Pe o suprafață pe care nu o poți cuprinde cu privirea, pe circa 25 de hectare din Astana, Kazahstan, a debutat pe 10 iunie EXPO Astana 2017, o expoziție internațională dedicată energiei viitorului, pe care kazahii o pregătesc, practic, de doi ani de zile.
Expoziția reunește peste 110 de țări participante din întreaga lume și se va încheia pe 10 septembrie 2017. Capitala Kazahstanului, Astana, a fost selectată în 2012 pentru a fi gazda expoziție internaționale din acest an de către membrii Biroului Internațional pentru Expoziții.
Potrivit AFP, Kazahstanul a investit peste un miliard de dolari pentru organizarea EXPO Astana 2017, o expoziție cu animații futuriste și standuri high tech.
Laserul de la Măgurele, atracția principală la standul României, ajuns cu întârziere și stricat
România are amenajat la EXPO Astana 2017 un pavilion de 370 de metri pătrați unde promovează, prin companii autohtone, soluții inovative pentru încălzire sau eficiență energetică. Proiectul laserului ELI-NP de la Măgurele este elementul central al pavilionului țării noastre la Expo Astana 2017, deoarece acesta reprezintă cea mai importantă investiție în cercetarea românească din ultima jumătate de secol.
În realitate, văzut de la fața locului, standul României, amplasat vis-à-vis de cel al Qatarului (care atrage vizitatorii în special prin intrarea strălucitoare), descrie resursele țării noastre într-un mod nu foarte modern. Pavilionul este împărțit în câteva zone de interes, macheta laserului de la Măgurele fiind poziționată în centrul standului, deasupra acesteia rulând, pe un ecran, povestea construirii acestuia.
Deși macheta ar trebui să ne aducă cei mai mulți vizitatori la stand, modul în care publicul interacționează cu aceasta a fost redus la zero, din cauza unor defecțiuni cauzate de transportul machetei în Capitala Kazahstanului. Cele cinci tablete conectate la laserul în miniatură nu mai pot fi „butonate” de către vizitatori, deci interactivitatea cu aceasta se traduce acum doar prin privirea acesteia și primirea de informații de la un voluntar de la standul nostru. De asemenea, potrivit unor surse, „energia” organizatorilor români nu a fost potrivit gestionată, standul nostru fiind gata la câteva zile după ceremonia de inaugurare a expoziției.
Practic, coada la standul nostru s-a mutat într-un corner amenajat de compania Rompetrol, unde publicul poate vizita virtual rafinăria Petromidia, cu ajutorul tehnologiei VR (realitate virtuală – n. red.).
Pe peretele din dreapta încăperii sunt redate pe șase ecrane imagini cu obiectiveși personalități din țara noastră ce sunt completate cu descrieri în două limbi, rusă și engleză. Sunt imagini vechi preluate din arhiva Televiziunii Române, în care, de exemplu, Palatul Parlamentului este încă în construcție.
România mai are în cadrul pavilionului câteva sticle de vin Cotnari, ce pot fi privite de la distanță, deoarece o bandă de siguranță le desparte de public.
La conducerea Secțiunii române la expoziția internațională se află Doru Mihail Dediu, fost director al sucursalei Petrom Kazahstan. Domnia sa nu a dorit să ofere detalii referitoare la prezența țării noastre acolo delegației de jurnaliști care vizitau expoziția, în care mă aflam.
Singurele declarații oficiale ne-au putut fi oferite de ambasadorul României în Kazahstan, Cezar Manole Armeanu, care, deși a preluat funcția în urmă cu doar două luni, ne-a putut prezenta date concrete despre relațiile economice și diplomatice dintre România și Kazahstan: „Conform statisticilor pe care le avem de aici de la stand, zilnic ne vizitează între 1.200 și 1.500 de persoane, ceea ce, după părerea mea, înseamnă foarte mult. Asta denotă interesul publicului kazah, dar și al reprezentanților celorlalte state vis a vis de produsul nostru, respectiv laserul pe care România îl prezintă la această manifestare. În al doilea rând, conform discuțiilor cu colegii din cadrul altor ambasade, reprezintă un interes major pentru specialiștii din alte țări să viziteze și să vadă această machetă a laserului. În concluzie, cred că se bucură de succes prezența românească aici”.
În ceea ce privește schimburile economice dintre România și Kazahstan, ambasadorul Cezar Manole Armeanu a precizat că, din punctul de vedere al României, relația cu Kazahstanul este deosebit de bună. Volumul schimburilor comerciale bilaterale a fost de aproximativ 975 de milioane de dolari în 2016, în scădere totuși față de o medie de 3,4 miliarde de dolari în perioada 2012-2014.
Ambasadorul României a explicat că această scădere a fost cauzată atât de criza pe care au traversat-o statele lumii, cât și de reducerea semnificativă a prețului la barilul de petrol, de la 110-120 de dolari per baril până la 34 de dolari per baril.
În tip ce exporturile României în Kazahstan totalizează 64 milioane de dolari, importurile se ridică la 911 milioane de dolari, fiind reprezentate în proporție de 99% de produse minerale, adică de petrol.
România a participat, după 1989, la toate expozițiile mondiale și internaționale organizate sub egida Biroului Internațional pentru Expoziții, potrivit Agerpres. La 22 noiembrie 1928 a fost semnată, la Paris, Convenția privind Expozițiile Internaționale, pe care România, ca membru fondator, a ratificat-o prin Decretul nr. 2581/1930.
Expoziția Internațională EXPO Astana 2017 se derulează până pe 10 septembrie 2017, iar organizatorii estimează că evenimentul va atrage peste cinci milioane de vizitatori din întreaga lume.