FacebookTwitterLinkedIn

În societatea modernă există o serie de mituri celebre în alimentație. Unele au fost corectate, dar altele încă fac parte din recomandările medicilor și nutriționiștilor. „E nevoie de foarte multă cercetare la zi. Acesta e un avantaj al medicinii funcționale care nu e închistată în niște norme, ci se uită la studii, face analize și încearcă să aplice direct“, consideră Elena Florescu, Health & Wellness Coach. Aceasta a obținut în 2018 certificarea de Health Coach la Dr. Sears Wellness Institute USA și este absolventă a unei specializări de medicină funcțională pe care a urmat-o la „The School of Appplied Functional Medicine“, tot în Statele Unite. Pentru cei care nu știu, medicina funcțională este acel domeniu al sănătății care privește organismul uman ca un sistem integrat în care funcționarea unei componente le afectează pe celelalte.

Elena Florescu oferă servicii de coaching privat și organizează programe de grup pentru toți cei interesați să corecteze obiceiuri alimentare nocive și să-și recapete starea generală de bine. Lucrează în special cu femei pe probleme de sănătate digestivă, echilibrarea dietei și a hormonilor, aplicând principiile medicinei funcționale și încercând să afle cauza primară a afecțiunilor cu care se confruntă clientele sale.

În opinia ei, mitul cel mai dăunător din alimentație este cel al grăsimilor saturate care cauzează creșterea colesterolului și care duc, mai departe, la ateroscleroză și boli cardiovasculare. „Acest mit a fost pe piață peste 40 de ani și încă sunt oameni care cred că dacă mănâncă friptura de porc cu puțină grăsime sau folosesc ulei de cocos o să le crească colesterolul până la cer și îi paște un ACV“, explică specialista pe scurt.

Însă cel mai important lucru pe care omul modern îl poate respecta este întoarcerea, pe cât de des posibil, la hrană naturală sau cât mai aproape de starea ei. „Haideți să ne uităm la ce ne dă pământul, ce ne oferă pomii, cum se creșteau legumele, fructele și animalele acum 100 de ani. Atât de departe ar trebui să ne ducem și să revenim la felul acela de a ne hrăni, fără procesări excesive. Nu trebuie să eliminăm tot junk-ul de mâine, dar măcar să introducem niște lucruri care nu au trecut printr-o întreagă industrie, pe linii de procesare. Dacă un aliment nu are etichetă cu valori nutriționale, în care să-ți explice câte grăsimi și câți carbohidrați conține, atunci e o alegere mai bună. Nu-ți trebuie etichetă pentru o bucată de brocoli sau o salată“, argumentează Elena Florescu.

Evident, nu tot ce găsim în rafturile supermaketurilor este de evitat! Și cum în secolul XXI trăim, majoritatea dintre noi, în orașe, nu putem să ne creștem găinile pe balcon și să cultivăm roșiile pe terasă, dar nici nu ne trebuie o diplomă în chimie pentru a înțelege ingredientele. „Dacă bunica ta poate să identifice mâncarea, atunci e OK să o mănânci“, spune ea simplu și la obiect. De altfel, aceasta are și o regulă pe care le-o împărtășește tuturor clientelor sale: cât mai puține ingrediente trecute pe etichetă, eventual nu mai mult de 5. „Ceea ce mâncăm influențează tot organismul. Sănătatea începe din tractul digestiv pentru că orice proces din corp, mic sau mare, se face cu ajutorul unor nutrienți. Nu avem de unde să-i luăm decât din mâncarea pe care apucăm sau nu apucăm să o luăm. Dacă sărim peste mese, la un moment dat vom merge în gol. Sunt foarte mulți oameni care funcționează așa. E ca și cum iei un credit de la organismul tău. Te gândești că la un moment dat o să ai timp să mănânci mai bine, o să-ți iei un an sabatic, o să dormi. E o metodă de creditare și banca e organismul tău. Poți ajunge pe zero cu niște nutrienți. Încep să apară simptome, ai dureri de cap mai frecvente, nu mai poți performa la job. Hrana influențează starea noastră emoțională și invers. E un cerc vicios. La un moment dat obosești, oboseala îți influențează alegerile alimentare și o să vrei pick-me-up foods, super dulci, care să-ți dea energie instantaneu, dar care atrag după sine alte probleme“, detaliază specialista în Health & Wellness.

Oamenii cred că se îmbolnăvesc brusc, dar de fapt corpul nostru ne semnalează din timp cu ce probleme se confruntă. Noi, din dorința de merge mai departe că se poate și așa, alegem să le ignorăm. Mai mult decât atât, pandemia ne-a ținut în casă și ne-a crescut nivelul de stres și de anxietate. Efectele ei se văd și într-un simplu buletin de analize care ne arată valori mai mici ale vitaminei D. „Va trebui să ne focusăm mai mult pe binele psihic și pe această conexiune cu hrana adevărată pe care i-o putem da corpului și care ne poate susține și emoțional“, recomandă Elena Florescu. De aceea, ea consideră că omul modern are nevoie să învețe, de mic copil, această reconectare. Să fie educat în privința a ceea ce înseamnă a avea o alimentație sănătoasă. Altfel, riscăm să vedem din ce în ce mai mulți copii care-și închipuie că puiul vine din fabrică și că mâncarea se face la… supermarket.