Cu trei decenii în urmă, în 1996, Karl-Friedrich Scheufele decidea ca Chopard să se implice serios în industria orologeră. Așa a luat naștere manufactura din atelierele căreia ies astăzi unele dintre cele mai valoroase, inedite și sofisticate ceasuri create vreodată în Elveția. Într-o discuție sinceră cu revista Forbes Life România, domnul Scheufele privește spre trecut, dar și spre viitor.

Așadar, manufactura Chopard împlinește trei decenii de existență. Felicitări pentru tot ceea ce ați realizat până acum! Privind în urmă, care sunt lecțiile pe care le-ați învățat? Există lucruri pe care nu le‑ați mai face niciodată sau lucruri pe care le-ați face la fel, iar și iar?

Aș spune că tot ceea ce am făcut – noi, ca echipă, sau eu, personal – este parte dintr‑un proces. De aceea este greu să vă dau un răspuns. Dacă aș scoate ceva din ecuație, dacă nu aș fi făcut un anumit lucru, poate că nu am fi ajuns unde suntem astăzi. Cu siguranță că aș lua-o de la capăt, chiar și fără să știu ce s-a întâmplat pe parcurs – nu am niciun fel de regret. Este adevărat, probabil că aș fi avut nevoie de mai multă răbdare în anumite momente, dar a fost o chestiune de vârstă, de ambiție. Totuși, nu există nimic – din experiența pe care am avut-o – ce aș exclude în totalitate sau despre care aș spune că n-aș mai face niciodată.

La urma urmei, fiecare etapă a condus la următoarea, fiecare realizare a deschis calea pentru o alta. Cred că ritmul dezvoltării a fost cel corect. Fiecare parte din proces a durat atât cât era necesar – fără să ardem etapele. Din punctul meu de vedere, producția de mecanisme orologere ține de o viziune pe termen lung: dacă îți dorești rezultate durabile, nu poți grăbi lucrurile.

Ce anume vă inspiră la colecția de anul acesta? Care este ceasul dumneavoastră preferat și ce semnificație are el pentru dumneavoastră, după acești 30 de ani?

Când mă uit la cele trei ceasuri pe care le avem aici, mă bucur enorm să constat că două dintre ele au la bază chiar primul mecanism creat în manufactura noastră – calibrul 1.96. Și nu se poate compara cu nimic acel moment când realizezi că lucrul pe care l-ai creat acum 30 de ani este la fel de actual și astăzi; aș spune chiar că este și mai apreciat astăzi decât atunci când a fost lansat, pentru că, la momentul respectiv, nimeni nu se aștepta la o asemenea performanță.

Așa este.

Aș spune că pasionații de ceasuri și colecționarii din întreaga lume ni s-au alăturat și apreciază cu adevărat acest mecanism. Și iată că acum îl integrăm în minunatul nostru L.U.C. Strike One, o piesă care poartă și amprenta istoriei noastre – datorită cadranului cu gravură guilloché cu model fagure –, dar și o tușă foarte modernă, datorită carcasei din titan de gradul 5. Prin urmare, acest ceas reunește toate atributele unui L.U.C. veritabil: inovație și tradiție, strâns legate între ele.

Apoi, desigur, avem modelul Alpine Eagle, care, în forma actuală, beneficiază de o îmbunătățire tehnică majoră: arcul spiral antimagnetic – un element pe care așteptam de foarte multă vreme să îl integrăm.

De când, mai exact?

Păi, sunt deja cinci ani. Mi-ar fi plăcut să folosim acest arc spiral de la bun început, dar nu era gata. Și, acum, iată-l aici. Îl vom integra și în celelalte modele Alpine Eagle de 41 mm, iar în cele din urmă și în L.U.C.

Va dura puțin, pentru că de fiecare dată venim cu ceva nou. Dar, firește, L.U.C. merită cu prisosință o nouă îmbunătățire tehnică – de îndată ce vom fi pregătiți.

Ca să fiu sinceră, Alpine Eagle este preferatul meu. Și îmi amintesc că am discutat cu dumneavoastră și cu fiul dumneavoastră chiar la lansare. A fost un moment extrem de emoționant. Care sunt planurile dumneavoastră pentru această colecție? Se dezvoltă foarte frumos și organic. Și apreciez mult faptul că nu grăbiți lucrurile cu lansarea pe piață.

Ei bine, motivul pentru care nu ne grăbim ține chiar de relația noastră tată-fiu. În mod normal, ai crede că fiul este cel nerăbdător, iar tatăl cel cumpătat; dar nu este cazul aici. Dimpotrivă, fiul meu este cel care mă temperează.

Serios? Mi se pare grozav! Înseamnă că dumneavoastră sunteți persoana cu sufletul mai tânăr în această relație.

Da. Dar, știți cum e, timpul nu așteaptă pe nimeni. Și există anumite proiecte pe care mi‑aș dori foarte mult să le văd realizate. El, în schimb, îmi spune: „Lasă, avem timp. Putem să facem lansarea asta în 2029”. Dar, să fim serioși, 2029 e tare departe!

Însă, după cum vedeți, pregătim câteva proiecte extrem de interesante. Și vom lua lucrurile pas cu pas.

Îmi puteți spune câteva cuvinte despre minunăția aceasta? De ce este specială, mai ales într-o perioadă în care multe alte branduri produc ceasuri cu complicații similare?

În primul rând, a fost prima noastră experiență cu mecanismele cu sonerie. Aparent, este o complicație foarte simplă, pentru că nu face altceva decât să bată ora exactă. O poți activa sau dezactiva. Dar eu cred că are și un simbolism aparte – este o funcție foarte plăcută la un ceas, dar, pentru noi, a reprezentat și fundația pentru tot ceea ce a urmat.

Exact.

În plus, a fost rafinat cu celebrele noastre gonguri din cristal-safir și cu inovația noastră în materie de cristal-safir. Iar acum, acest prim ceas este dotat și cu acest sistem de sonerie, care este… L-ați auzit?

Da, minunat. Este un sunet atât de plin și totuși atât de delicat. Ca să fiu sinceră, este preferatul meu – și am auzit destule ceasuri cu sonerie în peste 30 de ani. Dar acesta este atât de cald.

Da, cald și clar. Și destul de lung, de altfel. Pentru că unele sună foarte puțin.

Da, extrem de puțin – doar o fracțiune de secundă și gata. Acesta, în schimb, este foarte elegant – ca dumneavoastră, dacă îmi permiteți comparația.

Vă mulțumesc.

Încă o întrebare: care este viziunea dumneavoastră pe termen lung pentru producția de ceasuri Chopard?

E o întrebare mult prea complexă pentru a putea răspunde în doar câteva cuvinte. Tocmai am terminat un proiect important, Grand Strike. Dar, aproape în același timp, am lansat, alături de Berthoud, modelul Naissance d’une Montre 3. De ce simt nevoia să menționez acest lucru? Pentru că Naissance d’une Montre reprezintă esența a ceea ce ne dorim să păstrăm: măiestria și savoir-faire-ul necesare pentru a continua să creăm astfel de piese – cu aceeași calitate și aceeași ambiție. Dacă nu transmitem mai departe aceste cunoștințe și meșteșugul în sine, nu vom avea niciun viitor. Aceasta este o preocupare majoră pentru mine, mai ales în prezent. Este o misiune în care voi rămâne implicat personal, chiar dacă, pe parcurs, fiul meu își va asuma mai multe responsabilități. Cu siguranță voi acorda atenție acestui aspect, fiindcă este vital pentru industria orologeră – în special pentru segmentul de lux.

N-aș vrea să sune prea dramatic, dar cred că este un aspect esențial pentru întreaga umanitate, pentru că, în definitiv, astfel de meșteșuguri ne definesc ca oameni.

Așa este. La urma urmei, acestea sunt singurele obiecte complet independente și neconectate pe care le poți purta decenii la rând și care vor continua să funcționeze.

Exact.

În plus, poți dezvolta o relație personală, emoțională cu ele. Ceea ce nu se poate spune despre aceste… (așa-numite dispozitive „inteligente”).

Cu siguranță. Vă mulțumesc foarte mult.

The post Karl-Friedrich Scheufele: „Nu există nimic din ce am făcut ce n-aș mai face din nou” appeared first on Forbes Romania.

Cea de-a patra ediție a evenimentului Forbes Best Cities For Business are loc la Iași și reunește factorii de decizie locali, precum și reprezentanții întregii comunități de business, pentru a aborda toate aspectele mediului de afaceri din zona respectivă, de la provocări și dificultăți (normale sau determinate de această perioadă fără precedent), până la oportunitățile oferite de fiecare zonă în parte și de autoritățile locale respective.

Iată cele mai importante declarații ale acestora:

OPENING SPEECH

MIHAI CHIRICA – Primar al Municipiului Iași

În ultimii ani, Iașul se află printre orașele care au atras tot mai mulți investitori, iar aici trebuie să menționez aportul dezvoltării sectorului IT – un segment pe care încercăm să-l menținem la cel mai ridicat nivel. Provocările și în mediul de afaceri local sunt din ce în ce mai dificile și au început încă din anul pandemic 2020. Referitor la domeniile care au atras însă cei mai mulți investitori, în ultimii cinci ani, enumăr segmentul retail-office. Probabil vă întrebați de ce? Pentru că aici nu avem cele mai mari prețuri, dar nici pe cele mai mici.

(…) Din calitatea mea de edil, pot să promit un lucru mediului de afaceri local: dacă nu găsesc pârghiile necesare să vă ajut pe dvs., antreprenorii, …promit să nu vă încurc!

COSTEL ALEXE – Președinte Consiliul Județean Iași

Pentru noi prioritară nu este doar autostrada A7, ci mai ales A8, care să lege Moldova de Transilvania și de restul țării. De vreo doi ani se așteaptă Autostrada Moldova, dar avem speranța că, sub imboldul UE vom reuși să conectăm regiunea la vestul țării și la civilizație, chiar dacă nu avem decât 17 km, cât reprezintă Centura Bacăului. 

Iași are cel mai ridicat potențial de busines dintre toate județele României și va fi centrul economic și social al unei regiuni cu peste 8 milioane de locuitori. Dacă vorbim de investitori din afară, putem spune că istoria a făcut ca noi să fim pe granița UE. În situația în care facem doar câteva ore de la Cluj la Budapesta, dacă pleci cu un TIR de produse finite din Iași spre granița de vest, cred că durează 2 zile…

România poate câștiga din domeniul medical, iar Iașiul are un proiect de spital regional, cu toate că în decurs de 7 ani s-a realizat doar studiul de fezabilitate, iar acesta ar costa de cel puțin 6 ori mai mult dacă îl începem acum. Cu toate acestea, Consiliul Județean Iași, în parteneriat cu autoritățile locale din Miroslava, am reușit să finalizăm un proiect pentru realizarea unui institut de medicină cardiovasculară. 

Am reușit, în doi ani de zile, să atragem 100 milioane de euro și vom construi cel de-al doilea aeroport al României după Otopeni, cu finanțare europeană. Acesta va acoperi 33.000 mp și va procesa 900 de pasageri pe oră, oferind o experiență utilă celor care călătoresc. Aeroportul se va deschide în decembrie 2023. 

Trebuie să facem educație antreprenorială în România, nu putem dezvolta afaceri fără a pregăti generațiile viitoare. Avem aproximativ 60.000 de studenți în Iași, avem oportunitatea de a-i sprijini pe aceștia și de a le oferi locuri de muncă, pentru că sunt resursa cea mai bogată a Iașiului.

THE BIG PICTURE PANEL DISCUSSION

RAMONA KURKO – Director Executiv Adjunct Corporate Coverage BCR

Cum ați simțit business-urile din Iași și din Moldova în ultimul an?

În această regiune, BCR a finanțat și clienți în număr de peste 2.000 de companii, atât prin finanțare bancară, cât și leasing. Suntem undeva la 34% cotă în ceea ce privește finanțarea pentru companii. Companiile au nevoie de sprijin din partea băncilor.

Au fost ani interesanți pentru că au câștigat programe de finanțare, iar banca are rol de a sprijini direct antreprenorii, pentru ca ei să înțeleagă ce fonduri le sunt accesibile, potrivite și cum să le atragă. Ne dorim să demitizăm partea de dosar pentru fonduri UE și avem multe eforturi în această zonă. Pandemia ne-a împins și în zona de digitalizare. Pe partea de atragere de fonduri UE, anul acesta ne-am axat pe educație financiară și suport în ceea ce privește finanțarea și am lansat chatbot-ul Adda.

Energia este o zonă în care sprijinim și creștem educația. Când ne uităm la energie, nu trebuie să focalizăm discuția pe energie în sensul în care avem un panou sau parc eolian, ci pe soluții de creștere a eficienței energetice în producție. Haideți să găsim soluții, să ne eficientizăm producția, încât să devenim rezilienți pe întregul lanț.

O propunere pentru administrația publică:

Noi, în BCR, ne dorim să vedem aceeași deschidere pe care am avut-o până acum din partea autorităților pentru a susține activ antreprenorii. 

ANDREIA ZAHARIA – HR Manager BorgWarner România

Cum a fost ultimul an?

Pentru noi, cea mai mare provocare a fost cea logistică și a început încă din anul 2020. Acum, odată cu războiul de la granița  noastră ne-am confruntat cu o criză a șoferilor, cu blocajele rutelor care traversau Rusia. De asemenea, ne-am confruntat și cu blocaje în ceea ce privește lanțul de aprovizionare, însă am reușit să găsim de fiecare dată soluțiile optime contextului dat.

Ce ați schimbat în strategia de business?

Bineînțeles că acum gândim altfel. De exemplu, avem o altă abordare atunci când ne căutăm furnizorii de materie primă. Primează aici portofoliul acestor furnizori, tocmai pentru că ne dorim o oarecare flexibilitate, care să ne ofere într-un final siguranța de a primi la timp cantitățile necesare de materie primă.

RALUCA MUNTEANU – Director Dezvoltare IULIUS

Este o mare reușită pentru noi obținerea creditului de 410 milioane de euro, care ne asigură finanțarea proiectelor pe care le avem în plan în următorii ani. 

Proiectul Palas a adus cu el o schimbare de concept, din rezidențial în mixed-use și a dat tonul direcției de dezvoltare a grupului. 

Grupul Iulius e singurul dezvoltator axat pe regenerare urbană, o companie înființată în Iași, cu sediul aici și care continuă să investească acasă.

Activitatea noastră este axată pe două direcții: prima privește asseturile existente, în care activitatea noastră privește chiriașii și partenerii, și am reușit să aducem cât mai multă valoare pentru eficientizarea activității. 

Pe partea de operare, aceasta a fost prioritatea, iar pe cea de dezvoltare a fost să ducem la bun final proiectele precum Palas Campus, unde avem o responsabilitate către chiriași, de a livra la termen.

Totodată, am lansat un proiect la Cluj-Napoca, am inaugurat un proiect la Iași-Miroslava și un altul în centrul orașului, care chiar dacă nu e amplu, este amplasat într-o zonă centrală și pentru realizarea sa am organizat un concurs la care au participat patru case de arhitectură de prestigiu din lume. 

Ne uităm la rezidențial abia acum, pentru că proiectele mixte trebuie să aibă o anumită calitate. Aceasta este o prioritate pentru noi, deoarece lucrăm cu bănci, iar în acest sens trebuie să asigurăm o calitate ridicată. Acum considerăm că piața este pregătită să susțină costurile proprietăților în acord cu ceea ce se dezvoltă.

Mizăm pe proiecte mixte, care cuprind zone de office, retail și/sau rezidential, integrate în infrastructura orașului. 

Gradul de ocupare a birourilor depinde de companie, vorbim de procente diferite. Din ce înțelegem, se va merge pe un format hibrid, iar spațiile vor fi gândite pentru a cuprinde conceptul work from home. Dar nu avem chiriași care să renunțe la contracte.

Prof. univ. dr. CORNELIU IAȚU – Prorector Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iași 

Consider că pentru a fi un oraș atractiv pentru mediul de business, Iașul trebuie să îndeplinească trei criterii, și anume:accesibilitatea, atractivitatea și educația. De cele mai multe ori, pentru ca un oraș să fie atractiv pentru investitori și antreprenori are nevoie în primul rând de forță de muncă calificată. Iar din acest punct de vedere, regiunea Moldovei în comparație cu celelalte are unele atuuri și acestea sunt cele demografice. Puteți observa în continuare că în județele Moldovei, rata natalității este cea mai mare din România. Așa că, din punctul de vedere al resursei umane, eu nu cred că ne putem plânge. Consider însă că trebuie să îmbunătățim această conexiune și parteneriatul dintre mediul antreprenorial și sectorul educațional. Aceasta este cheia succesului, în opinia mea, pentru a traversa cu bine vremurile incerte și impredictibilitatea noului context economic.

BACK TO BUSINESS PANEL DISCUSSION

WILLY DICU – CEO Teilor

Fără să exagerez în Iași și în Bacău am regăsit un colectiv de oameni extrem de calzi, autentici și sinceri care exprimă perfect valorile companiei noastre. Repet, am fost foarte impresionat de talentul forței de muncă din zonă și căldura personalului.

Ce potential de business vedeți în această zonă?

Chiar dacă suntem orientați către expansiunea internațională, piața locală, Iașul sunt foarte importante pentru business-ul nostru. Drept dovadă, anul acesta, am deschis cel de-al treilea magazin în Iași. Și planurile noastre nu se opresc aici. Suntem în discuții avansate să punem pe roate unul dintre cele mai mari proiecte pe care le avem în derulare aici. Așadar, pentru noi Iașul are potențial din toate punctele de vedere, este o regiune care, din punctul nostru de vedere, merită să investești.

Unde vedeți un risc care ar putea să înfrâneze dezvoltarea orașului?

Văd două pericole în ceea ce privește dezvoltarea orașului Iași. Teama că această tracțiune extraordinară pe care a prezentat-o acest oraș în ultimii ani, inclusiv în zona culturală, s-ar putea pierde. Și, al doilea pericol este acela că dezvoltarea acestui oraș ar putea fi înfrânată tocmai din cauza faptului că autoritățile tind să transforme Iașul în alte orașe din țară. Este un minus ca Iașul să se compare cu alte orașe din România. Are potențial din punct de vedere al mediului de afaceri și nu numai, așa că, de ce să nu se compare și să încerce să arate în viitor precum orașe mari din state europene consacrate?!

NICOLAE DAMU – VP tbi bank

Pentru noi este foarte importantă zona Moldovei. Așadar, în viitorul apropiat avem în vedere să deschidem cea de-a doua locație în Iași. Motivul principal este tocmai faptul că această zonă este mai puțin dezvoltată față de celelalte. Aici regăsim un mare potențial și consider că avem mari șanse să ne dezvoltăm cel mai mult business-ul.  

Unde vedeți un risc care ar putea să înfrâneze dezvoltarea orașului?

Riscurile pot apărea din două zone și ambele țin de administrația locală: să se accelereze procesul de demarare și finalizare cu privire la proiectele propuse, pentru că trebuie să recunoaștem că acestea se desfășoară într-un ritm foarte lent, ceea ce spulberă încrederea de a investi și, este la fel de important ca autoritățile să nu se piardă în proiecte neimplementate.

CĂTĂLIN GAVRIZESCU – Coordonator Corporații Regionale Raiffeisen Bank

Cum a fost ultimul an?

Anul acesta a fost de reziliență a mediului de afaceri și de colaborare foarte bună între actorii din economie. În regiunea Moldova, am văzut a doua cea mai mare creștere de finanțări din programele guvernamentale. Am avut cea mai mare creștere de portofoliu de credite, de 20% din total. 

Paradoxal, Iașiul este ușor polarizat în funcție de cifrele de afaceri. Găsim multe companii mari și multe IMM-uri. Local, peste o cifră de 7 milioane de euro spre 50 de milioane de euro, Bacăul este zona care deține foarte multe în zona asta, și apoi Iași și Suceava. Este o caracteristică a Iașiului, probabil se va schimba în viitor dacă IMM-urile vor continua să crească.

Cred că războiul și criza energetică, care se suprapune peste deglobalizarea de după pandemie, ne arată că există două variante pe care companiile își pot baza strategia – zona de sustenabilitate și digitalizarea. Toate prognozele de PIB pe care companiile le au în vedere iau în calcul succesul programului PNRR. Peste 60% din PNRR merge spre aceste două componente.

Cand ne uităm la piața europeană, principalul partener comercial este Germania, cu 20% din exporturi, care face eforturi să își păstreze economia ca principalul motor de creștere economică a Europei. 

Am emis deja două emisiuni de bonduri verzi care sunt listate la BVB și cu care finanțăm proiectele verzi ale antreprenorilor, inclusiv în Moldova. În același timp, am crescut tot timpul portofoliul și produse finanțate pe sustenabilitate, CSG, dar și în zona de sănătate, educație, demarate de administrația publică locală. Cred că este un potențial foarte mare.

Cum arată strategia pentru Iași?

Accelerăm eforturile de digitalizare, pentru o generație tânără care vrea să facă bankingul altfel, digital, de la distanță. Accelerăm efortul de consilieri și de suport în zona de IMM-uri pentru că suntem conștienți de greutățile pe care acestea le au, precum taxonomia. În partea de IMM-uri, avem o activitate de consultanță și stăm aproape de ei.

ALEXANDRU ION – Senior Manager Solution Development Vodafone România

Cât de digitalizat este clientul de business din regiune?

Pilonul principal în ultimii 3 ani de zile a venit în zona de digitalizare și transformare digitală, la nivel global, dintr-o companie de comunicații într-una de tehnologie tocmai ca să ajutăm sectorul public și privat cu experiența pe care o avem.

Regiunea este într-o continuă creștere. Ne bucură foarte mult deschiderea mediului privat și suntem bucuroși să oferim din experiența noastră. 

Strategic, Vodafone încurajează dezvoltarea business-ului, ne bazăm pe ecosistemul nostru de parteneri, care acoperă zonele noastre de interes, și cred ca sectorul privat care activează în zona de digitalizare ar trebui să încurajeze educația.

Aproximativ 6 miliarde de euro sunt alocați pentru transformare digitală, iar o parte mare din investiții vin pentru a transforma administrațiile locale și regiunile. Din perspectiva IMM-urilor, sunt alocate fonduri pentru dezvoltare.

Este foarte importantă educația la nivelul administrației publice pentru că ne luptăm – nu avem mulți interlocutori pentru a putea să explicăm beneficiile soluțiilor IT, 5G, platforme digitale etc.

Suntem pregătiți și suntem alături de zona Moldovei. În momentul de față, trebuie să existe un framework, o strategie în care toate aceste soluții să fie integrate și corelate, să beneficieze toată lumea.

OVIDIU GRINICI – Director Vânzări Impact Developer & Contractor

Având în vedere compania Impact și istoricul său de 30 de ani, pot spune că am trecut prin multe și ne-am adaptat la situațiile apărute în piață. 

În ce privește potențialul județului Iași, noi în prezent avem un teren de 75 de hectare disponibil pentru dezvoltări, iar în Iași începem cu proiectul Greenfield Copou, pe care l-am inițiat în urma unei cercetări importante de piață. 

Am luat în considerare domeniul educației și am analizat hubul de universități din Iași. Vedem că resursa umană este importantă, iar orașul a atras multe companii internaționale precum Amazon, care are aici un centru important sau Bosch care va construi o fabrică aici. Apoi am luat în calcul și investițiile pe care le fac autoritățile locale, ceea ce ne face să investim și să credem în potențialul Iașiului.

De ce ați ales Iașiul în strategia dvs, de ce acum?

Credem că orașul a ajuns la o maturitate bună printre orașele mari din țară. În timp ce Cluj Napoca a devenit aglomerat, iar la Timișoara se construiește masiv, Iașiul se dezvoltă frumos. Cred că investitorii care vin aici sunt obligați să înglobeze în proiectele lor toate elementele de smart city. 

Pentru Iași, vedem un potențial pericol pe zona de infrastructură internă, poate ar trebui și dezvoltatorii să fie puțin ajutați în acest sens. 

The post Forbes Best Cities For Business 2022 – IAȘI – LIVE TEXT appeared first on Forbes Romania.

A doua ediție din 2022 a evenimentului Forbes Best Cities For Business are loc la Sibiu și reunește factorii de decizie locali, precum și reprezentanții întregii comunități de business, pentru a aborda toate aspectele mediului de afaceri din zona respectivă, de la provocări și dificultăți (normale sau determinate de această perioadă fără precedent), până la oportunitățile oferite de fiecare zonă în parte și de autoritățile locale respective.

Iată cele mai importante declarații ale acestora:

Astrid Cora Fodor, Primarul Municipiului Sibiu

Cei doi ani de pandemie au provocat la maxim, atât sectorul privat, cât și cel public.

Veniturile bugetului local au crescut și în anii pandemiei, fapt care denotă și demonstrează că Sibiul este rezilient economic. Dacă comparăm veniturile încasate de Sibiu, 2019 versus 2021, acestea au crescut cu 60 de milioane de lei.

Sibiul economic este rezilient și aceste cifre o demonstrează. Primăria Sibiu a continuat lucrările publice și de dezvoltare, peste 50% din venituri mergând în această direcție.

Cel mai mare impact negativ, din punct de vedere economic, l-a avut creșterea materialelor de construcții, începând din 2021, dar și creșterea prețurilor din sectorul energiei. Contractele noastre cu partenerii au fost majorate cu 10%, ceea ce a însemnat o lovitură pentru bugetul nostru.

Cu toate acestea, bilanțul anilor 2020 și 2021, în ceea ce privește investițiile, nu arată deloc rău.

Sper că industria ospitalității să își revină cât mai repede, pentru că este foarte importantă pentru Sibiu. Cea mai importantă decizia din acești ani a fost taxa de ocupare a domeniului public pentru terase, care a fost redusă cu 70%, o reducere importantă. De asemenea, ne aflăm într-un hotel; taxa de parcării pentru unitățile care nu au parcări în administrația publică s-a redus cu 50%.

Sectorul economic a funcționat foarte bine în Sibiu. Continuăm investițiile, cum ar fi pentru amenajarea zonelor de agrement.

Putem afirma că Sibiul nu a stat pe loc în acești ani dificili. Sper că și mediul de business să își revină în totalitate.

Daniela Cîmpean, Preşedinte Consiliul Județean Sibiu

Economia crește, în ciuda vremurilor, și nu este întâmplător. Sibiul este o regiune, un județ, care poate fi luat ca și exemplu de bună practică. O particularitate a comunității sibiene este acest parteneriat real între autorități, mediul de afaceri, societate civilă și mediul de învățământ. 

Unde am avut nevoie urgentă de sprijin pentru comunitate, mediul de afaceri și societatea civilă au fost cei care au venit în sprijinul autorităților. De aceea am trecut cu bine prin această perioadă. În mediul de afaceri am simțit sprijinul de care am avut nevoie pentru a răspunde nevoilor, acum în contextului războiului. 

Niciodată o autoritate nu are dreptul să se poziționeze superior față de partenerii noștri, de mediul de afaceri. Trebuie să dobândim încrederea oamenilor de afaceri care vor să intre în legături contractuale cu noi și să fim transparenți. 

În altă ordine de idei, ca o mare companie să se dezvolte pe teritoriul unui județ, are nevoie ca oamenii, salariații, angajații pe care îi are, să beneficieze de condiții care să îi încurajeze. Ne-am gândit la dezvoltarea infrastructurii de transport, am vorbit cu mediul de afaceri și am prioritizat drumurile județene. Am gândit că drumurile pe care le facem să fie drumuri care duc undeva, spre zonele turistice, acolo unde turismul să fie dezvoltat. 

Totodată, oamenii aceștia au nevoie să simtă confortul că, dacă au o problemă de sănătate, au servicii medicale de calitate pe care le pot accesa. Acesta a fost motivul pentru care la Consiliul Județean am abordat un proiect îndrăzneț – noul spital județean. Dacă ajungem să îl dezvoltăm, în iunie vom lansa licitația pentru construirea acestui spital. Vorbim de o investiție de 500 de milioane de euro.

THE BIG PICTURE PANEL DISCUSSION

Andrei Koszti, Regional Commercial Manager CTP România

Pandemia ne-a ajutat foarte mult. Oferim posibilitatea unui loc pentru investiții. Cum vedem Sibiul? Foarte bine. Este o piață emergentă pentru noi, anticipăm o creștere foarte mare. În prezent avem 100.000 de mp în spațiile noastre sau pe care le-am achiziționat. Mai mult decât atât, ne plac oamenii de aici. 

Ne interesează zona de verde, de sustenabilitate, de aceea când construim nou, încercăm să economisim la utilități și să ajutăm oamenii. Forța de muncă trebuie menținută în condiții corespunzătoare. Am diversificat produsele pentru Sibiu, respectiv un spațiu flexibil de 500, 600 sau 1.000 de mp.  

Ce ar trebui să se întâmple, astfel încât business-ul să crească exponențial?

Să ne cunoaștem, să vedem ce facem, cu ce vă putem ajuta și dacă nu avem premizele unei colaborări, în viitor o vom avea. Hai să ne cunoaștem și creștem de 10 ori. 

Să fim pozitivi, să nu ne uităm ce e bine. 

Aceste două elemente menționate, împreună cu fondurile și excelența, ne vor ajuta să creștem de 10 ori, iar partenerii noștri de minim 20 de ori.

Care sunt așteptările pentru 2022?

Contextul legat de graniță și de conflict ar trebui să îl vedem ca pe o oportunitate, de a aduce business-ul de acolo, aici. În paralel, trebuie să muncim dublu anul acesta. 

Șerban Streza, Service Delivery Manager Majorel România

Ce înseamnă Sibiul și cum va arăta în 5-10 ani?

Sibiul este a doua locație după operațiunile noastre din Brașov. Ca și parteneriate avem 4 clienți globali, avem undeva la 490 de oameni în momentul de față.

Sibiul a fost încă din 2012 și va rămâne un punct de interes. În funcție de investițiile pe care le facem, vom ajunge la excelență. 

În timpul pandemiei, în funcție de specificul proiectului, am reușit să menținem o creștere și chiar să ne dublăm ca și mărime la nivel național. 

Peste 5 ani sper să vorbim de 1.000 de oameni în centrul din Sibiu.

Apreciem că avem legătura cu aeroportul, care ne facilitează o comunicare rapidă cu clienții globali. Autoritățile locale au bugetat investiții în infrastructură și transport, iar asta ne ajută. 

Ce ar trebui să se întâmple, astfel încât business-ul să crească exponențial?

Avem nevoie de forță de muncă, de timp și automat să atragem clienți. Consider că ar fi o creștere organică și ar fi ideal să spunem că livrăm excelență și să atragem clienții. Costurile reduse garantat din zona de building sau de soluții eco ar ajuta și atunci, cu dezvoltarea automată a clădirilor și investițiilor, vom avea o creștere. 

Care sunt așteptările pentru 2022?

Revenirea la normal, la birou parțial, în model hibrid cu 50% acasă și 50% în office; dar și reluarea relațiilor. Să revenim la acest normal pe care îl așteptăm de doi ani. Ne bucurăm că avem un prim pas în această direcție și începem să ne reluăm activitățile. 

Corina Darovschi, Director Executiv Corporate BCR

Cum arată mediul de business din Sibiu?

Sibiul este un centru important pentru BCR și pentru tot ce înseamnă business. Are numeroase avantaje în ceea ce privește mediul de business, este un important centru industrial, comercial, are infrastructura dezvoltată, are un centru universitar care aduce viitoarea forță de muncă specializată. Vedem Sibiul drept o dezvoltare accelerată. 

Noi suntem dornici să dezvoltăm această zonă. BCR a sprijinit peste 5000 de companii și ne dorim să facem acest lucru în continuare. Dezvoltăm zona antreprenorială, prin platforma BCR Școala de Business, unde avem 18.000 de utilizatori și cursuri gratuite. 

Am finanțat 85 de milioane de euro, ca finanțări verzi, până acum și am și emis obligațiuni verzi de 500 de milioane de euro în 2021. 

Ce înseamnă Sibiul pentru BCR și cum va arăta în 5 ani de acum?

Sibiul este unul dintre județele cu focus pentru BCR. Am dezvoltat atât partea de corporate, cât și partea de IMM-uri și persoane fizice. În ultimul an, pe lângă faptul că am crescut finanțările, clienții și echipa, am văzut potențial. Vedem un mare potențial de dezvoltare, având în vedere caracteristicile zonei. 

Ce ar trebui să se întâmple, astfel încât business-ul să crească exponențial?

Am dovedit că suntem adaptabili, iar adaptabilitatea este o caracteristică importantă. Trebuie să muncim împreună pentru a reuși să creștem cu toții.

Care sunt așteptările pentru 2022?

Anul acesta va fi un an de cotitură. Important pentru acest an este absorbția de fonduri europene, este anul în care trebuie să începem să susținem antreprenorii să se pregătească într-un mod corect și informat. De asemenea, partea de energie verde, aceste două direcții vor fi dezvoltate.

BACK TO BUSINESS PANEL DISCUSSION

Astrid Cora Fodor, Primarul Municipiului Sibiu

Care a fost principala lecție pe care ați învățat-o în această perioadă?

O țară, o regiune, cu o economie puternică absoarbe mult mai ușor șocul unei crize. Sibiul a demonstrat că a trecut mai ușor peste criză decât multe alte localități din România. Există obligația ca, într-o perioadă de criză, autoritățile să investească – investițiile pun în mișcare economia. Dacă nu intervine autoritatea, va fi foarte greu pentru mediul economic. 

O altă concluzie pe care am tras-o este că, fără intervenția organelor centrale care vin în sprijinul mediului economic cu măsuri de susținere, problemele vor fi tot mai dificile și mai greu de rezolvat. În România, administrația este încă foarte centralizată și luăm măsuri în limita competențelor.

Care sunt așteptările de la noul normal?

Mediul economic în Sibiu este puternic. Noul normal va trebui să fie de adaptare, și mă refer și la PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Primăria Sibiu a pregătit proiecte în valoare de 400 de milioane de euro, fie pentru PNRR, fie pentru programele operaționale. 

Mircea Dorin Crețu, Prefect Județul Sibiu

Care a fost principala lecție pe care ați învățat-o în această perioadă?

Desigur, trebuie să întărim foarte mult capacitatea de răspuns. Remarc că în această perioadă am colaborat foarte bine cu Doamna Primar, Doamna Președinte al Consiliului de Administrație, și am încercat să rezolvăm problemele. 

Care sunt așteptările de la noul normal?

Instituțiile care legiferează, să o facă doar dacă cunosc realitatea. Mi-aș dori o legislație la zi care să răspundă tuturor provocărilor și nevoilor, atunci și noi ne-am putea desfășura activitatea mai bine.

Octavian Isăilă, Preşedinte interimar al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Sibiu

Care a fost principala lecție pe care ați învățat-o în această perioadă?

DIn punct de vedere al anului 2020, județul Sibiu are o cifră de afaceri de aproximativ 6 miliarde de euro. Ca industrie, în acest moment, cifra de afaceri se apropie de 50%. Județul are o industrie importantă. Pe partea de dezvoltare, în acest moment există potențial de a distribui investițiile către zone ale județului afectate de pandemie. Noi avem responsabilitatea de a asigura interfața dintre business și administrație. 

Care sunt așteptările de la noul normal?

Asistăm la o reconfigurare a noului normal. Cred că viitorul stă în investiții și, dată fiind situația pe care o avem în energie, cred că viitorul stă și în investiții în acest domeniu. Investițiile trebuie să acopere mare parte din mărfurile și produsele care veneau din extern și cred că avem nevoie de o strategie la nivel național și să sprijinim companiile românești.

Vlad Vasiu, Vicepreşedinte Consiliul Județean Sibiu

Care a fost principala lecție pe care ați învățat-o în această perioadă?

Am învățat că este nevoie de o comunicare cu autoritățile locale și mediul de afaceri. Această pandemie a învățat administrația publică că există mail, skype… tehnologie. 

Care sunt așteptările de la noul normal?

Asistăm la o schimbare radicală și ne va fi greu să înțelegem diferența dintre generații. Lucrurile sunt extrem de accelerate și dacă noi, administrația publică, nu încercăm să ținem pasul, să fim într-un continuu contact și dialog, o să ratăm vremuri importante. Noi, de-a lungul timpului, am arătat că am știut să fim curajoși.

Ne vom adapta, dar există riscul să nu mai fim conectați cu zona de business, pentru că suntem prinși în birocrație, încât viața de zi cu zi cu care se lovește un om nu mai este percepută la fel. Este greu să identificăm problemele din interior.

Sorin Radu, Rector Universitatea Lucian Blaga

Care a fost principala lecție pe care ați învățat-o în această perioadă?

Solidaritate- un cuvânt pe care le-am descoperit cu toții. Fragilitate – tot sistemul nostru de valori nu este atât de stabil. Normalitate – am redescoperit acest cuvânt. 

Universitatea este acel hub care încearcă să pună laolaltă interesele companiilor, ale administrației locale și ale studenților. Noi livrăm resursa umană de la automotive, până la blockchain, de la domeniul medical, până la cel social – o diversitate foarte mare de servicii. 

Universitatea este un jucător important nu doar în comunitatea sibiană, ci și în regiune. 

Care sunt așteptările de la noul normal?

Cuvântul cheie este calitatea. Să nu creștem cu orice preț. Calitate ar trebui să fie un cuvânt care să ne aducă la aceeași masă. 

The post Forbes Best Cities For Business 2022 – SIBIU– LIVE TEXT appeared first on Forbes Romania.

A fost un an în declin pentru miliardari. Sunt cu 87 mai puțini și valorează cu 400 de miliarde de dolari mai puțin decât în urmă cu un an, potrivit listei anuale Forbes World’s Billionaires. Cu toate acestea – pe fondul războiului, al pandemiei și al piețelor slabe – un total de 236 de persoane (în scădere de la un record de 493 în 2021) au devenit miliardari în ultimul an. Printre aceștia se află și Dragoș și Adrian Pavăl, fondatorii Dedeman, dar și Ion Stoica și Mihai Zaharia, cofondatorii Databricks, despre care Forbes România a scris recent. Amintim că, la fel ca anul trecut, în clasament se află și Ion Țiriac și Daniel Dines, cofondatorul UiPath.

Acești nou-veniți provin din 34 de țări diferite. În ciuda măsurilor represive în domeniul tehnologiei luate de guvernul său, China a produs 62 de noi miliardari (inclusiv doi din Hong Kong), cei mai mulți dintre toate țările. Printre aceștia se numără Chris Xu, în vârstă de 52 de ani (cu o valoare estimată la 5,4 miliarde de dolari), misteriosul fondator al Shein, preferatul Gen Z în materie de fast fashion, și profesorul de inginerie Tang Xiao’ou, în vârstă de 54 de ani (5,7 miliarde de dolari), a cărui firmă de inteligență artificială SenseTime își obține aproximativ jumătate din venituri de la Partidul Comunist Chinez (investitorilor americani li s-a interzis să cumpere acțiuni în cadrul IPO-ului său din Hong Hong în decembrie din cauza sancțiunilor). Cel mai bogat nou-venit autohton este din Taiwanul din apropiere: Zhang Congyuan, în vârstă de 74 de ani (11,7 miliarde de dolari), fondatorul producătorului de încălțăminte Huali Industrial, care produce încălțăminte pentru zeci de mărci, printre care Nike, Puma, UGG și Vans. El este cea mai bogată persoană din țara sa.

Statele Unite sunt pe locul al doilea în topul celor mai mulți nou-veniți (50), printre care Gary Wang (5,9 miliarde de dolari), în vârstă de 28 de ani, cofondator și director de tehnologie al bursei de criptomonede FTX, cu sediul în Bahamas, și Scott Shleifer (5 miliarde de dolari), în vârstă de 44 de ani, cofondator al diviziei de capital privat a fondului de acoperire Tiger Global Management.

India completează topul primilor trei, cu 29 de noi miliardari, inclusiv managerul de fonduri speculative Karthik Sarma (3,1 miliarde de dolari), în vârstă de 47 de ani, a cărui firmă și-a văzut participația de 43% în Avis Budget Group crescând de mai mult de cinci ori în 2021, când compania de închiriere de mașini a anunțat că va adăuga vehicule electrice, și miliardarul din industria farmaceutică Subba Rao Jasti (1,1 miliarde de dolari), în vârstă de 95 de ani, cea mai în vârstă apariție pe lista din acest an. Cea mai bogată femeie autohtonă din India, Falguni Nayar (4,5 miliarde de dolari), a părăsit activitatea bancară de investiții în urmă cu un deceniu, la vârsta de 49 de ani, pentru a lansa retailerul de produse de frumusețe și modă Nykaa, scoțându-l la bursă în noiembrie.

Doar 33 dintre cei 236 de nou-veniți pe lista miliardarilor din acest an sunt femei și doar 11 dintre ele sunt self-made.

Renata Kellnerova a moștenit o avere estimată la 16,6 miliarde de dolari, alături de cei patru copii ai săi, după ce soțul ei, Petr Kellner, investitor și cea mai bogată persoană din Cehia, a murit într-un accident de elicopter în martie 2021. Ea este cea mai bogată nouă miliardară din lume în acest an. Cei mai bogați americani care s-au alăturat listei: Edythe Broad (6,9 miliarde de dolari), văduva regretatului magnat al construcțiilor de case și asigurări și filantrop Eli Broad, și Melinda French Gates (6,2 miliarde de dolari), fosta soție a lui Bill Gates de la Microsoft.

În ceea ce privește femeile self-made care se vor alătura în 2022, nimeni nu este mai bogată decât Melanie Perkins, în vârstă de 34 de ani, cofondatoare și CEO al aplicației de design grafic Canva, care a fost evaluată de investitori la 40 de miliarde de dolari în septembrie anul trecut. Perkins și cofondatorul ei, Cliff Obrecht, în vârstă de 36 de ani (6,5 miliarde de dolari fiecare), s-au angajat să cedeze 30% din Canva – “marea majoritate” a participațiilor lor – către Fundația Canva, pentru a fi folosită pentru cauze caritabile.

Printre alte femei care au devenit miliardare anul acesta se numără Miranda Qu (1,8 miliarde de dolari), în vârstă de 37 de ani, cofondatoare și președintă a companiei de social media și comerț electronic Xiaohongshu, cu sediul în Shanghai, și vedeta pop Rihanna (1,7 miliarde de dolari), în vârstă de 34 de ani, ale cărei participații la linia de cosmetice Fenty Beauty și la afacerea de lenjerie Savage X Fenty au contribuit la transformarea ei în prima miliardară din Barbados.

Rihanna nu este singurul nume mare din industria de divertisment care se înscrie pentru prima dată pe lista din acest an. Regizorul Stăpânul inelelor, Peter Jackson (1,5 miliarde de dolari), a devenit miliardar în noiembrie, când a vândut o participație în magazinul său de efecte digitale pentru filme Weta către Unity Software pentru aproximativ 975 de milioane de dolari. Și, deși numele lui Leonid Radvinsky (1,2 miliarde de dolari) s-ar putea să nu vă sune cunoscut, probabil că sunteți familiarizați cu OnlyFans, cea mai bună investiție a acestui bărbat de 40 de ani.

Chiar dacă piețele globale s-au poticnit, sectorul finanțelor și investițiilor a produs mai mulți noi miliardari (45) decât oricare altele în acest an. Printre aceștia se numără investitori tradiționali precum Josh Kushner, în vârstă de 36 de ani (2 miliarde de dolari), a cărui firmă de capital de risc Thrive Capital a fost evaluată la 3,6 miliarde de dolari de către compania de investiții Goldman Sachs în luna mai a anului trecut, și Ramzi Musallam, în vârstă de 53 de ani (4 miliarde de dolari), care a crescut activele firmei de capital privat Veritas Capital la 39,5 miliarde de dolari, de la 2 miliarde de dolari în 2012, când fondatorul Robert McKeon a murit prin sinucidere.

Noii veniți din sectorul financiar includ, de asemenea, fondatori fintech care caută să perturbe status quo-ul, inclusiv cei mai tineri doi noi miliardari de pe listă: Pedro Franceschi, în vârstă de 25 de ani, și Henrique Dubugras, în vârstă de 26 de ani (1,5 miliarde de dolari fiecare), cofondatorii brazilieni ai companiei Brex, un startup de carduri de credit pentru companii, care a fost evaluat la 12,3 miliarde de dolari de către investitori în ianuarie.

Brex nu a fost singurul decacorn ai cărui fondatori au devenit miliardari în acest an. La nivel mondial, 30 de startup-uri au trecut vertiginos de evaluări de 10 miliarde de dolari anul trecut, dublu față de 2020. Multe dintre ele sunt companii de tehnologie, ajutând sectorul tehnologic să adauge 38 de nou-veniți pe lista din acest an, inclusiv Alex Shevchenko și Max Lytvyn (4 miliarde de dolari fiecare), co-fondatorii de 42 de ani, de origine ucraineană, ai instrumentului de verificare gramaticală Grammarly, care a fost evaluat la 13 miliarde de dolari de către investitori în noiembrie. Cofondatorii platformei NFT OpenSea, Devin Finzer, în vârstă de 31 de ani, și Alex Atallah, în vârstă de 30 de ani (2,2 miliarde de dolari fiecare), au devenit miliardari atunci când afacerea a fost evaluată la 13,3 miliarde de dolari într-o rundă de finanțare din ianuarie. O lună mai târziu, Nikil Viswanathan, în vârstă de 34 de ani, și Joe Lau, în vârstă de 32 de ani (2,4 miliarde de dolari fiecare), au încheiat o rundă de finanțare pentru startup-ul lor, Alchemy, al cărui software alimentează mii de firme de calcul bazate pe blockchain, care a evaluat firma la 10,2 miliarde de dolari. Nu este rău, având în vedere că cei doi au înființat compania în urmă cu mai puțin de doi ani.

Sectorul de producție a produs, de asemenea, 36 de noi miliardari în acest an, inclusiv Susan Carol Holland, în vârstă de 65 de ani (3,8 miliarde de dolari), care prezidează Amplifon, cu sediul la Milano, cel mai mare retailer de aparate auditive din lume, fondat de regretatul său tată Algernon Charles Holland în 1955. Un alt italian, Giuseppe Crippa, în vârstă de 86 de ani (3,2 miliarde de dolari), a debutat, de asemenea, pe lista din acest an, la trei decenii după ce a fondat Technoprobe în garajul și mansarda sa. Producătorul de dispozitive de testare a microcipurilor, cu sediul în Cernusco Lombardone, a intrat în februarie la bursă pe Euronext Milano.

The post Miliardari 2022: Rihanna, Peter Jackson și alți 234 de oameni noi pe lista din acest an, inclusiv 4 români appeared first on Forbes Romania.

București, 23 martie 2022

În cadrul celui mai elegant complex din inima capitalei, Le Château, Forbes România a reunit comunitatea feminină de antreprenori români într-o zi dedicată lor: Forbes Woman. Ziua a început cu cea de-a cincea ediție FORBES WOMAN SUMMIT – eveniment dedicat femeilor de succes care au schimbat în bine mediul de business și societatea românească. Acest summit sărbătorește femeile de acțiune și reprezintă o sursă de inspirație și sprijin pentru femeile din România, ajutându-le să-și realizeze potențialul și să se autodepășească. În acest an, tema a fost THE L.E.A.D. TO SUCCESS LEADERSHIP * ENERGY * ACTION * DIRECTION.

„The butterfly effect” în business a fost o întrebare la care fiecare speaker a fost invitat să reflecteze, fiindcă fiecare acțiune pozitivă, oricât de mică, are sau poate avea un efect major asupra business-ului și asupra comunității.

Am început seara cu „Dor de viață” în interpretarea acapella a celor șase talentați care alcătuiesc Blue Noise.

Ediția cu numărul 11 a Galei Forbes Woman a fost marcată de bucuria revederii după această perioadă în care am învățat să acceptăm provocări noi, să depășim nenumărate dificultăți și să ne reinventăm zi de zi, ca oameni și ca business. Gala Forbes Woman a celebrat, mai mult decât în oricare alt an, munca acelor femei din România care reprezintă modele autentice, puternice ale societății românești din mediul de afaceri, filantropie, relații publice și cultură. Totodată, ediția din acest an a fost dedicată metamorfozei – pe care fiecare dintre noi a experimentat-o, inevitabil, în acești doi ani. Metamorfoza fluturilor oglindește procesul de transformare pe care îl trăim fiecare. Personal, profesional. Și care în aceste vremuri atât de dificile pe care le trăim a fost, poate, mai evident ca oricând. Reprezintă rezistența, schimbarea, speranța.

Invitații au putut vedea în exclusivitate o expoziție cu fotografiile celor mai influente doamne din România. Fotografii de la ședința foto pentru proiectul special „Top 50 cele mai influente femei din România”, care se vor regăsi în noul număr al revistei.

Doamnele premiate în cadrul acestei ediții a Galei Forbes Woman sunt exemple de inspirație, perseverență, inovație și spirit antreprenorial.Puterea feminină se manifestă în multe feluri, atât în business, cât și în alte zone ale vieții. Acestea au primit un trofeu altfel, care să celebreze continua metamorfoză pe care acțiunile lor le produc în și pentru societatea românească.

• Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române și Președintele Fundației Regale Margareta a României – cea mai influentă personalitate din România
• Anca Vlad, Președintele Grupului Fildas-Catena – cea mai influentă femeie de afaceri din România
• Dana Dima (Demetrian), Vicepreşedinte Executiv Retail şi Private Banking, Membru al Comitetului Executiv BCR – cea mai influentă doamnă din industria financiară
• Fulga Dinu, Country Manager Operations Immofinanz România – cea mai influentă doamnă în domeniul imobiliar
• Ramona Jurubiță, Country Managing Partner KPMG România – cea mai influentă doamnă din domeniul consultanței
• Dorina Mutu, Cofondator și Director general Annabella – cea mai influentă antreprenoare din retail
• Adela Smeu, CEO Brico Dépôt România – cea mai influentă doamnă din domeniul bricolajului
• Camelia Șucu, Owner ClassIN, Piața de Gros, Iconic Food & Wine – cea mai cunoscută antreprenoare în serie
• Ana-Maria Doxan, Business Executive Officer al Diviziei Nespresso din cadrul Nestlé – premiul pentru influență în domeniul FMCG
• Cristina Căpitanu și Elena Oancea, Cofondatoare Lemon Interior Design – cele mai puternice nume din domeniul designului interior
• Veronica Savanciuc, CEO & Președinte Lowe Group România – premiu pentru influență în publicitate
• Anca Damour, Partener și CEO al D Craig Real Estate, Administrator ELII ELEMENT LOGISTIC INDUSTRIAL și INVESTMENT – premiu pentru schimbarea spectaculoasă a anului
• Simona Cocoş, Director general Zentiva România  – premiu pentru influență în domeniul farma
• Elisabeta Moraru, Country Manager Google România – cea mai influentă doamnă din domeniul tehnologiei
• Carmina Dragomir, CEO Metropolitan Life – cea mai influentă doamnă din asigurări
• Mihaela Mitroi, Managing Partner Global Tax Advise – cea mai experimentată doamnă în consultanță și servicii profesionale Big Four
• Mirela Nemțanu, CEO HOSPICE Casa Speranței Foundation – premiu pentru implicare socială și dezvoltarea serviciilor de îngrijire paliativă
• Jagoda Gwardys-Zientara, CFO Carrefour România – premiu special pentru influența în retail
• Daniela Micușan, Director general Majorel România – premiu special pentru influența în domeniul Business Process Outsourcing (BPO)
• Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România – premiu pentru influență în susținerea drepturilor copiilor
• Imola Zoltan, Managing Director McCann PR – premiu pentru influență în comunicare

Invitații evenimentului au putut savura o cafea delicioasă Nespresso, pregătită cu ajutorul sistemului inovator Vertuo bazat pe tehnologia Centrifusion; au degustat vinurile românești alese special pentru fiecare dish de somelierii Deschidem Vinul Românesc, program creat de Carrefour România; au admirat și purtat piese excepționale prin unicitatea lor, prin montură și prin pietrele prețioase, din noua colecție TEILOR – The Exceptional; au descoperit modelul BMW i4, primul Gran Coupé pur electric, lansat pe 12 martie și prezentat de Automobile Bavaria.

Seara s-a încheiat tot în cheia metamorfozei fluturelui. Invitații s-au bucurat de un desert special, tortul „The butterfly effect”, pregătit de Grace Couture Cakes și împreună au deschis în același timp felicitări cu un mesaj ce ne-a reamintit că reînnoirea și renașterea sunt întotdeauna posibile și că putem face alegeri mai bune, mai înțelepte, prin simbolicul zbor al zeci și zeci de fluturi.

Forbes România le mulțumește partenerilor săi:

Parteneri strategici: Automobile Bavaria, Carrefour, Immofinanz, TEILOR, Nordis Group, Element Industrial

Cafeaua oficială: Nespresso

Preferred partner: One United Properties

Parteneri gold: Catena – Farmacia Inimii, Chronolink, OTP Bank România

Partener silver: Colors Experience

Parteneri: Chilli Ideas, Maison Dadoo, Grace Couture Cakes, Jovie Belle, Kendo, Fleurane, LedPostair, QULT

Partener tehnic: Think Events

Fotografii de la cea de-a unsprezecea ediție a Galei Forbes România pot fi văzute aici:

Despre Forbes România

Forbes România este cea mai vândută publicație de business din România și este editată de compania BP Publishing Media, recunoscută de către Forbes Media ca fiind cea mai dinamică și creativă franciză a Forbes la nivel mondial, fiind reprezentat prin intermediilor publicațiilor Forbes România, ForbesLife România, Forbes Kids sau Forbes 500. Acestor ediții tipărite li se adaugă proiecte speciale în zona digitală și peste 30 de evenimente fizice anual, de la formate de business și până la gale, petreceri sau evenimente « on-demand », care acoperă cele mai variate categorii de public din zona premium de pe piața românească.

Din martie 2020, Forbes România a devenit o voce și mai puternică a mediului de business prin extinderea conținutului pe care îl produce: seria de evenimente online – Forbes Forward, Forbes Marcomm, Forbes reInventarea României și Forbes Power Breakfast, unde s-a intrat în dialog cu reprezentanții mediului de business.

Pentru mai multe detalii vizitați www.forbes.ro

Vizitați Forbes pe Facebook http://www.facebook.com/forbesromania

The post Cele mai importante și influente doamne din România premiate la Gala Forbes Woman 2022 appeared first on Forbes Romania.

Aflată la cea de-a opta ediție, Gala Forbes Best Office Buildings – THE NEW WAY OF WORKING 2022 reprezintă evenimentul dedicat celor mai relevante proiecte imobiliare din segmentul birourilor din România, la care participă actori de top de pe piața imobiliară locală.

Iată principalele declarații:

Viitorul office și trendurile în 2022

Mihai Păduroiu, CEO Office Division One United Properties

Care sunt nevoile chiriașilor? Cum s-au schimbat discuțiile cu aceștia în ultimii ani?

Pandemia a schimbat în mod substanțial ordinea punctelor de pe agenda oricărui chiriaș. Înainte de pandemie, companiile erau orientate spre costuri și analizau birourile din această perspectivă în primul rand. Pandemia a adus pe primul loc în agenda chiriașilor partea de certificări și calitatea spațiului de biroruri. 

A fost clar de la început că pentru a reuși să pastreze și să consolideze cultura unei companii, acționarii aveau nevoie de un birou sănătos și a devenit prioritar factorul calitativ. Pe locul doi am observat ca s-a poziționat nevoia de facilități integrate, de a propune și asigura toate nevoile de bază ale angajaților. 

Pe locul trei putem spune că s-a așezat partea financiară a costurilor. Multe companii și-au permis flexibilizarea amprentei și n-au mai fost constrânși de un numar de mp. E un lucru foarte bun pentru piața de birouri din România, fiindcă ne obligă pe noi, ca dezvoltatori, să propunem proiecte care să aibă mai multe facilități integrate în țesutul urban. Piața de birouri s-a maturizat accelerat.

Cum s-a schimbat perspectiva dezvoltatorului de office? Cum văd aceștia acum produsul?

Noi am fost norocoși. Toate proiectele noastre de birouri sunt integrate în proiecte mixte. Având proiectele structurate astfel am fost mult mai pregătiți să întampinăm această nouă realitate. Ar trebui să găsim niște terenuri pe care să mai construim, iar de aici pleacă provocarea. În continuare vom construi doar proiecte mixte. (…) Este nevoie de flexibilitate si creativitate pentru a putea acomoda noile certințe ale companiilor. Este o maturizare accelerată din care cel mai mult au de câștigat angajații, care vor primi birouri mai atractive. 

Un motiv pentru care v-ați felicita pentru cele întamplate la birou în ultimii 2 ani

Pentru mine, cel mai fericit lucru a fost faptul că am reușit să consolidăm o echipă foarte puternică. Pe segmentul birouri, în 2019, One era un jucător nou, iar noi am reușit să accelerăm și să construim o echipă foarte puternică și foarte bine structurată, care a performat într-un mod excepțional, iar asta este cea mai mare satisfacție pentru mine.

Willy Dicu, CEO Teilor

-În curs de actualizare-

Teilor este un retailer offline, iar când a venit pandemia s-au închis magazinele. După pandemie, pentru că suntem într-o transformare accelerată, am achiziționat noi spații (…) Noi suntem una dintre companiile care am utilizat birourile. Teilor este din Pitești, iar sediul a fost pana acum cateva luni acolo. Ne-am dat seama că pentru marketing, e-commerce, nu puteam găsi talent în Pitești si am decis sa cautam în București. (…) Am avut o creștere graduală, iar proiecția pentru următorii ani este să ajungem la 150 de angajați. 

Un motiv pentru care v-ați felicita pentru cele întamplate la birou în ultimii 2 ani

Un motiv pentru care aș felicita întreaga echipă este că am reușit să facem această echipă în București. De la 0 la 80. Nu e usor să creezi o echipă nouă și nu as fi reușit să fac asta prin work from home. 

Răzvan Botezatu, Director Operațiuni Nordis Group

Cum a fost ultimul an și cum arată acum poza de ansamblu?

Avem 3 birouri de vânzări și încă două care nu sunt de vânzări și ne gândim să ne mai luăm.

Se vor spații flexibile, dar care să ajute colaborarea între oameni, socializarea, creativitatea și să te facă să te simți bine. Întâlnindu-te cu alți colegi și folosind resursele pe care ți le dă spațiul să vrei să faci mai mult.

Am reamenajat birourile de două ori în ultimii doi ani de zile, pentru a îmbunătăți, și vrem să o mai facem o dată.

Un alt aspect important este accesul la birou. Generația de millennials vrea să folosească trotineta, bicicleta, mijloace de transport în comun, să fie cât mai ecologic. Biroul trebuie să fie într-o zonă cât mai accesibilă.

Industria din care facem parte produce 40% din amprenta de carbon a lumii (…) Clădirile care sunt eficiente din punct de vedere energetic vor fi cele mai preferate. Clădirile noastre sunt clădiri verzi. Trendul va continua. Pe partea de birouri vedem mari companii care au nevoie de clădiri moderne, eficiente, cu facilități din partea de tehnologie, dar și la un preț mai accesibil.

Echilibrul dintre ce faci digital și unde e interacțiunea umană, pentru zona în care activăm este foarte personală și ține de încrederea pe care clientul o are în tine. Interacțiunea umană nu poate fi limitată. Combinația de tehnologie și interacțiune umană, într-un birou versatil, este esențial.

Ioana Roman, Partener și Head of Real Estate Filip & Company

Cum ar trebui sa vedem anul 2021? Care este valoarea de anul trecut, prin prisma situației de peste 3 ani în urmă?

Raportandu-ne la anul trecut, este un semn de bine, de revenire. Cu siguranță nu putem să ne așteptăm la o revenire brutală și foarte rapidă în ceea ce a fost acum 3 ani în piața de birouri, dar semnele sunt aici. Anumiți jucători își vor reveni mai repede decat alții. Pe partea de proiecte de calitate, și investitorii care arată flexibilitate, va fi mult mai rapidp revenirea, ei sunt mult mai cautați.

Investitorii se uită să cumpere. Dovada a fost și eferveșcența de anul trecut. 

Noi vedem optmism, dar este unul rezervat în limitele în care ne putem aștepta de la situația dată.

Care este cel mai mare risc și cea mai mare speranță?

Cu siguranță cu toții ne-am pus întrebarea la începutul pandemiei ce o să se întâmple cu piața de birouri. Acum începutul pandemiei a trecut. În ultimii 2 ani deja se conturează o nouă normalitate, deja multe tendințe și schimbări sunt mai evidente pe piața de birouri. Chiar dacă aceste schimbări au un anumit impact pe gradul de închiriere, spațiul chiriașilor, nu vedem ca piața de birouri să se schimbe radical. Nu cred ca suntem în scenariul în care să nu avem nevoie de birouri.

În următorii 3 ani considerăm că se va cristaliza această nouă normalitate. Tendințele sunt aici, dezvoltatorii acomodează noile clădiri la cerințele clienților. Piața de birouri se va adapta. 

În perioada de început ne-am mutat acasă. Pentru noi nu a fost o adaptare foarte grea pentru că eram pregătiți, eram mobili, nu a fost nevoie de investiții substanțiale. Am lucrat foarte bine remote cu ajutorul tehnologiei și cu ajutorul mecanismelor Zoom, Teams.

Nevoia să ne întoarcem la birou a existat. În prezent suntem într-un mod de lucru hibrid. Suntem deschiși, am arătat flexibilitate la nevoile colegilor noștri. Pe lângă toate avantajele prezente în viața la birou, interacțiune, mentorat, avem și un dezavantaj pe care e greu să îl combați – traficul.

Noi în momentul de față suntem 70 de avocați și în total 120 de colegi. Este greu de înghițit o politică rigidă. Pe partea de recrutare este dificil. Cu toții întâmpinăm dificultăți, concurența este foarte mare pentru firmele de avocatură pentru a atrage talente. Încercăm să creștem organic, să îi atragem de pe băncile facultății.

The post Gala Forbes Best Office Buildings 2022 – LIVE TEXT appeared first on Forbes Romania.

Care este antidotul pe care fiecare dintre noi îl are la îndemână atunci când se traversează astfel de perioade, lipsite de siguranță? Mulți specialiști în domeniu susțin că starea de bine depinde de modul în care fiecare gestionează evenimentele din viața sa. Iar un sfat recurent din acest punct de vedere, este că trebuie să învățăm să ne controlăm gândurile negative.

„Nimic din exterior nu ne poate provoca suferință, singurul lucru care ne provoacă suferință în legătură cu circumstanțele din exterior sunt propriile gândurile pe care le proiectăm cu privire la diversele conjuncturi din viața noastră”, a explicat  într-o nouă ediție a emisiunii Forbes Power Breakfast, Larisa Petrini – Age Reversal Expert.

Potrivit acesteia, cheia în a gestiona stările de neliniște este să se ajungă să se dețină controlul asupra propriilor gânduri. Și totul începe de la a conștientiza că fiecare dintre noi are două opțiuni în a se raporta la o situație: fie privește partea plină a paharului, fie se axează pe cea goală.

„Deținem controlul asupra propriilor noastre gânduri 100%. Și pentru că avem acest control, putem gestiona și emoțiile care ne încearcă”.

Care sunt pașii care trebuie parcurși pentru a gestiona emoțiile? „În primul rând, trebuie să înțelegem ce anume ne generează acel tip de emoție”, susține Larisa Petrini, asta pentru ca emoția respectivă să poată fi acceptată.

„Emoțiile ne guvernează viața, fie că vorbim despre cele care ne plac, fie că facem referire la cele care ne displac. Important este ca toate să fie acceptate. Nu ne ajută cu nimic să ascundem emoția sub preș, nu ne ajută cu nimic să negăm faptul că avem o stare emoțională care ne provoacă anxietate sau atacuri de panică”, subliniază Larisa Petrini.

Deși recunoaște că acest proces de educare a controlului emoțiilor este unul de durată, Larisa Petrini mărturisește că etichetarea emoției dominante și stabilirea seriei de gânduri care o provoacă sunt factorii esențiali în ceea ce privește gestionarea optimă a emoțiilor mai puțin plăcute.

Un alt mecanism de a înlătura gândurile negative este conștientizarea faptului că  de cele mai multe ori se încearcă să se controleze lucruri, situații sau comportamente incontrolabile.

„Există pe lumea asta, cum îmi place mie să le denumesc, 3 tipuri de „business-uri”: cel care ține de mine, de comportamentul meu, de deciziile pe care le iau pentru viața mea și business-urile altora, și aici intră cele ale prietenilor, colegilor, copiilor, părinților etc. și, în ultimă instanță, există business-ul divinității”, punctează Larisa Petrini.

Ce se întâmplă când ne aflăm într-o stare de îngrijoare? „De cele mai multe ori, atunci ne-am transpus în <business-ul> celuilalt, practic, încercăm să controlăm lucruri pe care nu le putem controla”, conchide Larisa Petrini, nu înainte de a puncta faptul că „oricât de mult ne dorim să-i schimbăm pe ceilalți, maximum pe care-l putem face, este doar să-i influențăm”.

Un studiu realizat de mai mulți cercetători din cadrul Societății Americane a Cancerului (Cancer Prevention Study-3) cu privire la efectele pandemiei de COVID-19 asupra sănătății mintale, relevă faptul că 42% dintre persoanele care au luat parte la cercetare au recunoscut că s-au confruntat cu o suferință psihologică ușoară în timpul pandemiei, comparativ cu doar 32% în 2018.

Mai mult, datele demonstrează că stresul psihologic, depresia și anxietatea s-au răspândit atât în ​​rândul bărbaților, cât și al femeilor la jumătate de an în urma pandemiei.

The post Larisa Petrini – Age Reversal Expert: „Nimic din exterior nu ne poate provoca suferință. Deținem controlul asupra propriilor noastre gânduri 100%” appeared first on Forbes Romania.

Criza nu a prins toate companiile nepregătite, dar asta nu înseamnă cu nu a avut un impact asupra lor, spune Doina Costache, Head of Extended Workforce Solutions APAC Alphabet. Aceasta recunoaște că, cel puțin în cadrul Google, existau deja reflexele de a lucra remote și în echipă, chiar dacă lumea nu a putut sta față în față.

„Cu toate acestea și noi a trebuit să ne adaptăm și să punem la punct toate modulele de securitate ale informației. Acesta a fost principalul risc operațional pe care a trebuit să-l avem în vedere, luând în considerare datele clienților, ale consumatorilor și ale angajaților pe care le avem în grijă.”

Un alt impact a fost reprezentat de noii angajații care au intrat direct în sistem online și nu au avut timp să experimenteze tot ceea ce înseamnă spiritul de echipă și de companie, mai spune Doina Costache.

„A trebuit să devenim mult mai intenționați în ceea ce privește transmiterea acestui sentiment. Sunt mult mai conștientă de faptul că wellbeing-ul și starea de sănătate mintală au devenit priorități pentru mine și pentru echipa mea.”

În ceea ce privește schimbarea și reticența oamenilor de a o accepta în general, Doina Costache spune că cei care și-au dat seama, au acceptat și au fost pregătiți cu planuri de reziliență pentru o criză de lungă durată, au avut o șansă de succes mult mai mare.

„Cred că reziliența este aceea care face diferența în momentul de față, atât la nivel individual cât și la nivelul companiilor care s-au dovedit de succes dincolo de criză. Acest aspect l-am văzut în cazul echipei mele și vine din acceptarea mult mai rapidă a situației. Cu cât negăm și sperăm că e doar o criză de scurtă durată, cu atât mai dezamăgiți am fost.”

Singura constantă la Google este schimbarea și dacă nu ai parte de ea pe parcursul unui an înseamnă că ceva nu este în regulă cu echipa din care faci parte, explică Doina Costache.

„Acest lucru ne-a ajutat. Faptul că acest ‚mușchi’ tot timpul antrenat a devenit aproape un al șaselea simț pe care-l avem, ne face să acceptăm toate incertitudinile acestea prin care trebuie să navigăm și ne ajută să trecem prin ele cu capul sus.”

Doina Costache le spune mereu colegilor de echipă să investească în educație: statul acasă nu este un motiv de a neglija training-ul personal. „Foarte multe universități au cursuri online gratuite și o parte sunt la prețuri modice. Oricare ar fi costul educației, la Google noi rambursăm această sumă.”

Unul dintre obstacolele întâmpinate atunci când vine vorba de schimbare și ce a îngreunat acest proces a fost faptul că nu a știut spre ce tinde și unde vrea să ajungă. De asemenea, unul din instrumentele despre care Doina Costache nu și-a dat seama că îl are la îndemână și nu l-a folosit în trecut a fost calendarul și gestionarea acestuia.

„Nu foarte multă lume dă importanță acestui aspect și a fost principala schimbare pe care eu am adoptat-o. Mai ales în contextul în care lucrăm foarte mult de acasă, există pericolul de a combina viața personală cu aceea de serviciu. Practic poți petrece ore întregi în fața calculatorului lucrând până la epuizare.”

The post Doina Costache (Alphabet), despre cum ne adaptăm în mod eficient în fața schimbării appeared first on Forbes Romania.

Un mindset sănătos a condus mulți antreprenori și lideri spre succes. Totul ține de percepție și, concret, de modul în care ne raportăm atât la gândurile pe care le avem, cât și la evenimentele exterioare. “Putem să ne gândim că abilitățile și talentele noastre sunt lucruri cu care ne naștem sau că suntem ființe care se definesc prin faptul că pot învăța oricând lucruri noi“, a spus Alexandra Florea, expert în Private Equity, în cadrul unei noi ediții Forbes Power Breakfast. Deși avem impresia că putem controla pe deplin ceea ce gândim, e nevoie să privim în profunzime – ceea ce suntem este produsul educației, mediului, societății în care ne-am născut și ne-am dezvoltat, fapt întărit de Alexandra: “Cred că putem să controlăm modul în care gândim despre cum gândim. Sunt foarte multe lucruri care influențează modul în care gândim, sunt foarte multe filtre cu care venim la pachet, fie din copilărie, fie din societatea în care trăim, fie din simplul fapt că suntem oameni și creierele noastre funcționează într-un anumit mod. (…) E foarte important cum te raportezi la dificultățile prin care treci atunci când încerci să te adaptezi“.

Întrucât locuiește în Viena, Alexandra Florea poate oferi o perspectivă largă asupra diferențelor de mentalitate dintre România și Austria, iar una dintre ele este legată de implicarea femeilor în afaceri. “Austria este o societate, din punctul acesta de vedere, mai tradițională, în care este considerat normal ca mamele să lucreze part-time sau să nu lucreze… în care implicarea femeilor nu e atât de pregnantă“, explică ea. Cu toate acestea, la debutul pandemiei, autoritățile din Austria au implementat o serie de măsuri eficiente, în vederea sprijinirii mediului de business: statul a acordat granturi pentru perfecționare și training celor care dețin un PFA (persoană fizică autorizată). “Este o măsură prin care toți cei care sunt PFA-uri, fără să aibă angajați proprii, pot primi 80% din costurile de perfecționare profesională, până la un maxim de 2.000 de euro“, adaugă invitata Forbes România. 

În ceea ce privește liderii, diferențele nu sunt majore. “Liderul trebuie să aibă abilitatea de a acorda autonomie echipei sale. Este unul dintre cei mai dificili pași de la un profesionist competent la un adevărat lider”. În fața schimbării, însă, liderul este cel poziționat în prim-plan, iar de el depinde parcursul afacerii. “Ce diferențiază un lider de un non-lider este faptul că liderul este capabil să definească o viziune pentru viitor și să o împărtășească cu ceilalți, într-un fel în care să-i antreneze. (…) Un lider eficient, un lider care reușește să performeze, și pentru el și pentru echipă, este cel care reprezintă liantul echipei lui cu exteriorul. Este cel care se uită la restul firmei, dacă e vorba despre o echipă, sau la restul economiei sau societății, dacă e vorba despre liderul unui business, înțelege care sunt trendurile, le traduce într-o viziune și astfel își motivează angajații sau echipa“, mai spune Alexandra Florea. 

În ceea ce privește sectorul în care activează, schimbările sunt ușor de prevăzut. Una dintre principalele tendințe este “ideea de a permite accesul investitorilor de retail, adică investitori mici, la societăți nelistate“. De asemenea, un alt trend care continuă să se dezvolte este cel al equity crowdfunding, o modalitate de a deschide investitorilor mici accesul la investițiile în start-up-uri. De cealaltă parte a monedei, investitorii se pot adapta la schimbare, însă prin educația de a discerne “între ce este o oportunitate reală, ce este «too good to be true», și ce este pur și simplu hype“. 

The post Alexandra Florea, Expert în Private Equity: “Liderul trebuie să aibă abilitatea de a acorda autonomie echipei sale” appeared first on Forbes Romania.

Brandul pe care Lenovo l-a cumpărat de la Google acum câțiva ani plănuiește creșteri semnificative. Pandemia a avut un impact redus și a impulsionat Motorola să își continue strategia de creștere. “Am văzut câteva scăderi în perioada pandemiei, dar nu sunt scăderi semnificative. La început a fost 20-30% scădere, în primele săptămâni, dar mai târziu piața și-a revenit. (…) Bineînțeles că piața a început să își revină în a doua jumătate a anului trecut și ne așteptăm ca în acest an să își revină complet”, declară Vladislav Ivanov, General Manager Motorola pentru Sud-Estul Europei, pentru Forbes România.

Motorola are în vedere continuarea investițiilor în România și vrea să își consolideze poziția în sectorul 5G. “O direcție importantă pentru noi este să devenim unul dintre liderii în dezvoltarea 5G”, explică managerul general.

Anul trecut, brandul a intrat în spațiul virtual cu un magazin propriu, întrucât “pandemia a crescut experința online, deci a schimbat comportamentul clienților, care se îndreaptă acum spre canalale online”. 

“Deși clienții preferă să meargă în magazine fizice, pandemia a oferit un boost vânzărilor online, dar asta nu înseamnă că retail-ul o să moară”, remarcă Vladislav Ivanov. Drept urmare, Motorola nu are în vedere deschiderea unui magazin fizic, ci consolidarea relației cu partenerii săi, precum Altex și eMAG. “Aceasta este strategia companiei și nu vrem să fim în competiție cu partenerii noștri”, mai spune Vladislav Ivanov.

În 2020, grupul Lenovo a înregistrat afaceri de peste 60,7 milioane de dolari, în creștere cu 20% față de anul precedent. În ceea ce privește profitul net, valoarea s-a ridicat la 1,178 milioane de dolari, în creștere cu 77%.

The post Motorola vizează triplarea cotei de piață în 2021  appeared first on Forbes Romania.