Speranța de viață a populației unei țări este direct proporțională cu investițiile în sănătate și tocmai de aceea poziția României în acest clasament nu reprezintă o surpriză. Raportul EFPIA (European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations) din anul 2012 arata că, la nivel global, 40-59% din creșterea speranței de viață pe o perioadă de aproximativ 10 ani se datorează medicamentelor inovatoare și accesului pe care oamenii îl au la aceste medicamente.
Din păcate, România este pe ultimul loc în Europa și în ceea ce privește accesul la tratamente de ultima generație; suntem chiar în urma Albaniei – care tocmai ce și-a actualizat lista medicamentelor compensate și gratuite cu 56 de terapii noi, susținând un impact bugetar de 60 milioane euro. Speranța de viață scăzută a românilor are legătura și cu faptul că Romania se afla pe ultimele locuri si la alte capitole ale Sanatatii: alocarea procentuala din PIB, cheltuielile cu medicamente sau consumul de medicamente.
În acest context, intrebarea legitimă este – poate România recupera acest decalaj la nivel european? Pot ajunge românii să aibă aceeași speranță de viață ca ceilalți europeni?
Raspunsul industriei de medicamente inovatoare este da, în condițiile în care România va continua să își dorească reforma în sănătate și va face toate demersurile în acest sens.
Daca va aloca anual un procent mai mare din PIB astfel încât până în anul 2015 procentul sa crească de la 3,9% la 6% și până în anul 2020 să poată ajunge la nivelul mediu european de 9%. Dacă lista medicamentelor compensate și gratuite va intra în vigoare imediat și se va stabili și un mecanism de actualizarea periodică astfel încât medicii să poată aplica constant ghidurile europene de tratament.
Daca va fi promovat un pachet consolidat de măsuri de reformă esențial pentru întreaga industrie farmaceutică – pachet care cuprinde și implementarea unui mecanism de clawback sustenabil din punct de vedere economic, care nu poate să ascundă și să perpetueze lipsa unei bugetări corecte pentru medicamente, în acord cu nevoile românilor. Dacă bugetul de referința va fi adus la consumul de medicamente compensate din 2012, ca să permită asigurarea spațiului bugetar necesar pentru revizuirea listei. Dacă se va stabili o metodologie de calcul al prețurilor la medicamente care să asigure disponibilitatea acestora pe piața din România.
Mai pe scurt, atunci când România va privi Sănătatea ca pe o investiție continuă și constantă și nu ca pe o cheltuială, treptat va crește și speranța de viață a românilor.
