Cautare




, Contributor

Sunt redactor Forbes Romania, coordonator al proiectului Forbes 50 cele mai influente femei din România, scriu despre cariere, educație și servicii medicale.

SmallBusiness |
|

Englezul, româncele şi patiseria franţuzească

tom.jpg
Un englez care face pâine şi deserturi frantuzeşti la Bucureşti: proiectul părea foarte ambiţios. O brutărie artizanală în stil franţuzesc a pus pariu că va reuşi.

Totul a început cu o prietenie: Irina şi Monica au lucrat împreună într-o firmă de publicitate. Irina era pasionată de brutărie şi patiserie (moştenire de la părinţi, mici antreprenori în domeniu), iar Monica de vinuri. După un job la Ministerul Finanţelor, Irina a ajuns la Paris, unde a schimbat macazul şi a făcut şcoala de gastronomie Cordon Bleu. A urmat Italia, unde a lucrat la un restaurant cu o stea Michelin şi, în final, s-a întors la Paris, pentru a intra la restaurantul triplu înstelat Michelin al lui Pierre Gagnaire. Acolo l-a cunoscut pe Tom, chef patissier, devenit chef boulanger. Până la decizia de a deschide împreună în România o mică brutărie-cofetărie a mai durat puţin. Mai înainte s-au specializat amândoi , el la Cyrill Lignac, ea la Pain de Sucre, deoarece exista o diferenţă între a fi brutar la restaurant şi la brutărie.

Pregătirea aventurii “Pain Plaisir” a început în iunie 2012, iar locul s-a deschis nouă luni mai târziu. După consultarea statisticilor oficiale şi un sondaj de opinie pe 420 de persoane, s-a dovedit că există o cerere din partea românilor, mai ales pentru pâine tradiţională. “Românii amestecă noţiunile de bio, eco, organic, iar prin  tradiţională vor să spună “fără aditivi”, explica Monica. Pregătirea a însemnat şi că cei trei asociaţi au mâncat mult de la competitori, descperind astfel că nu au o competiţie directă. “Nu există un business care să facă lucrurile ca noi, centrat asupra părţii de brutărie şi cofetărie, fără bistro şi la această calitate, fără aditivi,  cu o expertiză internaţională de acest nivel”, adaugă ea. De ce reţete franţuzeşti şi nu româneşti? Există puţine tipuri de pâine care să se înscrie în standardele unor brutari-patisieri şcoliţi în Franţa (reper mondial în domeniu) şi, în orice caz, Tom ar fi avut nevoie de mult timp să înveţe reţetele. În plus, “în pâinea românească se folosesc multă droijdie şi aditivi, pentru că soiul de grâu românesc e mai slab faţă de cel franţuzesc”, precizeaza coproprietara.

Cel mai greu lucru a fost găsirea locaţiei, din cauza cerinţelor tehnice, şi lipsa de sprijin din partea autorităţilor. “Nu am ştiut ce avem de făcut din punct de vedere legal, pentru a deschide o unitate de producţie şi desfacere alimentară. Găseşti frânturi pe forumuri şi atât, pentru că site-urile autorităţilor sunt ermetice. Dacă ceri consultanţă ţi se spune să faci întâi şi apoi se va aproba sau nu. Am făcut ca la carte, dar am cheltuit mai mult decât ar fi trebuit”.

Numărul clienţilor rămâne încă imprevizibil: între 150-250 pe zi, la nici 2 luni de la deschidere, cu o medie de 35 lei de bon. “Cert e că nu am adus bani de acasa. În plus, satisfacţia e mare când vezi un client care se luminează şi zâmbeşte când intră la noi. S-a format o mini-comunitate, ceea ce şi vroiam”. Concurenţa nu îi sperie. “Credem că ar trebui să fie câte o astfel de brutărie de cartier la fiecare 10 străzi în Bucureşti, ne dorim asta pentru oraş”. Nici în puterea de cumpărare nu văd un obstacol. “Cea mai scumpă pâine de la noi, bagheta Brâncuşi, costă 10 lei, are 350 de grame, dar e atât de săţioasă încât ţine cât  3 franzele”, spune Monica.

Sfatul celor trei asociaţi pentru antreprenori este să fie perseverenţi şi să  gândească precum participanţii la maraton: “atunci când simţi că ai plumb în picioare, imaginează-ţi senzaţia de la final şi asta îţi va da ultimul impuls”. Cei trei spun că nu au fost niciodată descurajaţi toţi trei deodată, ceea ce unul dintre avantajele de a lucra în trei. Dar oricum, aveau mereu la îndemână panacotta cu infuzie de cireşe caramelizate pentru motivare.

 

Cifrele Pain Plaisir

200.000 de euro investiţie

150-250 clienţi pe zi

35 de lei valoarea bonului mediu

10 lei cea mai scumpă pâine

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii