Cautare




, Contributor

Forbes Kids |
|

Farfuria fericită

Imaginați-vă că viața noastră este o clepsidră, iar nisipul care se scurge este timpul pe care-l mai avem la dispoziție. Dacă ați afla acum, cu certitudine, că puteți încetini curgerea vieții cu ajutorul alimentației sănătoase, nu-i așa că v-ați dori să adoptați imediat un comportament alimentar sănătos, privindu-l ca pe un business de succes, în care merită să investiți, cu atât mai mult cu cât este vorba și de copiii voștri? de Ana Maria Iulian
shutterstock_219990856

La fel ca orice organism viu, și corpul nostru trebuie să prelucreze materia primă pe care i-o oferim, să extragă substanțele nutritive, să construiască apoi noi nutrienți care să ne dea energie, să elimine „reziduurile“ apărute în urma prelucrării hranei. Felul în care organismul nostru face toate acestea este direct proporțional cu starea noastră de bună dispoziție, de imunocompetența noastră, de nivelul de antioxidanți, dar și de genele (telomerii) noastre, care ne conferă longevitate. Dar condiția este să știm cum să avem grijă de noi.

Ce știi despre mecanismele digestiei

Cele două porți de intrare: tractul respirator și cel digestiv au rolul de a ne apără, dar și de a verifica dacă totul funcționează normal, perfect pentru noi. Dar nimic nu este mai important pentru starea de bine decât acest tract digestiv, un fel de placă turnantă a sănătății noastre. Tub lung de aproape 10 metri, intestinul va fi cel care, de-a lungul vieții noastre, va transforma în energie mai mult de 100 de tone de mâncare, reînnoindu-și, în mai puțin de o săptămână, miliardele de celule care-l alcătuiesc, păstrându-și sănătatea prin-tr-un echilibru eficient, menținut de niște bacterii deloc banale.

Vestea bună este că dacă adoptăm un comportament alimentar sănătos,  învățăm să ne controlăm gândurile și implicit emoțiile, prin urmare, felul cum reacționăm la mediul înconjurător. Favorizând mișcarea de orice fel și dobândind un stil de viață sănătos, vom putea interveni în schimbările și expresia genelor noastre, modificându-ne propriul ADN, evitând, în concluzie, boli cronice precum diabetul, bolile cardiovasculare, obezitatea sau cancerul.

Spune-mi cum gândești…

…ca să-ți spun dacă vei fi sănătos. Iată un adevăr afirmat în prezent și de medicina bazată pe dovezi, medicina integrativă, cea psihosomatică sau epigenetică, care spun un singur lucru: că felul în care gândim, simțim și ne comportăm (mâncăm) este direct responsabil de starea noastră de bine fizic, psihic și social.

Tot așa cum starea noastră redată prin ținută și atitudine creează o primă impresie în 7 secunde, ceea ce mâncăm va fi, în mod esențial, definitoriu pentru felul în care arătăm… la interior. Atunci când ne hrănim, considerăm că investind în calitatea alimentelor pe care le cumpărăm, ne preocupăm de felul în care arătăm; investiția fiind în starea noastră de sănătate, acum și peste ani buni.

Ce este „Farfuria fericită“?

Felul în care mâncăm se poate simplifica enorm cu ajutorul farfuriei sănătoase, alcătuită de Patrick Holford, psihologul preocupat de biochimie și nutriție, care a înființat, la îndemnul aceluiași Linus Pauling, în anii ʹ80, Institutul de Optimă Nutriție de la Londra, care susținea ideea că bolile cronice pot fi prevenite printr-un comportament alimentar sănătos și suplimente potrivite, în loc să fie tratate cu medicamentele de care medicina modernă face de multe ori abuz.

Farfuria sănătoasă Holford are același algoritm simplu la micul dejun, la prânz sau la cină: jumătate din farfurie este ocupată de o gamă cât mai variată de legume, proaspete sau gătite; un sfert îl reprezintă proteinele de proveniență animală – carne, pește, ouă, brânză și produse lactate, iar celălalt sfert, de glucidele lente.

Ce sunt aceste glucide lente? Sunt acele zaharuri sănătoase, care ne mențin glicemia constantă între mese, conferindu-ne energia necesară și buna dispoziție, dar care ne feresc de pofta de dulce dintre mese. Glucidele „bune“ conțin amidon bun, adică multe molecule legate între ele de glucoză, alături de fibre și vitamine de grup B. Le găsim în leguminoase precum fasole, linte, mazăre și năut, cartofi noi sau cei dulci, pâine și paste integrale, cereale integrale precum orezul, porumbul, grâul, ovăzul, alacul, kamutul, secara etc. și, nu în ultimul rând, soia.

Argumente pro „Farfuria fericită“

Prezența glucidelor lente în farfuria noastră are darul de a nu crește foarte rapid glicemia (zahărul din sânge), prin urmare, nu produce descărcări masive de insulină, hormonul pe care-l denumim „bucătăreasa organismului“, așa că nu ne vom îngrășa sau chiar vom slăbi, dacă este nevoie, obținând totodată energie, bună dispoziție și sănătate pe termen lung.

Felul în care alegem să mâncăm este secretul sănătății pe termen lung. Să luăm exemplul acestor glucide lente, consumate la cele trei mese zilnice: ele sunt cheia succesului în comportamentul nostru alimentar. Aplicând principiile simple ale „Farfuriei fericite“, nu vom fi nevoiți să socotim fiecare gram de hrană sau numărul de kilocalorii ingerate.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii