Cautare




, Contributor

Social Media Coordinator

Media şi entertainment |
|

Faceți cunoștință cu adevăratul “Lup de pe Wall Street” din articolul original Forbes

shutterstock_168039458.jpg
"Lupul de pe Wall Street" al lui Martin Scorsese este o orgie care include sex, droguri și bani și care se concentrează pe excesele carierei lui Jordan Belfort la casa de brocheraj Stratton Oakmont. Scorsese și actorul principal, Leonardo DiCaprio, par mai puțin interesați de elementele adevărate din viața lui Belfort și de detaliile reale ale ilegalităților făcute de el, fiind concentrați pe ilustrarea unui comportament din ce în ce mai destrăbălat. Dar filmul prezintă corect unul dintre primele atacuri publice la adresa lui Belfort și a Stratton Oakmont în ediția din 1991 a revistei Forbes.

Deși jurnalista Roula Khalaf (acum editor la Financial Times) nu a brevetat expresia "Lupul de pe Wall Street", ea l-a numit într-adevăr pe Belfort un "Robin Hood distorsionat, care ia de la bogați și își dă sieși și grupului său de brokeri voioși". Khalaf i-a descris modelul  de afaceri ca "forțarea investitorilor naivi să cumpere acțiuni riscante" și a menționat provocările din ce în ce mai mari din partea investigatorilor federali. Puteți citi mai jos textul integral alarticolului din 1991.

Cotlete, acțiuni – Care-i diferența?

14 Octombrie, 1991, de Roula Khalaf

La 23 de ani, Jordan Belfort vindea carne și fructe de mare din ușă în ușă în Long Island și visa că se va îmbogăți. La câteva luni, conducea o coloană de camioane, mutând 2.267 de kilograme de carne de vită și pește pe săptămână. Dar s-a extins mult prea repede, fără să aibă suficient capital. Până la 25 de ani, dăduse deja faliment.

"Eram chiar talentat," dă din umeri Belfort, acum în vârstă de 29 de ani. "Dar câștigurile marginale erau prea mici."

Căutând un produs mai profitabil, Belfort a descoperit acțiunile. Cotlete, acțiuni – din punctul de vedere al unui om de vânzări grăbit, nu e nicio diferență. Acum, compania sa de brocheraj Stratton Oakmont înființată cu doi ani în urmă, care operează de pe marginea lacului Success, din New York, este specializată în forțarea investitorilor naivi să cumpere acțiuni riscante. Și, în timp ce produsul poate fi la fel de perisabil precum carnea sau peștele, câștigurile marginale arată chiar foarte bine. Comisionul total al Stratton ar trebui să atingă 30 de milioane de dolari anul acesta. Firma are acum aproape 150 de brokeri. Belfort, care deține peste 50% din acțiunile Stratton, a făcut personal poate chiar 3 milioane de dolari în ultimul an.

Clienții lui Belfort, pe de altă parte, nu îi împărtășesc întotdeauna prosperitatea. Cu un an în urmă, chiar înainte ca clienții săi să înceapă să depună plângeri, The Securities and Exchange Commission a început să investigheze practicile de vânzări și de trading ale Stratton Oakmont. Au fost emise citații pentru o parte din foștii brokeri ai Stratton Oakmont. Belfort confirmă investigația și spune că firma cooperează complet.

Născut în Queens, cu ambii părinți contabili, Belfort a obținut o diplomă de biologie de la Universitatea Americană. După eșecul afacerii cu carne, a învățat business-ul brokerajului la o succesiune de firme: L.F. Rothschild, D.H. Blair și F.D. Roberts Securities. După absolvire, munca sa a continuat la Investors Center, compania de brokeraj cu 850 de brokeri, unde a început să lucreze în 1988 și care a fost închisă de către SEC un an mai târziu.

În 1989, Belfort a făcut echipă cu Kenneth Greene, în vârstă de 23 de ani, un absolvent al Investors Center care conducea ocazional unul dintre camioanele de carne ale lui Belfort. La începutul anului 1989, au deschis un birou în magazinul de mașini al unui prieten în Queens, apoi au făcut franciza Stratton Securities, un broker-dealer de ligă mică. În doar cinci luni, Belfort și Greene au câștigat suficient din comisioane pentru a putea cumpăra întreaga operațiune Stratton pentru 250.000 de dolari. Mâna dreaptă a lui Belfort, Greene, deține 20% din acțiunile Stratton Oakmont.

Pentru a-și vinde acțiunile, Belfort a angajat același tip de oameni de vânzări tineri care îi conduceau camioanele de carne. I-a învățat tehnica sa de cold-calling, numită "Kodak pitch". Adică, prima ofertă nu este ceva obscur, ci un "blue chip", adică o companie recunoscută la nivel național și stabilă financiar, de obicei fiind folosită Eastman Kodak. Doar după ce investitorul este prins de momeala blue chip, brokerii lui Belfort îi prezintă gunoiul cu câștiguri marginale ridicate. Un fost broker de la Stratton își amintește motto-ul lui Belfort: "Smulgeți-le capul, nu îi lăsați să închidă telefonul."

Brokerii lui Belfort au ajuns în scurt timp să-l idolatrizeze. Se spunea că un broker în vârstă de 28 de ani a trecut de la așezat covoare la comisioane de 100.000 de dolari în prima sa lună și de 800.000 de dolari în primul an. A putut păstra aproximativ jumătate din ele. În medie, brokerii de la Stratton Oakmont făceau cam 85.000 de dolari pe an.

Sunând ca o versiune tânără a vânzătorului de acțiuni din New Jersey, Robert Brennan, Belfort spune că își ajută clienții să investească în viitorul Americii. "Pentru mine, cel mai important este să mă implic în companii de o calitate ridicată, companii bazate pe câștiguri," spune el.

Jocul lui Belfortimplică mai mult decât colectarea de comisioane și emiterea de plăți. Uitați-vă la acțiunile secundare Ventura, de exemplu. Anul trecut, Stratton Oakmont a vândut 400.000 de unități Ventura (o acțiune și un warrant – un instrument care oferă deţinătorului dreptul de a cumpăra un activ suport la un preţ stabilit până la sau la data expirării warrant-ului) pentru 12 dolari fiecare. Aceste acțiuni au crescut la 15 dolari și Belfort și-a pus brokerii să cumpere rapid drepturile pentru 1 dolar fiecare de la investitorii mulțumiți, în timp ce continuau să vândă acțiunile. La câteva luni, Belfort le-a vândut înapoi investitorilor marea majoritate a drepturilor pentru 10 dolari, 900% profit. Prețul recent al acțiunilor Ventura (după împărțirea 2 pentru 1): 63 de cenți. Cinic, Belfort concluzionează acum că Ventura a fost o poveste bună, dar "o poveste nu durează foarte mult."

Apoi a urmat Nova Capital (acum numită Visual Equities), o companie de investiții în artă controlată de Alvin Abrams, președintele de 56 de ani al emițătorului de acțiuni la preț foarte scăzut, First Philadelphia Corp. – un om al cărui trecut include critici și amenzi repetate de la SEC și alte autorități. În 1989, Belfort a achiziționat majoritatea warrant-urilor  Nova cu 1 dolar fiecare. Le-a exercitat la 2,50 – 2,75 de dolari și a revândut acțiunile către investitori pentru 5 dolari. Brokerii Stratton au continuat să promoveze acțiunile. Prețul a crescut peste 9 dolari. Pe măsură ce prețul acțiunilor a crescut, Belfort a exercitat mai multe drepturi și a vândut acțiunile. (De atunci, prețul a scăzut la 3 dolari.) Conform estimărilor, acestea și alte afaceri cu împuterniciri i-au adus lui Stratton câștiguri de 10 milioane de dolari în ultimii doi ani.

Multe dintre acțiunile Stratton Oakmont – inclusiv DVI Financial și Ropak Laboratories – au primit o lovitură în ultimele luni, pe măsură ce veștile despre investigația SEC s-au răspândit. Dar după ce a dat lovitura cu tranzacțiile împuternicirilor, Belfort nu pare să-și dorească să folosească capitalul firmei pentru a susține aceste acțiuni. Sunând ca un Robin Hood distorsionat, care ia de la bogați și își dă sieși și grupului său de brokeri voioși, Belfort își justifică acțiunile astfel:

"Contactăm investitori cu câștiguri nete ridicate. Nu aș putea trăi cu ideea de a suna oameni care câștigă 50.000 de dolari pe an și de a le lua banii pentru studiile copiilor."

Apropiindu-se de 30 de ani, Belfort pare că a reușit în viață. Conduce un Ferrari Testarossa de 175.000 de dolari și spune că o ia încet și încearcă să folosească Stratton pentru a-și diversifica afacerile. Recent, de exemplu, a cumpărat o opțiune de a achiziționa 15% din acțiunile Judicate, o companie de arbitraj din Philadelphia. Judicate – o companie cu pierderi de 814.000 de dolari în 1990 și încasări de 1,9 milioane – a generat știri vara trecută câna a semnat un contract cu NASD pentru aplanarea conflictelor dintre brokeri și clienți. La cum merg lucrurile, Belfort va avea nevoie de tot ajutorul din lume pentru a se descurca cu clienții furioși ai Stratton Oakmont.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii