FacebookTwitterLinkedIn

Pare scenariul unui serial pe care îl vom vedea curând pe Netflix, dar este o întrebare la care geneticianul Christopher Mason a încercat să răspundă într-un articol pentru BBC: este posibil ca o bacterie sau un spor să fi fost transportat accidental spre Marte și să fi supraviețuit călătoriei?

NASA și inginerii de la Jet Propulsion Laboratory (JPL) sunt obligați să urmeze un protocol foarte strict pentru a minimiza numărul de microorganisme care ar putea ajunge în spațiu prin intermediul navetelor. Cu toate acestea, două studii recente arată că microorganismele ar putea supraviețui decontaminării făcute de NASA și călătoriei către Marte și, nu în ultimul rând, cât de rapid ar putea evolua microbii în spațiu.

Deși navetele spațiale sunt dotate cu filtre de aer și proceduri de control biologic foarte severe, este practic imposibil să obținem biomasă zero pe un astfel de vehicul, spune dl Mason. Microbii sunt peste tot, unii putând scăpa chiar și celor mai stricte metode de decontaminare.

În camerele de decontaminare de la JPL au fost găsite dovezi despre existența unor microbi care, odată ajunși în spațiu, ar putea provoca probleme echipajelor.

Aceste organisme au gene care le permit să-și refacă ADN-ul deteriorat de radiațiile din spațiu, pot forma biofilme pe suprafețe sau pe echipament și pot supraviețui fără apă și la temperaturi extrem de scăzute.

Camerele de decontaminare, au remarcat savanții, ar putea ține locul selecției naturale, accelerând un proces evolutiv la capătul căruia cei mai rezistenți microbi ar putea călători cu navetele spațiale de pe Pământ pe Marte.

Acest proces, în care omul duce accidental ceva de pe Pământ pe altă planetă, se numește „contaminare precoce” și are două aspecte importante. În primul rând, orice formă de viață care ar putea exista în altă parte a Universului trebuie protejată, deoarece contaminarea cu organisme externe poate face ravagii într-un nou ecosistem.

În al doilea rând, contaminarea precoce ar putea induce în eroare căutarea de viață pe Marte: un microb de pe Pământ ajuns în mod clandestin pe Planeta Roșie ar putea fi considerat, mai ales dacă suferă mutații, drept o formă de viață marțiană.

Lucrurile devin și mai interesante dacă ținem cont că primele sonde de explorare, trimise de Uniunea Sovietică, au ajuns pe Marte în 1971, urmate de cele americane,  în 1976. Este posibil ca aceste vehicule să fi contaminat planeta cu ADN uman sau cu microorganisme terestre pe care să le descoperim acum și, datorită eventualelor mutații, să le identificăm eronat drept semne de viață marțiană.

Un alt aspect demn de menționat este că protecția planetară trebuie să acționeze în ambele sensuri. La revenirea de pe Marte, prognozată pentru anul 2032, misiunile spațiale ar putea aduce cu ele organisme periculoase pentru viața de pe Pământ. Însă cercetările făcute până acum arată că mostrele de sol marțian au o probabilitate foarte redusă de a conține organisme vii sau periculoase.

Când oamenii vor ajunge pe Marte, vor fi însoțiți de microbii de pe și din corpurile lor. Aceștia se vor adapta și vor suferi mutații. Este posibil ca aceste microorganisme să facă viața pe Marte mai suportabilă pentru oameni – genomul unic care se adaptează mediului marțian ar putea fi izolat și trimis pe Pământ pentru secvențiere și apoi folosit în terapie și cercetare pe ambele planete.

„Numărul mare de misiuni către Marte ne plasează în pragul unei noi ere a biologiei interplanetare, unde vom învăța despre schimbările pe care le suferă un organism pe o planetă și le vom aplica pe alta”, concluzionează cercetătorul. „Și nu vom face asta doar de curiozitate, ci datorită responsabilității pe care specia umană o are în ceea ce privește protejarea celorlalte specii. Doar oamenii înțeleg noțiunea de extincție, prin urmare doar oamenii o pot preveni, fapt care este valabil astăzi și va fi și peste miliarde de ani, când Terra va fi prea fierbinte pentru a mai putea fi locuită. Transferul biologic uman și microbian este inevitabil odată ce vom călători prin spațiu și, la urma urmei, este posibil ca o contaminare precoce atentă și responsabilă să fie cheia supraviețuirii”.

Februarie 2021: explozie de entuziasm la Jet Propulsion Laboratory, în camera de control a misiunii Perseverance 2020, după ce naveta spațială a amartizat cu succes. Unul dintre cele mai importante obiective ale lui Perseverance este astrobiologia – căutarea de semne de viață microbiană străveche.