Cautare




, Contributor

Servicii Financiare & Imobiliare & Auto

Fintech |
|

EXCLUSIV. Günay Duagi, avocat și Managing Associate în cadrul KPMG Legal: “Cred că viitorul acestor companii este asigurat”

În ultimii zece ani, dezvoltarea tehnologiei financiare în sectorul bancar a luat o nouă întorsătură odată cu apariția a numeroase mici start-up-uri numite FinTech-uri. Deși aceste noi start-up-uri sunt un grup eterogen, cu diverse interese și planuri de afaceri, toate au un lucru în comun: își asumă sarcini și funcții care erau rezervate în mod tradițional băncilor. 
Gunay Duagi

La nivel național, noile tehnologii financiare se află pe un trend ascendent, în timp ce băncile și alte companii de servicii financiare urmăresc tensionate cum tot mai multe FinTech-uri aduc inovații semnificative pe piață. Potrivit unui studiu realizat de Raiffeisen Bank Internațional despre sectorul FinTech din Europa Centrală și de Est, în România există, până în prezent, 49 de FinTech-uri, care au atras finanțări locale totale de 8 milioane de euro, excluzând fondurile obținute din tranzacții sau din listări la bursă. Numărul mare de FinTech-uri demonstrează că atât tehnologia, cât și serviciile financiare au încă potențial de creștere.

De asemenea și faptul că România a avut cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană în primul trimestru din 2020 influențează dezvoltarea acestor tehnologii financiare.

Günay Duagi avocat și Managing Associate în cadrul KPMG Legal oferă o perspectivă amplă asupra noilor tehnologiilor financiare (FinTech-uri), punând accent pe evoluția pieței FinTech, dar și pe modul în care va funcționa relația dintre bănci și aceste companii.

Citiți mai jos, pe larg, răspunsurile lui Günay Duagi la întrebările Forbes România

Ce sunt FinTech-urile?

Günay Duagi: FinTech-urile sunt companii care oferă sau dezvoltă produse financiare prin utilizarea tehnologiei. La nivelul Comisiei Europene există chiar o definiție oficială a FinTech-urilor și anume ”inovația bazată pe tehnologie în serviciile financiare”. Tot în cadrul textelor oficiale se mai arată că FinTech-urile stimulează noi modele, aplicații și procese de afaceri, cum ar fi aplicații de plată pentru dispozitive mobile. FinTech-urile au, de asemenea, un efect transformator asupra piețelor și instituțiilor financiare și asupra furnizării de servicii financiare în ansamblu.

Ca un aspect preliminar aș mai menționa că la nivel european există deja un Plan de Acțiuni pentru FinTech (numit European Union FinTech Action Plan), care conține mai multe direcții importante care trebuie avute în vedere, atât în ceea ce privește beneficiile dar și riscurile generate de FinTech.

Sunt mai multe tipuri de FinTech-uri, de exemplu, cele care oferă produse financiare direct clientului final sau care oferă tehnologia necesară unei alte instituții financiare (bancă, instituție financiară nebancară, societate de asigurare etc.). De asemenea, vedem că tipurile de companii FinTech au tendința să se specializeze pe un anumit produs financiar în jurul căruia creează tehnologia necesară (FinTech-uri care oferă credite, FinTech-uri care oferă servicii de plată, FinTech-uri care oferă servicii de factoring, FinTech-uri care intermediază produse de asigurare etc.).

FinTech-urile sunt în primul rând companii de tehnologie, și apoi instituții financiare, deoarece elementul care le deosebește de celelalte instituții care oferă produse financiare este folosirea tehnologiei în beneficiul consumatorilor (B2C) sau companiilor (B2B). În același timp, clientul nu este singurul care beneficiază de o experiență mai bună în relația cu FinTech-urile. Prin tehnologiile pe care le dezvoltă, beneficiază, pe lângă clientul final și companiile și angajații acestora deoarece esența unui produs FinTech este automatizarea sarcinilor repetitive și folosirea tehnologiei, prin utilizarea mijloacelor electronice de comunicare, folosirea unor algoritmi de calcul, recunoașterea facială sau inteligența artificială pentru deschiderea contului sau oferirea produsului. Se obțin astfel reduceri de costuri, rapiditate în procesarea cererilor și mai puține erori.

Aș mai menționa că termenul de FinTech tinde să cunoască noi valențe pe măsură ce se dezvoltă tehnologia. Vedem jucători mari din industria financiară sau chiar giganții din tehnologie care se uită cu atenție sau chiar au anunțat lansarea unor servicii financiare pentru clienții lor (Facebook a anunțat lansarea monedei digitale Libra, UBER anunța că dorește să ofere credite șoferilor etc.). Totuși, nu aș confunda nici instituțiile financiare consacrate și nici giganții din tehnologie cu FinTech-urile deși ele oferă sau vor oferi produse financiare având la bază tehnologii proprietare dedicate. În linie cu definiția oficială dată chiar de Comisia Europeană, consider că FinTech-urile sunt companii create special cu scopul de a oferi soluții financiare bazate pe inovații tehnologice cu scopul de a răspunde unei nevoi din piață.

Cum arată piața FinTech în Europa Centrală și de Est? Ne puteți oferi o scurtă introducere a FinTech-ului în România și cum va continua să evolueze?

Günay Duagi: Cred că România este într-o perioadă excelentă din punct de vedere al dezvoltării FinTech-urilor. În România există un potențial imens în domeniul tehnologiei, și avem o bază de oameni extraordinar de bine pregătiți și pasionați. Ne ajută și infrastructura IT pe care o avem, România având printre cele mai rapide viteze de internet din lume.

Fenomenul FinTech în România se află cu siguranță într-o pantă ascendentă din mai multe motive. Primul motiv este faptul că în România atât tehnologia cât și serviciile financiare au încă potențial de creștere, adică nu s-a ajuns la o saturare a pieței (România se regăsește în categoria „emerging market” în ceea ce privește FinTech-urile conform unui studiu). Un alt motiv este faptul că multe grupuri FinTech active în domeniul creditării din regiune sunt încă atrase de piața din România pentru potențialul pe care îl oferă în sectorul micro-creditării persoanelor fizice (pay-day-loans) dar și al IMM-urilor.

Dezvoltarea economică a României din ultimii ani și potențialul de dezvoltare în viitor sunt încă două motive extrem de puternice pentru cine analizează piața din România, inclusiv din perspectiva FinTech-urilor. În sfârșit, aș mai menționa contextul actual COVID-19 și modul de a lucra și a oferi servicii financiare clienților care va continua și după ce va înceta criza medicală actuală. Companiile și clienții au realizat, în această perioadă, că pot oferi și beneficia de servicii financiare fără să mai fie nevoie să se deplaseze la bancă, fără să mai completeze o mulțime de cereri și informații, și fără să mai aștepte foarte mult timp pentru a primi o decizie. Criza ne-a forțat să vedem lucrurile, inclusiv modul cum oferim servicii financiare, într-o altă lumină, iar FinTech-urile sunt de fapt răspunsul perfect pentru adaptarea la noua realitate, pentru că acestea oferă soluții bazate pe tehnologie care au permis clienților să acceseze servicii financiare din confortul și siguranța casei.

În ceea ce privește Europa Centrală și de Est, din păcate piața FinTech-urilor este mai puțin dezvoltată decât alte zone. Astfel, conform unui studiu comandat de Comisia Europeană la nivel european statele din Europa de Est au rămas în urmă în această privință, în timp ce state din Europa de Vest precum Marea Britanie, Irlanda, Suedia Olanda și Germania au cunoscut o dezvoltare a acestei piețe. În același timp state precum Lituania și Estonia avansează extrem de repede în dezvoltarea FinTech-urilor și se dezvoltă transfrontalier, inclusiv în piața din România. Pentru a-și consolida poziția, aceste companii se uită la diversificarea produselor oferite clienților prin intermediul tehnologiei (credite, plăți, factoring, schimb valutar).

Așa cum era de așteptat există „unicorni” și în piața de FinTech din Europa, având o valoare de peste 1 miliard de USD. Conform studiului amintit mai sus ar exista 5 „unicorni” FinTech în Europa. Din păcate niciunul dintre acești „unicorni” nu este din România. Cele mai multe FinTech-uri din top 10 ca valoare sunt din Marea Britanie, prin care și Revolut, Atom Bank sau Monzo. Sunt însă optimist că pe termen mediu și în România se vor dezvolta FinTech-uri care să aspire la statutul de „unicorn”, urmând exemplul extraordinar al UiPath, primul „unicorn” românesc, care a arătat că se poate ca o companie românească să ajungă lider global în tehnologie.

În același timp, în România această dezvoltare tehnologică pentru FinTech-uri a apărut mai mult ca o nevoie ceea ce nu este neapărat un lucru rău.

Care credeți că este viitorul industriei Fintech?

Günay Duagi: Această perioadă a arătat foarte clar că tehnologia va juca un rol esențial în viața noastră de acum. Apelarea la soluțiile tehnologice de comunicare la distanță și de identificare a clienților s-au dovedit extrem de importante în industria financiară în perioada crizei COVID-19.

În această perioadă, în special FinTech-urile ar trebui să arate și să pună în practică soluțiile pe care le-au dezvoltat până acum și chiar să lucreze la alte soluții și mai bune. Acum este momentul pentru ca FinTech-urile să „strălucească”, pentru că aceste soluții tehnologice nu sunt numai nice-to-have ca până acum și nu salvează numai bugete și planuri de afaceri, ci în timpul COVID-19 aceste soluții tehnologice pot salva sănătatea clienților.

În plus, cred că folosirea tehnologiei de cât mai multă lume atât acasă cât și la birou poate contribui la reducerea timpului pierdut în trafic, reducerea poluării și economii semnificative atât pentru companii cât și pentru clienți.

În plus, un element esențial de care companiile din domeniul financiar au început să țină seama este experiența și interesul superior al clientului. FinTech-urile sunt suficient de agile și de flexibile pentru a răspunde nevoilor clienților astfel încât acesta să aibă o experiență cât mai plăcută (agilitatea este un atribut al antreprenoriatului care caracterizează zona FinTech).

De fapt, așa cum arătam mai sus, FinTech-urile nu fac altceva decât să vină în întâmpinarea unei nevoi care există în relația companie-client. FinTech-urile au deja sau ar trebui să aibă în centrul atenției lor clientul și nevoile acestuia, și au arătat că reușesc să facă acest lucru foarte bine.

Având în vedere că rațiunea de a fi a unui FinTech ar trebui să fie servirea clientului pentru răspunde unei nevoi reale și actuale a acestuia, cred că viitorul acestor companii este asigurat.

Când vine vorba de FinTech, care sunt segmentele cu cel mai mare potențial din România și de ce? Care sunt oportunitățile de afaceri pentru companiile FinTech din România?

Günay Duagi: Pentru România, când vorbim de segmentele cu cel mai mare potențial m-aș opri la FinTech-urile care oferă creditare (de consum, factoring, IMM) și cele care oferă servicii de plată. Am avut ocazia să particip la înființarea câtorva astfel de companii și am văzut la prima mână care este filozofia de business a acestora (sunt mult mai antreprenoriale, flexibile și orientați către client), și pot spune că se deosebește radical de modul de operare al unei companii de tip clasic, cum ar fi o multinațională.

FinTech-urile care oferă factoring par a fi foarte active în ultimul timp și câstigă teren în ultima perioadă și cred că acestea vor avea o dezvoltare accelerată și în viitor.

De altfel, cele de mai sus sunt și acum cele mai prezente și active FinTech-uri din piață. Odată cu noua legislație în domeniul plăților, s-a deschis o nouă ușă pentru companiile tip FinTech să ofere servicii de plată sau servicii conexe clienților.

Motivul pentru care acestea sunt FinTech-urile cu cel mai mare potențial este simplu, și anume că aceste servicii au cei mai mulți clienți fiind indispensabile atât pentru companii și persoane fizice, și în același timp generează și cele mai mari volume de tranzacții, traduse în final în venituri.

În ceea ce privește oportunitatea pieței de FinTech, aș mai menționa și faptul că reglementările aplicabile băncilor sunt extrem de complexe și presupun cerințe prudențiale și de capital extrem de mari, pe când momentan FinTech-urile încă nu au fost reglementate ca atare, și din acest motiv ele au încă acest avantaj competițional față de bănci.

În același timp, în viitor, după ce piața se va maturiza, estimez că vor apărea și servicii FinTech de nișă, precum cele de schimb valutar online, monede virtuale sau tranzacționare instrumente financiare pe bursă.

Cum vedeți relația dintre băncile și FinTech-urile din România? Care credeți că sunt unele dintre cele mai mari provocări în ceea ce privește FinTech-urile?

Günay Duagi: Aș face o primă precizare. În acest moment, deși FinTech-urile sunt în plină dezvoltare, încă nu se compară, cu unele excepții, în ceea ce privește mărimea, veniturile și baza de clienți de care se bucură băncile, care reprezintă instituții financiare extrem de importante și de puternice.

De asemenea, nu consider FinTech-urile ca o amenințare directă a băncilor, ci FinTech-urile vin și completează unele goluri lăsate de serviciile bancare.

Sunt două moduri în care văd această relație. Una este de colaborare pe când a doua este de competiție.

Aș spune ca ambele moduri ale acestei relații pot fi bune pentru clienți, pentru că prin colaborarea dintre bănci și FinTech-uri sunt încorporate tehnologiile dezvoltate de acestea, iar prin competiția dintre ele se pot genera noi tehnologii fiind dovedit faptul că un mediu concurențial sănătos poate duce la prețuri mai mici pentru clienți și la produse mai bune.

De asemenea, concurența dintre bănci și FinTech-uri poate duce cu siguranță la un serviciu mai bun și mai competitiv pentru clienți și la o experiență a clientului mai bună.

Într-adevăr, o provocare a FinTech-urilor va fi să reziste ca și companii independente sau antreprenoriale, așa cum sunt multe dintre ele acum. În viitor, va fi mare tentația ca marile grupuri bancare să cumpere anumite FinTech-uri și să le integreze în structura lor. O altă provocare pentru FinTech-urile care vor cunoaște succesul va fi să rămână la fel de agile și flexibile chiar și atunci când vor deveni companii mari sau chiar multinaționale, și să nu se transforme în structuri puternic ierarhizate și corporatiste care tind să se adapteze și să ia decizii mai greu.

Agilitatea, tehnologia și atenția îndreptată spre nevoile clientului ar trebui să rămâne esența FinTech-urilor.

Care sunt previziunile dumneavoastră pentru acest segment? Cum credeți că ar arăta piața Fintech în următorii ani?

Günay Duagi: Așa cum spuneam și mai sus, cred că vor apărea mai multe FinTech-uri pe piață atât în serviciile deja oferite dar, în același timp, vor oferi și alte soluții tehnologice la care acum nici nu ne gândim.

Aceasta este frumusețea tehnologiei în general și a tehnologiei financiare în special: nu este posibil să estimezi cu exactitate cum va arăta piața peste 5 ani.

Putem însă să anticipăm niște trenduri macro. Dacă acum există un proces sau serviciu care poate fi oferit mai rapid, mai ușor sau care poate fi îmbunătățit, cu siguranța FinTech-urile vor face tot posibilul să acopere această zonă.

Nu trebuie să uităm nici de reglementarea FinTech-urilor. Estimez că în viitor se va pune un accent mai mare de către autorități pe reglementarea FinTech-urilor, odată ce acestea vor deveni semnificative și în viziunea autorităților de supraveghere financiară riscul prudențial potențial nu va mai putea fi ignorat.

În ceea ce privește piața FinTech-urilor, estimez o creștere a tranzacțiilor prin care se vor consolida anumite grupuri locale sau antreprenoriale care dețin FinTech-uri, unele instituții financiare vor cumpăra FinTech-uri, dar vom vedea și FinTech-uri care vor cumpăra instituții financiare, inclusiv bănci. Un antreprenor român cunoscut care este fondator al unui FinTech a anunțat acum ceva timp că intenționează să cumpere o bancă prin intermediul FinTech-ului pe care îl deține.

Ce vă încântă cel mai mult despre FinTech?

Günay Duagi: Cred că elementul care mă atrage cel mai mult la acest tip de companii este potențialul uriaș pe care îl au în a genera economii de scară de orice fel (timp, hârtie, costuri). De asemenea, un alt element care mă încântă la FinTech-uri este experiența superioară pe care o oferă clienților și apropierea de clienți, acest fapt făcându-se simțit în modul cum interacționează folosind metode moderne (SMS, aplicații, e-mail), sau pe scurt sunt user-friendly.

În sfârșit, cred că elementul care reunește toate calitățile serviciilor FinTech este faptul că pur și simplu îți fac viața mai ușoară.

Ce tendințe FinTech vedeți că sunt deosebit de “fierbinți” în 2020?

Günay Duagi: Observ o efervescență crescută în zona FinTech-urilor care oferă servicii de plată. Există numeroase proiecte de înființare a unor companii de tipul instituțiilor de plată și acest lucru este extrem de încurajator.

Exemplele de succes ale altor FinTech-uri care oferă astfel de servicii de plată din România sau din alte state și care au cunoscut o creștere incredibilă într-un timp extrem de scurt au dat încredere și altor companii să demareze proiecte similare în domeniul plăților.

Care credeți că va fi următoarea inovație majoră în tehnologia financiară și de ce?

Günay Duagi: Așa cum arătam și mai sus este extrem de greu să previzionez care va fi următoarea inovație majoră în tehnologia financiară, având în vedere că deja în ultimul timp au apărut soluții tehnice la care numai visam acum nu foarte mult timp (plata cu telefonul, inteligență artificială, video recognition, machine learning, chatbot, deschidere de conturi și creditare la distanță etc).

Dacă ar fi să ghicesc m-aș gândi la soluții de creditare care implică algoritmi și inteligență artificială (AI), soluții de creditare pe loc pentru cumpărături de valoare mică, soluții de investiții pe piața de capital în produse complexe și non-complexe, având încorporate calcule privind randamentul și riscul, metode de economisire cu recomandări privind instrumentele, valutele sau depozitele relevante.

Motivele sunt același ca și motivele pentru care au fost dezvoltate soluțiile din piață care există în prezent: nevoia din partea clienților și cererea din piață.

Posibilitățile de inovare în domeniul financiar sunt nelimitate. Este necesar însă ca toate soluțiile să se încadreze și să respecte prevederile legale în materie, în special cele privind cunoașterea clientelei (KYC/AML) și păstrarea în siguranță a activelor clienților (fie ele bani sau instrumente financiare) si recomandarea este ca aceste soluții să fie discutate și agreate în prealabil cu autoritățile competente și cu specialiști în domeniu.

Oricum ar fi, pentru a vedea care va fi următoarea inovație în tehnologia financiară în România nu trebuie decât să privim și să fim atenția la ce apare nou în SUA.

Ce domenii ale băncilor sunt cele mai influențate de FinTech?

Günay Duagi: Pe scurt, domeniul din bancă cel mai influențat de FinTech-uri este cel de servicii de plată. În această zonă sunt active și cele mai multe și mai mari FinTech-uri.

Urmează cele care țin de cunoașterea clientelei, prin introducerea soluțiilor de cunoaștere a clientelei prin mijloace electronice (recunoaștere facială, video recognition, AI,semnătura electronică, etc).

În sfârșit, și modul de acordare a creditării și a constituirii depozitelor bancare au fost influențate semnificativ de tehnologie, acum majoritatea băncilor oferind soluții de creditare sau constituire depozite prin intermediul mobile banking sau internet banking.

Ce trebuie să facă băncile pentru a valorifica pe deplin inovația tehnologică care are loc și pentru a vă asigura că utilizați tehnologia potrivită?

Günay Duagi: Multe bănci au deja programe prin care au dezvoltat soluții tehnologice proprii. Alte bănci au deja colaborări cu FinTech-uri și au lansat deja produse bazate pe aceste soluții tehnologice.

Sunt însă și bănci care nu s-au aliniat încă acestui trend și care ar trebui să înceapă rapid programe de tipul celor de mai sus. Deci cred că primul pas care ar trebui făcut de bănci este să își creeze o strategie în privința soluțiilor tehnologice pe care doresc să le ofere. După crearea acestei strategii pe termen mediu și lung ar trebui să se creioneze un plan de implementare și să se constituie o echipă de proiect. După acești pași trebuie începută implementarea.

O atenție specială pentru a asigura că este folosită tehnologia potrivită trebui acordată riscurilor de atacuri cibernetice generate de folosirea acestor soluții tehnologice având în vedere că discutăm de sume de bani ale clienților care trebuie păstrate în siguranță.

Tehnologia și inovația vor fi aici și se vor dezvolta indiferent dacă unele bănci vor dori să o adopte sau nu. Depinde de acestea dacă vor fi în prima linie și să conducă trendul, dacă vor să urmeze trendul dat de alte bănci sau pur și simplu dacă doresc să ignore avansul tehnologic și să mențină status-quo-ul.

Fintech a născut numeroși alți termeni, inclusiv RegTech și SupTech. Cum le-ați defini pe acestea?

Günay Duagi: RegTech este într-adevăr privită ca o subcategorie a FinTech, și este constituită din soluții tehnologice care ajută instituțiile financiare să își îndeplinească cerințele legale și de conformitate precum cele de cunoaștere a clientelei, raportări și cele prudențiale.

Scopul RegTech este să folosească tehnologia, precum tehnologia RPA să automatizeze și să eficientizeze anumite procese care erau efectuate manual. De exemplu, o aplicație a RegTech este monitorizarea legislativă care este efectuată cu ajutorul roboților pentru a permite instituțiilor financiare să fie la curent cu modificările legale care privesc direct compania. Noi oferim o astfel de soluție clienților noștri în cadrul KPMG Legal.

SupTech a fost concepută pentru a sprijini autoritățile de supraveghere în activitatea acestora.

Având în vedere cantitatea din ce în ce mai mare de date care trebuie analizată de autorități, acestea au posibilitatea să folosească la rândul lor tehnologia în acest scop. Sunt două mari zone de SupTech care pot fi relevante pentru autorități și anume colectarea datelor și analizarea datelor primite de la instituțiilor financiare. Aceste soluții tehnologice pot crea un avantaj evident pentru autoritățile de supraveghere în activitatea lor atunci când procesele mari consumatoare de timp, cum ar fi analizarea datelor pot fi făcute mult mai rapid, mai eficient și, de ce nu, mai corect prin intermediul soluțiilor tehnologice.

Aș mai menționa că autoritățile din România care supraveghează sistemul financiar, Banca Națională a României și Autoritatea de Supraveghere Financiară, au deja în implementare proiecte de tip „sandbox” prin care au invitat firmele de FinTech să-și testeze într-un mediu sigur serviciile și produsele financiare. Banca Națională a României a lansat proiectul FinTech Innovation Hub prin care vizează susținerea dezvoltării pieței în domeniul serviciilor financiare și în special al plăţilor, iar Autoritatea de Supraveghere Financiară a lansat proiectul InsurTech Hub prin care urmărește încurajarea tehnologiilor inovatoare în domeniul asigurărilor.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii