Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Reinventarea României |
|

Florian Ciolacu, Director Executiv Clubul Fermierilor Români: “Sprijinirea capacităților de producție locale reprezintă o necesitate imperioasă pe termen scurt, mediu și lung”

Forbes România a invitat comunitatea de business din România să răspundă la cele mai importante chestiuni ale momentului în cadrul proiectului editorial #reinventarearomaniei.
 aboneaza-te
Florian Ciolacu

Florian Ciolacu, Director Executiv Clubul Fermierilor Români

Oportunitatea pentru România

Florian Ciolacu: Pandemia cauzată de COVID-19, pe lângă problemele pe care le-a cauzat economiei mondiale, a scos la iveală și oportunități care pot conduce la creșteri economice. În perioada următoare sunt esențiale investiții în sistemele de sănătate, infrastructură, tehnologii nepoluante, cercetare și, nu în ultimul rând, în agricultură, sector care și-a demonstrat încă o dată importanța strategică pentru populația lumii.

În ultimele săptămâni se poate observa o schimbare pozitivă de abordare în întreg spațiul european. În prim plan se situează relansarea economiei, reluarea activităților și revenirea la o nouă normalitate. Măsurile bugetar-fiscale luate de către România au impact favorabil asupra capacității de recuperare a economiei după criză, dintre care menționăm aici subvenționarea IMM-urilor, șomajul tehnic, amânarea la plată a anumitor taxe și impozite.

România are și avantaje pe care le poate fructifica în perioada post-pandemie. Suntem țara cu cele mai moderne infrastructuri de telecomunicații și cu un număr foarte mare de companii IT de top, specialiști căutați peste tot în lume, acces facil la internet și atitudine pozitivă a populației față de noile tehnologii. Aceasta este o oportunitate pe care puține state o au și pe care ar fi păcat să nu o fructificăm din plin, inclusiv în agricultură.

Potențialul agricol al României este un avantaj care trebuie exploatat. Agricultura este dependentă de evoluțiile climatice, dar cu ajutorul tehnologiilor noi, această dependență poate fi redusă. Prin programele de sprijinire a fermierilor trebuie exploatat potențialul agricol al României, pentru a se asigura trecerea de la stat exportator de materie primă la un centru european de producție în industria alimentară. Estimăm și este de dorit ca una dintre schimbările în urma acestei crize să fie cea a preferințelor consumatorilor către lanțul scurt de aprovizionare, care garantează atât hrană sigură și proaspătă, cât și susținerea producătorilor locali și a brandurilor autohtone. În plus, lanțul scurt de aprovizionare prezintă avantaje deosebite: a) reducerea transportului și a impactului asupra mediului; b) reducerea risipei alimentare; 3) mai bună adaptare la așteptările consumatorilor.

De aceea, sprijinirea capacităților de producție locale reprezintă o necesitate imperioasă pe termen scurt, mediu și lung, atât pentru asigurarea unor nevoi de bază ale populației, cât și pentru susținerea României în echilibrarea balanței comerciale cu alte state.

Domenii ce trebuie reformate

Florian Ciolacu: În criză avem de înfruntat multe probleme și situații diferite, dar tocmai această criză ne mobilizează să găsim soluții. Suntem nevoiți să lucrăm repede pentru a corecta acum deficiențele din diferitele domenii de activitate, care, acum mai mult ca oricând, ies în evidență. Consider că avem o ocazie extraordinară ca acționând corect, rapid și ferm, să adoptăm acele măsuri care să ne ajute să mergem mai departe, să protejăm cetățenii, să repornim economia cât mai curând și să ieșim mai puternici din această criză.

România trebuie să treacă de la o economie bazată pe consum la o economie bazată pe producție. Pentru aceasta este nevoie de o reformă structurală a economiei și, nu în ultimul rând, de digitalizare. Este nevoie de investiții publice majore în infrastructură, educație, cercetare, sănătate și agricultură.

O lecție valoroasă pe care ne-a învățat-o această pandemie este importanța automatizării și digitalizării. În contextul în care multe activități economice au fost întrerupte, iar telemunca a devenit mai degrabă regula decât excepția, trebuie să ne îndreptăm atenția spre digitalizarea fluxurilor de activitate și să implementăm proceduri de lucru flexibile, care să poată face față unor noi crize viitoare.

Agricultura, acvacultura și industria alimentară reprezintă de departe sectoarele care trebuie dezvoltate pentru a răspunde noilor cerințe ce decurg din strategiile care sunt elaborate acum la Bruxelles, respectiv ”De la fermă la furculiță” (Farm to fork – F2F) și Strategia pentru refacerea biodiversității. Fără o strategie bine pusă la punct, care să permită mai ales fermierilor din România să se alinieze viitoarelor cerințe (reducerea utilizării pesticidelor și fertilizanților, reducerea poluării solului, apelor și aerului, într-un cuvânt producție sustenabilă, creșterea agriculturii ecologice la 25% din suprafața agricolă – în România acum este de doar 3% etc.), producătorii români vor fi eliminați de pe piața europeană.

Măsuri urgente pentru relansare

Florian Ciolacu: Este nevoie de măsuri de relansare a economiei locale prin:

  1. Finanțarea fermelor pentru asigurarea unei producții agricole consistente și diversificate și stimularea procesării produselor agricole.
  2. Stimularea companiilor din toate domeniile pentru extinderea utilizării tehnologiilor IT, orientarea afacerilor către e-commerce.
  3. Stimularea cercetării prin finanțarea companiilor pentru a dezvolta soluții de afaceri alternative, procese noi și inovație tehnologică pentru întărirea sectorului productiv.
  4. Acordarea de scheme de finanțare pentru a sprijini dezvoltarea de clustere industriale virtuale, care să grupeze mai multe entități industriale ce devin astfel legate prin obiective comune și prin dezvoltarea de soluții de afaceri inovative.

Agricultura este un sector strategic în lupta împotriva pandemiei de coronavirus, iar acest lucru trebuie să fie luat în considerare de autoritățile competente și să fie reflectat în toate deciziile Guvernului pe perioada crizei declanșată de pandemie.

Din motivele expuse mai sus, se impune identificarea unor soluții la nivel național, care să permită salvgardarea producției agro-alimentare românești. Printre măsurile care pot fi luate la nivel național și care ar ajuta sectorul în lupta împotriva coronavirus, menționăm: redirecționarea sumelor neutilizate din PNDRcătre noi submăsuri menite să compenseze pentru pierderile suferite de fermieri (subvenționarea pe performanță); sprijinirea fermierilor români în a obține acces la raftîn marile lanțuri de magazine; stimularea antreprenorilor pentru a putea plăti suplimentar lucrătorii care se izolează în ferme pentru a asigura continuarea lucrărilor agricole și bunăstarea animalelor; ridicarea limitărilor privind regimul de muncă al zilierilor pentru a evita problemele cu disponibilitatea personalului; extinderea digitalizării la agențiile din agriculturăprin realizarea unei baze de date comune cu informațiile despre fermieri și ferme, care să poată fi actualizată în timp real.

În plus, următoarele măsuri se pot aplica pentru a susține producătorii români:

  1. Plata în avans, chiar din luna iulie, a plăților directecare în mod normal se plătesc în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie și se efectuează din bugetul național, urmând a fi rambursate de Comisia Europeană în luna ianuarie a anului viitor. O astfel de măsură ar permite finanțarea rapidă a producătorilor agricoli evitând cheltuielile suplimentare cu obținerea unor credite de finanțare a producției de către fermieri.
  2. Plata unor ajutoare de stat către producătorii cei mai afectați: adoptarea exceptării de la regulile ajutoarelor de stat de către Comisia Europeană permite acordarea până la 100.000 Euro pe fermă și până la 800.000 Euro pe unitate de procesare. În acest sens trebuie efectuată o analiză care să permită identificarea clară a producătorilor cei mai afectați, cu date contabile reale, și pentru care statul român să acorde sprijin financiar. Trebuie avuți în vedere acei producători care produc pentru piață și care mențin forța de muncă angajată în această perioadă dificilă;
  3. Acordarea de ajutoare de stat fermelor celor mai afectate de secetă– în contextul crizei COVID-19 Romania riscă să înregistreze cea mai slabă producție agricolă din cauza secetei grave, instalată încă din toamna trecută. Este de aceea imperios necesar să se ia din timp măsuri pentru a salva producția agricolă. În acest sens, este necesară aprobarea de urgență a unei scheme de ajutor de stat pentru garantarea creditelor/liniilor de credit accesate de fermieri pentru investiții în infrastructura locală de irigații, acordarea de apă pentru irigat și energie electrică cu titlu gratuit, subvenționarea motorinei utilizată în irigații.
  4. Instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sistemele locale de irigații pentru fermierii din sectorul producției primare de produse agricole, afectați pe lângă răspândirea virusului COVID-19, și de lipsa acută sau de fluctuația de precipitații.

Revenirea domeniului

Florian Ciolacu: Efectele crizei sunt deja vizibile în modificarea obiceiurilor de consum și afectarea lanțurilor de aprovizionare internaționale. În plus, persoanele care își desfășoară activitatea în agricultura românească au media de vârstă înaintată, deci aparțin celui mai vulnerabil segment al populației la pandemie.

Deocamdată nu se poate estima o dată exactă a încheierii pandemiei și reluării integrale a activităților în economie. Dar în sectorul agro-alimentar activitatea a continuat aproape neschimbată pe perioada crizei, reușind să asigure astfel producția de alimente necesară securității alimentare a cetățenilor români.

Din păcate, în acest an în care ne confruntăm deja cu efectele crizei provocate de Covid-19 fermierii sunt afectați și de seceta care pune în pericol existența multor ferme din România în lipsa unei intervenții dinamice și eficiente a autorităților. În contextul pandemiei, șansele unui sprijin substanțial de la Uniunea Europeană sunt reduse și greutatea revine măsurilor la nivel național. În lipsa unor intervenții rapide și bine țintite, există riscul ca piața agro-alimentară din România să înregistreze schimbări majore în urma cărora produsele să provină în cea mai mare parte din import, cu efect dezastruos pentru capitalul românesc din sectorul agro-alimentar, dar și pentru consumatori (prețuri mai mari) și chiar și pentru mediu.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii