FacebookTwitterLinkedIn

Pe lângă antreprenorii români, și clasa muncitoare a fost crunt lovită de pandemie, iar un număr de 1,8 milioane de angajați și profesioniști au intrat în șomaj tehnic, în lunile martie și aprilie. Statul român a acordat în perioada martie-aprilie șomaj tehnic în valoare de 2,8 miliarde de lei (580 de milioane de euro), către aproximativ 124.000 de companii. În aprilie, cele mai multe cereri au fost depuse în București (peste 20.000 cereri pentru 240.000 angajați) și Timiș (5226 cereri, pentru un număr de 69.710 angajați). Cluj, Brașov, Iași sau Ilfov sunt de asemenea județe care au avut peste 50.000 de angajați în șomaj tehnic.

Primul indicator al încetinirii activității economice este bugetul național, care, de obicei, este alimentat de firmele mari, iar acestea contribuie substanțial la formarea PIB. Însă, odată cu amploarea pe care a luat-o coronavirusul și scăderea activității companiilor și banii care intră la bugetul de stat se află pe o pantă descendentă. Așadar, întrebarea cheie rămâne: cum a reușit statul să acopere necesarul financiar pentru aproape două milioane de oameni?

Victor Picu, președintele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, spune: “Am reușit să ne mișcăm rapid și eficient și să atragem de la bugetul UE sume importante pentru susținerea șomajului tehnic. Astfel, dintr-un total de aproape 580 milioane euro plătiți în perioada martie – aprilie, peste 300 milioane euro vor fi decontați din fonduri europene, micșorând astfel presiunea pe bugetul public”.

Pandemia COVID-19 a lovit puternic în multe părți din lume, inclusiv în România. Cu toate acestea, nu toate țările își revin la fel de rapid. Contează, așadar, ce fel de măsuri s-au luat pentru a absorbi unda de șoc și cât de rapid au fost ele implementate. În ceea ce privește România, pregătirea și implementarea șomajului tehnic a durat numai câteva săptămâni, mult mai puțin decât în alte țări mai dezvoltate din Uniunea Europeană.

Pe măsură ce România se redeschide, iar oamenii își reiau activitatea la locul de muncă, șomajul tehnic se va mai acorda doar în domeniile în care restricțiile rămân în vigoare. Spre exemplu, în HoReCa, una dintre cele mai afectate industrii, abia de la 1 iunie s-au deschis terasele. Însă nu toate restaurantele au terase astfel încât angajații din domeniu care nu-și pot desfășura activitatea vor primi în continuare șomaj tehnic, până când restricțiile vor fi ridicate.

Cea mai violentă criză din istoria recentă a adus totodată și oportunități, cel puțin pentru România. Mai exact, la nivel național s-a putut observa cât de importantă este debirocratizarea instituțiilor publice. În acest sens, Victor Picu afirmă: „Am văzut cu toții în această perioadă cât de importantă este debirocratizarea instituțiilor publice. În România, din păcate, debirocratizarea instituțiilor și interoperabilitatea lor încă nu este la nivelul la care ne dorim, însă se fac pași importanți în această direcție”. Concret, în momentul în care Victor Picu a fost numit în funcția de președinte al ANOFM, declarase că trebuie să pornească de urgență un amplu proces de debirocratizare și exact asta a și făcut, eliminând aproximativ 50% din documentele pe care instituția le cerea în diferitele interacțiuni cu cetățenii. Faptul că pandemia a luat amploare cu mecanismele interne gata simplificate a fost de mare ajutor în toată această perioadă de criză care a urmat.

Presiunea sub care s-au aflat instituțiile publice, în special ANOFM, a fost totodată și o provocare, în care atât statul, cât și cetățenii au putut observa eficiența administrațiilor publice sau lipsa acesteia, în condiții de criză.

“În  procedura de acordare a șomajului tehnic, ne-am propus să ne mișcăm cu cât mai mare eficiență, pentru ca banii să ajungă cât mai rapid la oameni. Or, faptul că unii angajatori, din exces de zel, ne-au trimis aceeași cerere și de 4-5 ori, nu a făcut decât să ne îngreuneze nouă munca. Însă, aceste exemple s-au petrecut cu precădere în prima parte a crizei, pentru că mai apoi, când am comunicat mai mult asupra acestor probleme și i-am rugat pe angajatori să nu mai dubleze cererile, aceștia au fost extrem de receptivi și situația s-a remediat rapid”, continuă Victor Picu.

Cu toate că România răsuflă oarecum ușurată că a ieșit din starea de urgență, pericolul nu a trecut. Se fac tot mai multe previziuni în ceea ce privește un al doilea val de coronavirus. Iar dacă până acum au existat bani la bugetul de stat pentru acordarea șomajului tehnic, va mai exista oare această posibilitate în cazul în care pandemia revine și intrăm din nou în stare de urgență? „Guvernul lucrează inclusiv cu această variantă a izbucnirii unui al doilea val al virusului SARS-CoV-2. Autoritățile operează cu mai multe scenarii și dezvoltă soluții pentru fiecare dintre acestea, astfel încât, indiferent de scenariul care se va adeveri, noi să fim pregătiți cu soluțiile potrivite”, susține Victor Picu.

Pe de altă parte, președintele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) precizează că, în cazul în care va izbucni un al doilea val al îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2, România va fi foarte bine pregătită. „Dacă la începutul pandemiei nici măcar Organizația Mondială a Sănătății nu știa exact cu ce ne confruntăm și cât de gravă este situația, astăzi suntem foarte bine pregătiți și ne-am luat toate măsurile de siguranță pentru ca un potențial val doi să producă cât mai puține daune”, mai spune acesta.

De asemenea, tot mai discutat printre politicieni, cetățeni și antreprenori este și subiectul ce are în prim plan restabilirea economiei țării. Potrivit lui Victor Picu, Guvernul lucrează la mai multe măsuri aflate în curs de dezvoltare. Mai mult decât atât, pentru a proteja locurile de muncă ale românilor, ANOFM va suporta pentru o perioadă de trei luni, 41,5% din salariul de bază al celor care se întorc la muncă din șomaj tehnic. Totuși, pentru ca angajații să beneficieze de o anumită predictibilitate, s-a setat și o condiție, astfel încât, angajatorul-beneficiar are obligația de a nu rupe până la finalul anului contractele de muncă ale angajaților.