Cautare




, Contributor

Beauty Contributor

Beauty |
|

Este albirea părului reversibilă?

Dintre toate descoperirile științifice din domeniul frumuseții, veștile despre posibilitatea revenirii firelor albe la stadiul inițial prezintă un interes aparte.  
shutterstock_501477187

Și este firesc să fie așa, dacă ne gândim la faptul că multe dintre noi ne colorăm părul DOAR pentru a le ascunde. Și dacă tot o facem, reglăm puțin și nuanța sau o schimbăm de-a dreptul, deseori tot din cauza firelor albe (atunci când se înmulțesc, pare mai înțelept să optăm spre nuanțe deschise, care să camufleze mai ușor rădăcinile atunci când părul crește). Fără doar și poate, este o problemă importantă, a cărei soluție ar fi indiscutabil primită cel puțin la fel de bine ca epilarea definitivă cu IPL.

În ultimii ani, cercetările au făcut pași importanți în direcția aceasta, după cum vom vedea. Au apărut și primele produse ce promit restaurarea culorii părului alb, însă acestea nu funcționează pentru toată lumea. Ingredientele populare din formulele de repigmentare includ biotină, zinc și seleniu, precum și vitaminele B-12 și D-3, numai că acestea sunt indicate în cazul unui deficit nutrițional, cea mai banală cauză a albirii părului.

Acest proces a fost studiat profund, pornind de la cauzele care-l determină, metode de prevenire sau întârziere, dar și în ceea ce privește posibilitatea recuperării nuanței native, odată ce firul a devenit complet alb, schimbându-și în totalitate structura.

Ce ne scoate peri albi
Firul de păr poate fi lesne asemuit unui banal creion; cuticula, care arată precum vopseaua lucioasă cu care este finisat, cortexul – în care se găsesc, printre altele, și melanocitele, cele care determină culoarea părului, dar și keratina, iar al treilea strat este măduva (medulla), similară minei creionului. Chiar dacă nuanța părului se vede la suprafață, aceasta este meritul stratului de sub cuticulă, dar starea acesteia din urmă este cea care face culoarea să fie mai luminoasă sau, dimpotrivă, ternă. Există două tipuri de melanină, eumelanina, care face părul negru/castaniu și feomelanina, care face părul roșcat/blond.

Indiferent de culoarea naturală a părului, vine un moment în existența noastră când pigmentul încetează să se mai producă, ducând treptat la apariția tot mai multor fire albe. Încep să se facă observate după vârsta de 30 de ani, după care probabilitatea de a albi crește cu 10-20 la sută în fiecare deceniu. Moștenirea genetică, vârsta, sexul și etnia, dar și stilul de viață au rolul lor în acest proces, constituind, totodată, și indiciul principal în ceea ce privește eventualitatea restaurării culorii. De exemplu, s-a observat că persoanele de origine caucaziană albesc cel mai repede dintre rasele umane, în vreme că bărbații tind să dezvolte fire albe mai repede decât femeile (eu, una, sunt cam sceptică aici, dar să zicem!). Cât despre factorii care pot accelera acest proces, fumatul este unul dintre aceștia. La fel și stresul; cercetătorii de la universitățile din Harvard și Sao Paulo au publicat un studiu care a validat această teorie. Nu în ultimul rând, există anumite boli asociate cu albirea precoce, precum deficiențele nutriționale severe (lipsa vitaminei B-12, a acidului folic, a cuprului și fierului), afecțiuni autoimune, dereglări ale tiroidei sau boli cardiace.

Obiect de studiu
Și totuși, peisajul nu e complet; dincolo de factorii enumerați mai sus, ce anume determină corpul nostru să nu mai producă melanocite? Întrebarea asta (ca și cea referitoare la producția de colagen, responsabil de elasticitatea pielii) a motivat numeroase studii desfășurate în ultimele două decenii. Unul dintre cele mai relevante este un amplu studiu din 2013, efectuat de Federation of American Societies for Experimental Biology pe un eșantion de peste 2.400 de subiecți, în cadrul căruia cercetătorii au descoperit că este, pur și simplu, vorba despre o acumulare a unui compus produs natural în celulele fiecărui fire de păr: peroxid de hidrogen – și, da, e exact aceeași substanță chimică folosită pentru decolorarea părului în saloane – care însă albește părul din interior. O enzimă aflată în compoziția părului – catalaza – ar putea descompune peroxidul de hidrogen în apă și oxigen, dar asemenea multor procese asociate îmbătrânirii, pe măsură ce avansăm în vârstă, și producția catalazei începe să încetinească. Prin urmare, oamenii de știință privesc mai nou albirea părului ca pe un indiciu că unul dintre cei mai puternici antioxidanți, catalaza, începe să se diminueze.

Din fericire, catalaza nu este singura enzimă care descompune peroxidul de hidrogen: un alt antioxidant produs de ficat și prezent în toate țesuturile – Glutation Peroxidaza (GPX) – poate asigura acest proces chimic (iar nivelul său poate fi aflat prin analize medicale). Însă și aceasta scade odată cu vârsta, dar poate fi suplimentată din surse externe (capsule de 50-100 mg disponibile pe piață, proteine din zer, vitamina C) sau stimulată prin exerciții fizice. Există și voci care susțin că și catalaza ar putea fi stimulată cu ajutorul unor remedii naturale (antioxidanți „exotici” precum ashwagandha, curcumina, saw palmetto și vitamina E) sau consumând alimente care ar conține această enzimă (broccoli, varză, castraveți, ridichi și țelină).

Convinși că se află aproape de găsirea unui remediu, cercetătorii au mers mai departe, odată cu aplicarea unui tratament local cu o pseudocatalază numită PC-KUS (disponibilă deja pe piață) pe zonele afectate la pacienți cu vitiligo. Și se pare că molecula combate stresul oxidativ la nivelul epidermei, repigmentând pielea și genele. Conform autoarei studiului, Karin U. Schallreuter, „s-a constatat o îmbunătățire a calității vieții în urma repigmentării totale și chiar parțiale”. Până în momentul de față, aceasta este cea mai palpabilă dovadă că albirea părului poate fi inversată. Alți producători folosesc o combinație de bicarbonat de sodiu, clorură de mangan, clorură de calciu, petrol și parabeni în produsele lor pseudocatalazice destinate tratării vitiligo, dar unele dintre aceste ingrediente nu au o reputație prea grozavă.

De dată și mai recentă, studiul finalizat în 2020 de dr. Melissa Harris de la Universitatea din Alabama oferă o nouă speranță în inversarea albirii părului. Cercetătoarea s-a afirmat inițial datorită unei descoperiri care leagă sistemul imunitar de celulele stem melanocitare care dau culoarea părului și în urma căreia a fost solicitată de RiverTown Therapeutics pentru a testa un medicament brevetat al companiei – RT1640. Datele indicau faptul că medicamentul era capabil să refacă pigmentul părului, motiv pentru care s-a trecut la testarea acestuia. Anul trecut, au fost publicate și rezultatele: repigmentarea părului este posibilă, prin „reprogramarea” și rejuvenarea celulelor stem responsabile de pigmentare. Mai mult, odată smuls din rădăcină, părul a crescut pigmentat, ceea ce sugerează că procesul este permanent. Un alt studiu anterior acestuia, desfășurat la Harvard și publicat în sistemul NASA Astrophysics în 2017, arăta că celulele stem melanocitare supuse unor agresiuni – cum ar fi epilarea – pot regenera melanocite mature pentru pigmentarea părului și pielii (datorită semnalelor EDN/EDNRB). Singura problemă: ambele teste au fost efectuate pe șoareci.

„Mai bine previi…
…decât să ajungi să vindeci”. Proverbul se aplică perfect în cazul de față; până ce leacul mult așteptat pentru părul alb va fi pus la punct, există câteva măsuri prin care să-l „reprogramezi” pe mai târziu. Alungă stresul; hormonii de stres pot întrerupe producția de melanină în foliculii de păr, arată multiple studii. Renunță la țigări, e confirmat științific faptul că fumatul cronic favorizează albirea părului chiar înainte de 30 de ani. De asemenea, ar ajuta mult și reducerea expunerii la substanțe chimice și poluare, dar și la soare (melanocitele nu oferă părului același efect de protecție pe care melanina îl oferă pielii).

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii