Cautare




, Staff

Servicii financiare |
|

EY România semnalează riscuri mari pe piața ofertelor inițiale de criptomonede, după ce 26 de ICO-uri au fost deja lansate în România, în 2018

În România, în perioada ianuarie-februarie 2018, au fost lansate aproximativ 26 de oferte inițiale de monede (ICO) cu scopul de a finanța proiecte sau idei de afaceri, potrivit datelor companiei de consultanță EY România, dar această veste este numai pe jumătate pozitivă.
shutterstock_Bitcoin-auriu

„Pe măsură ce ICO-urile continuă să câștige popularitate și jucători tot mai importanți apar la nivel local și global, există riscul de a vedea piața inundată de cantitate în dauna calității investițiilor. Pe 6 februarie, Banca Națională a României a emis un comunicat de presă prin care clasifica monedele virtuale, cum ar fi Bitcoin, drept active speculative, extrem de volatile și riscante. În consecință, pentru a evita riscului reputațional la nivelul instituțiilor de credit, descurajează orice fel de implicare în legătură cu monedele virtuale, inclusiv din perspectiva furnizării de servicii pentru entitățile care oferă servicii de investiții sau de tranzacționare a acestor monede. Comunicatul de presă al BNR a venit la o zi după ce China anunța că intenționează să utilizeze tehnologiile pentru cenzură online («The Great Firewall»), cu scopul de a bloca accesul cetățenilor săi la platformele internaționale de tranzacționare al criptovalutelor. În acest context, investițiile de mare risc și complexitatea ofertelor ICO trebuie gestionate în așa fel încât să-și păstreze credibilitatea pentru a fi utilizate ca mijloace de atragere de capital pentru companii, antreprenori și investitori deopotrivă, spune Carmen Adamescu, Partener EY România. 

„Frica de a rata oportunitatea” (FOMO) alimentează evaluările eronate al token-urilor, la nivel global, fără nicio legătură cu fundamentele piețelor, potrivit unui studiu al EY. În plus, cererea investitorilor pentru proiecte de ICO-uri rămâne mare, însă capacitatea de a atrage fonduri descrește, încă de la mijlocul anului trecut.

Lipsa unei evaluări riguroase și a unui proces de due diligence efectuat de investitorii potențiali generează o volatilitate extremă a pieței de ICO-uri, se mai arată în studiul publicat de EY. Studiul constată că, în unele cazuri, investitorii ICO contribuie cu capital într-un ritm mediu de peste 300.000 de dolari pe secundă.

În urma analizei a 372 de ICO-uri de la nivel global, EY a identificat faptul că ofertele au atras fonduri de 3,7 miliarde de dolari, adică dublul volumului investițiilor fondurilor cu capital de risc în proiecte blockchain. Aceste cifre privind volumele de finanţare ICO (total şi per proiect) provin din surse deschise la nivelul lunii decembrie 2017. EY nu a auditat şi nici nu a confirmat datele, semnalând că, din cauza volatilității ridicate, datele de la momentul publicării şi al folosirii lor ar fi putut suferi modificări semnificative.

Mai mult, Statele Unite dețin prima poziție, cu cel mai mare volum de ICO-uri provenind din această țară. Urmează Rusia și China, fiecare cu peste 300 de milioane de dolari.

Token-urile utilitare s-ar putea să nu răspundă niciunei nevoi de business

Unul dintre rezultatele cheie ale studiului EY arată că multe dintre token-urile utilitare oferite pieței s-ar putea să nu răspundă niciunei nevoi de business din piață.

Token-urile utilitare sunt, în esență, o formă de monedă specifică aplicațiilor care combină elementele specifice tehnologiei blockchain cu o componentă speculativă pentru investitori, conform căreia valoarea acestor token-uri va crește odată cu utilizarea monedei respective.

În cele mai multe cazuri, însă, nu e nevoie de un token de schimb specific unei aplicații. Pentru firmele care își înregistrează veniturile și cheltuielile în dolari sau euro, reglarea vulnerabilităților inter-companii prin emiterea unei monede volatile specializate adaugă complexitate și riscuri, fără beneficii semnificative.

Tehnologiile de bază și beneficiile blockchain pot fi aplicate operațiunilor de business fără a fi nevoie să se utilizeze o valută digitală brevetată.

O ofertă ICO tipică nu are nici clienți, nici venituri

Spre deosebire de ofertele publice inițiale (IPO) de pe piețele de capital, ofertele inițiale de criptovalute (ICO) sunt vândute pe piață înainte de a exista o afacere consolidată în jurul soluției. Chiar dacă unele companii foarte promițătoare au reușit un IPO înainte de a înregistra profituri, acestea au dispus aproape întotdeauna de venituri și clienți care le-au permis să facă niște evaluări.

O ofertă ICO tipică nu are nici clienți, nici venituri și, în cele mai multe cazuri, nici măcar un produs funcțional. Adesea, singurul fundament pentru ICO este reprezentat de un white paper în care se descrie tehnologia avută în vedere și o mică aplicație software care demonstrează cum sunt emise și gestionate token-urile. Evaluările bazate exclusiv pe un white paper vor fi întotdeauna riscante și extrem de speculative.

Rețele congestionate

De asemenea, studiul a analizat un număr de peste 110 ICO-uri care au strâns până acum 87% din toate fondurile. Mai bine de 70% dintre ele s-au desfășurat pe platforma Ethereum, un blockchain public. Iar aceasta nu este doar principala platformă pentru ICO-uri, ci și platforma care găzduiește o mulțime de alte aplicații, inclusiv populara piață Cyrptokitties.

Rezultatul constă în congestionarea rețelei, pe măsură ce trader-ii și operațiunile de business concurează tot mai puternic pe spații limitate de tranzacționare. Pe termen lung, Ethereum va dezvolta o capacitate de comercializare și tranzacționare mai mare, conform cercetării EY. Pe termen scurt însă, congestionarea rețelei ar putea reprezenta un risc suplimentar pentru investitori.

„Este clar că tehnologia blockchain are deja un impact asupra multor subiecte de business dincolo de cyber-valute. Cu toate acestea, dezbaterea privind folosirea monedei în sine rămâne deschisă, este un fenomen care a început odată cu creșterea utilizării tehnologiei blockchain. Dar, odată cu implementarea de noi standarde acceptate de toți participanții – legitime, care să permită o mai mare transparență și în măsură să prevină fraudele –, protejarea investitorilor şi a utilizatorilor deopotrivă are șanse mai mari de succes”, concluzionează Carmen Adamescu.

Cercetarea a centralizat datele colectate din studiul unui număr de 372 de proiecte globale care au implicat ICO-uri şi a realizat o analiză detaliată a primelor 110 proiecte care au atras 87% din toate veniturile ICO.

Deoarece piaţa ICO este nereglementată, nu există o singură sursă de date ICO. Datele colectate se bazează pe surse publice de date: burse, rapoarte ICO, agregatoare de date, site-uri de ştiri, platforme/scannere de reţele blockchain, social media dedicată blockchain şi interviuri.

Concluziile au fost verificate cu alte studii publice. Cercetarea a fost efectuată în colaborare cu Group-IB, un furnizor de soluţii de cibersecuritate.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii