnerabil la pierderile de evaluare în cazul creșterii puternice a ratelor dobânzilor. Suprataxele de capital, de preferat bufferul de risc sistemic, ar trebui calibrate cu atenție pentru a spori rezistența sistemului, evitând în același timp efectele nedorite asupra pieței”, au mai precizat reprezentanții FMI.

Aproximativ 40% din datoriile și activele băncilor rămân denominate în valută, iar riscurile de lichiditate privind cursul de schimb pot apărea într-un mediu cu o lichiditate generală amplă.

Monitorizarea unui raport net de finanțare stabilit în funcție de valută și impunerea unui coeficient de acoperire a lichidității diferențiat în funcție de monedă poate contribui la atenuarea acestor riscuri”, au recomandat reprezentanții FMI.

Oficialii Fondului mai susțin că procesele care sprijină revizuirea supravegherii băncilor ar trebui dezvoltate în continuare, iar cadrul pentru asistența în caz de urgență în materie de lichidități să fie finalizat și pus în aplicare.

„Banca centrală ar trebui să stabilească facilități de lichiditate pentru Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar. De asemenea, o supraveghere mai puternică a creditorilor financiari nebancari ar reduce arbitrajul de reglementare, ar diminua riscurile de creditare și ar reduce riscul reputațional pentru sistemul financiar”, au subliniat reprezentanții FMI.

De asemenea, trebuie evitate inițiativele legislative care dăunează sistemului financiar.

Câteva inițiative recente vor reduce, dacă vor fi adoptate, volumul creditelor acordate economiei reale și vor încetini rezolvarea neplății creditelor neperformante ale sistemului bancar, afectând astfel stabilitatea financiară. Aceste propuneri includ propunerile de limitare a ratelor dobânzilor pentru împrumuturile acordate populației și prețurile la care persoanele fizice recuperează datoriile achiziționate de terți”, au mai spus reprezentanții FMI.

Aceștia sunt conștienți că aceste propuneri nu se aplică încă, dar le-au luat discutat cu partea română, în condițiile în care efectele pot fi mai grave decât beneficiile.

Cu toate că aceste propuneri se află în stadiul de dezbatere, modul în care acestea au fost introduse ridică multe îngrijorări, iar, dacă sunt implementate în această formă, ridică efecte nedorite și ridicate asupra economiei. La fel de bine, ar putea determina reducerea accesului la credite pentru consumatori, ceea ce ar reduce dezvoltarea pieței creditului de consum, în condițiile în care intermedierea financiară din România este încă la un nivel minim. Le-am recomandat omologilor ca aceste propuneri să fie studiate și discutate cu grijă de experți, care sunt suficienți în România, astfel încât să fie amendate sau evitate, dacă se poate, pentru a preveni orice impact negativ asupra sistemului financiar”, a spus Lee.

Delegația FMI a analizat forma inițială a celor două proiecte și a avut discuții pe marginea acestora cu reprezentanți ai BNR și ai mai multor bănci comerciale.

Ne-am exprimat aceste îngrijorări în cadrul întâlnirii pe care am avut-o cu primul – ministru (n.red. – de joi, 15 martie) și au fost de-acord cu recomandările noastre, că aceste măsuri, ținând cont de impactul semnificativ pe care-l pot avea, trebuie să fie discutate de cei mai buni experți disponibili, care îi includ pe cei de la Banca Centrală și din sectorul privat”, a completat Lee.

 

Guvernanța corporativă trebuie întărită

Reformele structurale ar trebui reîmprospătate pentru a atenua constrângerile asupra creșterii economice.

Îmbunătățirea performanței serviciilor și a performanțelor financiare ale multor întreprinderi de stat necesită un nou angajament pentru o guvernanță corporativă puternică. În acest context, Legea 111 (n.red. – Legea nr. 111/2016 privind guvernanța corporativă) ar trebui păstrată, iar orice șubrezire a legislației existente privind guvernanța corporativă ar trebui evitată, în timp ce restructurarea și privatizarea întreprinderilor de stat ar trebui reluate”, au mai recomandat reprezentanții FMI.

Aceștia au mai spus că, la înființarea fondului de investiții suveran și a băncii de dezvoltare, autoritățile ar trebui să se acorde o importanță deosebită experienței internațională cu privire la riscurile asociate cu astfel de entități, iar proiectarea lor ar trebui să se bazeze pe cele mai bune practici, inclusiv în ceea ce privește guvernanța corporativă, precum și raportarea și gestionarea riscurilor fiscale.

„Progresele României privind lupta împotriva corupției au fost recunoscute pe plan internațional și trebuie continuate. Reducerea corupției ar contribui la îmbunătățirea veniturilor guvernamentale, ar spori eficiența cheltuielilor și ar consolida competitivitatea. Independența judiciară și statul de drept ar trebui să fie menținute ca piatră de temelie a luptei împotriva corupției și a unei guvernări bazate pe reguli”, au mai recomandat reprezentanții FMI.

O echipă a FMI a vizitat Bucureștiul în perioada 6-16 martie pentru a desfășura discuțiile de consultare în cadrul articolului IV, privind evaluarea periodică a țării.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii