Cea mai bună canotoare a României, în prezent președintele clubului Dinamo și singura femeie Chestor General din țară, crede că de fapt cariera a ales-o pe ea, că i-a fost scris să ajungă „regina vâslelor”. Deși a început liceul în Botoșani, în al doilea an s-a înscris la un liceu din Capitală, iar între timp a absolvit Facultatea de Educație Fizică, pentru ca ulterior să își scrie teza de doctorat: „Cauzele și efectele longevității sportive în sporturile de anduranță”.
A practicat atletismul încă de pe băncile școlii generale, debordând de energie și ambiție, după cum își amintește. Mai întai a fost selecționată în echipa de baschet, iar apoi a descoperit canotajul, care a fermecat-o.
S-a îndrăgostit într-unul dintre cantonamente, la Piatra Arsă și s-a căsătorit la 21 de ani, iar 12 ani mai târziu, între două olimpiade a născut un băiat, care la ora actuală este elev al Colegiului Goethe. Soțul său, care niciodată nu i-a cerut să se retragă, nici măcar atunci când, după ce a născut, a hotărât să revină în pregătire, are o școală de șoferi și este președintele Clubului Auto. Dragoș, copilul celor doi, a copilărit în cantonamente, alături de dădăca sa, fiind principala „atracție” a sportivilor.
De-a lungul carierei sale sportive, Elisabeta Lipă a obținut de cinci ori aurul, de două ori argintul și o dată bronzul. Elisabeta Lipă susține că este foarte dur să pierzi. „Din experința mea, am învățat mult mai multe lucruri atunci când am pierdut, decât atunci când am câștigat, fiindcă pregătirile pentru un campionat mondial îți iau un an de zile, pentru o olimpiadă patru ani, iar atunci când pierzi, toate gândurile ți se îndreaptă la tot ce ai făcut în ultimii patru ani, te autoevaluezi pentru a-ți da seama ce ai făcut greșit”.
Despre generația actuală, Elisabeta Lipă crede că nu se compară cu a ei, fiindcă este o generație care nici nu se implică și nici nu se dedică atât de mult pe cât cere performanța și nu ajunge la acel nivel ridicat așa cum o făceau ea și colegii săi înainte. Mai mult, subliniază necesitatea sportului la cei mici, „numărul celor mici care nu mai fac sport se întrevede în numărul mic al sportivilor”.
„Noi făceam sport să vedem imnul și drapelul și nu pentru a fi remunerați”, își mai amintește ea. După revoluție, ușor-ușor sportivul și-a regândit poziția și drept dovadă au apărut premiile consistente.
„Am ieșit campioană în 1984 și titlul olimpic mi-a fost răspltătit un an mai târziu, cu 22.000 de lei, care însemna echivalentul unui sfert dintr-o Dacie”, mai spune președintele clubului Dinamo.
„Eu când eram sportivă la lot, lotul era format din 30-40 de sportive, acum avem cam 10-12 sportive în barcă”, își mai amintește ea.
În viitor, ea va investi aproximativ șapte milioane de euro într-un bazin de înot și nouă milioane de euro într-o sală de jocuri din cadrul clubului sportiv Dinamo, fiindcă atunci când va simți că a venit vremea pentru a se retrage, vrea ca sediul clubului să arate ca un parc sportiv. „Când ai tot ce îți trebuie, poți face performanță”, conchide ea.
Pentru a face performanță, conform spuselor sale, trebuie să dai dovadă atât de dorință cât și de seriozitate, pe lângă calitățile fizice pe care le ai.
Elisabeta Lipă, actuală președinte al Federației Române de Canotaj și vicepreședinte al Comitetului Olimpic și Sportiv Român, a renunțat la cariera sportivă în 2004.
În prezent, Clubul Dinamo are un buget de peste șase milioane de euro, iar salariile celor 308 de anagajați ai clubului pornesc de la 1.500 -1.600 de lei și ajung până la 6.000 de lei.
