Cautare




, Contributor

Servicii Financiare & Imobiliare & Auto

Bani și Investiţii |
|

Fluctuații anormale ale cursului valutar pe timp de criză. Cum explică specialiștii acest fenomen

Pandemia de COVID-19 a adus provocări fără precedent, iar economiile lumii practic s-au oprit în loc. La nivel național, situația a fost gestionată de către BNR în așa fel încât efectele crizei să se resimtă cât mai puțin în economia țării. Un bun exemplu în acest sens sunt și fluctuațiile mici ale cursului valutar din ultimele cinci luni.  
 aboneaza-te
Curs Valutar

Cursul de schimb valutar din 15 martie până în prezent a avut o fluctuație extrem de mică pentru o situație de criză precum cea actuală. În plus, cei aproximativ 1,3 milioane de români care s-au întors din diaspora în țară cu valute în euro ar fi trebuit totuși să determine fluctuații mai mari ale cursului valutar.

Într-o perioadă ca aceasta ar fi trebuit să existe o oarecare presiune pentru deprecierea leului, adică inversul scenariului existent, ceea ce, în mod normal, ar duce la creșterea inflației și la scăderea puterii de cumpărare. Dar, contrar “trendului”, rata anuală a inflației a scăzut la 2,58% în iunie, de la 3,05%, valoare înregistrată în luna martie 2020. Banca Națională a României prognozează pentru finele acestui an o rată anuală a inflației de 2,8%, în scădere cu 0,2% comparativ cu anul precedent.

“Principala influență dezinflaționistă în intervalul analizat a fost exercitată de corecția puternică a cotației internaționale a țițeiului, pe fondul scăderii ample a cererii agregate provocate de criza sanitară și al incertitudinilor cu privire la traiectoria revenirii economiei globale”, se arată în raportul BNR.

“BNR a luat măsurile graduale nu bruște, așa încât ele să fie sustenabile și să fie bine înțelese și acceptate de piață. Ele au adus încredere că se poate gestiona situația determinată de criza produsă de pandemie”, a declarat BNR la cererea Forbes România.

Așadar, dacă în martie euro înregistra o valoare medie de 4,8263 de lei, majorându-se în aprilie cu 0.0079 de lei, în lunile mai, iunie și iulie paritatea euro/ron a înregistrat fluctuații mult mai mici.

La solicitarea Forbes România, Corina Cudric, Director Trezorerie și Piețe Financiare în cadrul First Bank, a explicat motivul pentru care cursul valutar a avut aceste fluctuații mici, destul de anormale pentru o perioadă de criză. “Cursul a avut fluctuație extrem de mică datorită regimului valutar practicat de Banca Națională, respectiv flotare controlată. Incertitudinile din piețe din ultima perioadă nu s-au văzut în evoluția cursului de schimb datorită prezenței destul de active a Băncii Naționale, în condițiile în care multe prețuri din economie sunt încă exprimate în euro, și o depreciere agresivă ar transmite un mesaj negativ în economie. Intrările de la românii din diaspora au fost contrabalansate de ieșirile de capital și de conversia unor economii din lei în euro”.

Pe de altă parte, reprezentanții OTP Bank spun că moneda națională s-a depreciat versus euro în mod constant în ultimii ani, depreciere care în termeni procentuali a fost mică în fiecare an. “Volatilitatea scăzută a cursului de schimb EUR-RON a continuat și anul acesta, inclusiv pe perioada stării de urgență și a celei de alertă. Referitor la remiterile sau sumele în valută aduse de românii din diaspora, ele nu au reprezentat sume semnificative având în vedere că mulți dintre aceștia și-au pierdut locul de muncă temporar sau în totalitate”.

Însă, cursul valutar nu este condus doar de un singur factor. Deficitul comercial și deficitul de cont curent al României joacă un rol important în fluctuațiile cursului valutar. În primul semestru din 2020 deficitul comercial a crescut cu 935,7 milioane de euro față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat, în primele șase luni din 2020, un deficit de 3,497 miliarde de euro.

“Cursul de schimb leu/euro a rămas totuși cvasi-stabil, leul manifestând chiar o ușoară tendință de apreciere față de euro în luna iulie, și mai vizibilă în raport cu dolarul, pe fondul lichidității globale abundente provenind din injecțiile băncilor centrale majore, dar mai ales ca efect al optimismului generat de planul major de relansare economică agreat la nivelul UE, care a antrenat și o întărire a monedei europene în raport cu dolarul SUA”, se mai arată în raportul BNR.

Claudiu Cazacu, consultant în cadul XTB România, susține că stabilitatea cursului valutar ar putea fi perturbată din toamnă.

“Stabilitatea cursului de schimb EURRON poate părea surprinzătoare, într-un mediu economic și financiar perturbat cu o amplitudine majoră. Dinamismul speculativ a avut în general în perioada din martie încoace direcții mai fructuoase în piețele bursiere și de mărfuri internaționale, deși nici dolarul american nu a rămas impasibil, înregistrând fluctuații dintre cele mai ridicate ale ultimilor 3 ani. Atât prezența băncii centrale cât și o atitudine în general ”senină” a pieței față de riscurile macro pe termen mediu au permis EURRON să se limiteze la un interval îngust, de sub 2% începând din martie până acum.

Pentru moment, forțelor asociate deficitului comercial în creștere și remiterilor din străinătate par să li se opună rezonabil așteptările unei dezvoltări pozitive importante, ca urmare a pachetelor de asistență financiară venite dinspre UE, atât de tip grant cât și a împrumuturilor de completare. În același timp, abordarea foarte activă a băncilor centrale în general, dar, mai aproape de noi, a BCE, a limitat notabil aversiunea față de risc. Sunt de asemenea estimări optimiste pentru blocul monedelor din regiune, potrivit unui sondaj Reuters recent, care ar vedea o întărire de 1.1% pentru zlotul polonez și 0.9% pentru forint în următoarele 12 luni, ca urmare a unei reveniri economice puternice anul viitor.

Fundamental, economia înregistrează în România dezechilibre (nivelul deficitului comercial și al celui bugetar reprezintă o vulnerabilitate), pe lângă aspectele de ordin electoral și politic, astfel încât analiștii întrezăresc potrivit aceluiași sondaj o depreciere de 1% pe un orizont de 12 luni. În evaluarea noastră, pe un orizont similar, va fi probabil, în scenariul de bază, nevoie de o depreciere de câteva procente pentru a alinia, măcar parțial, valoarea de piață cu cea sugerată de modele macro de echilibru. Pentru moment, intervalul de confort al EURRON ar putea fi păstrat, dar lunile târzii de toamnă pot oferi episoade de dinamism pronunțat, în evaluare relativă la ”liniștea” verii”.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii