Cum au devenit competitivi la nivel european inovatorii români din străinătate?
Iată cele mai importante declarații ale invitaților:
PANEL I – Inovația românească în sectorul sănătății – oportunități de finanțare și dezvoltare, sprijin local și guvernamental
Monika Toth – Manager de Program EIT Health
“Împreună cu comunitatea noastră dezvoltăm produse și soluții inovatoare care pot ajuta pacienții să trăiască o viață mai lungă și mai sănătoasă. Am lansat peste 50 de produse și am sprijinit peste 700 de start-up-uri din întreaga Europă. Unele dintre acestea au fost descoperite în Europa Centrală și de Est.
Am început parteneriatul din Cluj-Napoca acum doi ani, în 2018, împreună cu dr. Ion-Gheorghe Petrovai, cofondatorul FreshBlood HealthTech. Aceasta este una dintre cele 14 organizații europene care lucrează cu noi la sprijinirea inovațiilor în domeniul sănătății din această regiune. Avem povești de succes în România și suntem nerabdători să lucrăm în continuare cu organizații și instituții românești pentru o Europă mai sănătoasă”.
Emil Boc – primarul Cluj-Napoca
„Clujul are solul pe care să se construiască, noi, aici, avem niște rădăcini prin care să ne ducem mai departe. Cel mai important lucru pe care se poate focusa o administrație este mindset-ul. Atitudinea și mindset-ul sunt cele două lucruri importante. Ce înțeleg eu prin acestea două? Ei bine – acestea le traduc printr-o dimensiune ECO și nu EGO. Avem nevoie de capacitatea aceasta de a lucra împreună, pentru că nimeni nu va reuși de unul singur. Pandemia a demonstrat acest lucru – că doar dacă lucrăm împreună putem reuși. Primăria este important să ofere – colaborare tuturor sectoarelor, start-up-urilor etc. pentru a dezvolta capacitățile unui oraș, a localității în ceea ce privește competitivitatea în business și nu numai. Trebuie să fim conștienți că Uniunea Europeană lucrează foarte mult pe această zonă a sănătății. Tot Uniunea Europeană a specificat că cele trei componente pe care se pune accentul sunt: cea de „green”, „reziliența” și „digitalul”. În componenta de digital, domeniul sănătății va lua în următoarea perioadă o proporție extrem de accelerată – pentru că, este zona în care, cel mai probabil se va inova cel mai mult. Cu siguranță, aici vor fi concentrate cele mai multe fonduri europene, dar și cele mai mari resurse locale și naționale. În proiectul european, suntem parte la dezvoltarea unui proiect împreună cu primăriile din Praga, Malaga și alte câteva din Grecia – ne-am reunit într-un proiect de tip start-up Global Summit. În cadrul acestui proiect european, orașul Cluj-Napoca, pe baza avantajului competitiv pe care-l are, și-a asumat rolul de lider pe zonele de E-Health și pe componenta de inteligență artificială.
Dr. Ion-Gheorghe Petrovai, Director de proiect EIT, Health Hub la Fresh Blood Health Tech
„Eu, întotdeauna insist pe partea de mindset. Este lucrul de care noi, toți avem nevoie. Înainte să pornim la drum trebuie să credem că vom izbândi și că vom progresa – acest lucru este cumva, contagios. Așa, precum, frica se transmite printre oameni, atitudinea aceasta învingătoare se transmite, la fel de rapid. Important este să o vezi ca pe o prioritate de dezvoltare. Pentru că ecosistemul este o sumă a noastră, a tuturor și în momentul în care unii se ridică și apoi și ceilalți se dezvoltă, practic, cu toții evoluăm frumos. Observăm cu toții că, avem multe inconveniente în mediul de sănătate românesc, este un sistem cu multe obstacole, sigur, aceste obstacole le vom întâlni o perioadă destul de lungă, cheia ar fi să rezolvăm multe dintre ele și să nu ne lovim de aceleași obstacole, pentru aceasta avem nevoie de mindset, dar și de colaborare. Pentru că, dacă rezolvăm o problemă numai din punctul de vedere al unui jucător din segment, aceasta va fi rezolvată doar parțial și va deveni recurentă, dar sub alte forme. Acesta este motivul principal pentru care noi, cei de la EIT Health și Fresh Blood punem mare preț pe încurajarea discuțiilor, a colaborărilor. Astfel, încurajăm proiectele în care nu doar o entitate sau o persoană vine cu o soluție care i se pare interesantă, ci vorbim despre un proiect ca rezultat al colaborării dintre mai mulți antreprenori și, care, evident răspunde nevoilor acestora, și poate chiar și a altora, din afara bulei de business în care se află cei dintâi”.
Flaviana Rotaru, MedRo & Rohealth President Romanian Healthcare Clusters
„Clusterele sunt grupuri de oameni cu aceeași viziune. În zona de sănătate, la nivel național există nouă astfel de grupuri. Noi, în MedRo, avem șapte dintre acestea. Rohealth este de la bun început definit ca fiind un cluster, prezent la nivel național și care acoperă și Clujul. Și, în afară de Universitatea Babeș-Bolyai, care este membru, avem și firme care sunt extrem de valoroase pe piață. Este adevărat că totul se realizează în rețea, adică orice idee de cercetare, inovare printr-un cluster asigură faptul că la finalul proiectului, tu ai toate componentele necesare și, de aceea aceste forme de business sunt valoroase din punct de vedere al experienței. Practic, ai toate aceste piese de puzzle într-un singur loc. Cineva întreba care sunt piedicile? Ei bine, acestea nu se regăsesc la nivelul administrației locale. Și o să vă dau un exemplu, la nivel de țară, noi nu avem ceea ce se numește notified body – acesta este un organism care certifică la nivel european orice produs din inovarea în sănătate. Unde se duc inovatorii noștri ca să se certifice, în acest caz? La vecinii noștri: Cehia, Ungaria, uneori chiar și Turcia. România nu mai are din 2012 această verigă atât de importantă în tot ceea ce înseamnă inovarea în sănătate. Ca urmare, antreprenorii noștri care sunt și „foarte bogați” trebuie să plătească niște zeci de mii de euro peste graniță, după care se întorc cu produsul autorizat și-l mai autorizează încă o dată, la nivel național prin ANMDMR, care este recunoscut ca fiind un organism care oferă un răspuns într-un timp foarte lung”.
PANEL II – Universitatea, locul în care cresc (și) inovatorii
Profesorul Christian Săcărea, ViceRector Universitatea Babeș-Bolyai:
„Componenta de inovație este esențială într-o universitate care se respectă și care trece dincolo de rolul său de formator standard. Ceea ce ar trebui să facă universitatea, în primul rând, este să ofere o ambianță propice pentru activitatea de inovare și să identifice pe cei care cu adevărat au potențial. Noi stăm pe un munte de creativitate pe care îl au studenții, cercetătorii și cadrele didactice, dar acesta trebuie pus în valoare. Ca să-l pui în valoare trebuie să-i găsești pe cei care cu adevărat au potențial. La nivel teoretic, toată lumea vrea să inoveze și își dă cu părerea cum ar fi cel mai bine, dar pentru a inova cu adevărat trebuie să ai un mindset potrivit și trebuie să ai și o seriozitate în abordare. Ca să ai un start-up de succes nu este suficient să se strângă trei prieteni care să-și facă o firmă. Mai trebuie să aibă acces la o educație de calitate, care să le arate ce se poate și ce nu se poate.
Rolul universităților este să deschidă porți. Rolul universităților nu este să finanțeze neapărat start-up-uri, asta este treaba altcuiva. Universitățile trebuie să ofere oportunități și elemente de ghidare, să găsească acele proiecte de cercetare aplicativă care să deschidă apetitul către inovație, dar în același timp să aibă acel rol educativ de a arată celor care sunt la început de drum și dificultățile pe care le pot avea pe acest parcurs.
A integra cultura insuccesului în mindset-ul propriu este la fel de important cu a te raporta doar la succes. Trebuie să știi câtă muncă este nevoie. Componenta de educație către un volum de muncă ce trebuie făcut este esențială.
În următorul an universitar vom introduce un curs transversal de antreprenoriat la care să aibă acces toți studenții și care să fie susținut de personalități în domeniu.”
Profesoara Doina Pîslă, Director al Consiliul pentru Studii Universitare de Doctorat al Universității Tehnice din Cluj Napoca:
„Și universitatea noastră sprijină inovația și excelența în cercetare. Ceea ce mi se pare extrem de provocator este drumul de la cercetarea fundamentală spre cercetarea aplicativă, care se poate face printr-o cooperare între entitățile universitare și companii. Noi, formatorii, trebuie să reușim să transmitem studenților și doctoranzilor noștri modul cum se realizează acest lucru.
Noi sprijinim inovația prin Centru de Transfer Tehnologic pe care îl avem la nivelul Universității Tehnice, loc unde se oferă consultanță pentru brevetele invenție, de exemplu. Toate brevetele sunt analizate. Există brevete chiar și în domeniul sănătății, cu rezultate promițătoare. Sigur că drumul este lung de la idee până la implementarea în mediul medical, depinde și de tipul de aplicație care a fost abordată.
De asemenea, este important abordarea proiectelor de antreprenoriat. Avem un proiect care rulează de aproape un an pentru doctoranzii noștri cu dobândirea de competențe antreprenoriale transversale extrem de importante pentru lansarea unei companii.
În aceea ce privește inovația, cred că trebuie să existe întotdeauna o echipă interdisciplinară, formată din ingineri, informatici și medici. Avem o colaborare extrem de bună cu Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj Napoca.
Profesorul Răzvan Cherecheș, Director Public Health Department/Center for Healthcare Innovation:
„Prin definiție, sănătatea publică este un domeniu interdisciplinar. Până prin anii 50 – 60, sănătatea publică era apanajul medicinii. Ulterior, sănătatea publică s-a desprin ca un domeniu separat. La sănătatea publică contribuie medicina, medicina veterinară, sociologia, psihologia, științele comunicării, matematica, economia. Sănătatea publică nu se poate face altfel decât prin interdisciplinaritate.
Odată cu această pandemie, am descoperit cât de nepregătit a fost domeniul sănătății publice din România. Ne-a prins complet nepregătiți, „cu pantalonii în vine”. Partea de inovare n-a fost suficientă de rapidă și suficient de bine finanțată. Suntem încă într-o perioadă de tranziție. S-a dovedit că doar prin finanațarea inovației putem să avem răspunsuri rapide. Trebuie să vedem oportunitățile. Un exemplu extrem de simplu ar fi să identificăm oportunitățile care sunt generate de deficit. Cercetarea în România nu se mai finanțează de mulți ani. Este cu roțile în sus. Asta înseamnă că avem cercetători și, implicit, studenți care s-ar implica în cercetare, dar nu au un context. Atunci, inovația apare ca o alternativă. De aceea, se constată că avem o implicare mai mare a tinerilor în inovație, pentru că partea de cercetare nu mai constituie o potențială carieră, din cauza politicilor absente de finanțare.
Anchetele epidemiologice de fac prost la noi, lucru dovedit în pandemia de COVID-19. Se fac cu voluntari și cu finanțare proastă O altă oportunitate ar fi, în aceste situații, partea de automatizare a anchetelor epidemiologice. Ce face UiPath ar fi ușor de preluat dacă statul român ar avea competențele digitale ca să poată să operaționalizeze aceste anchete epidemiologice. Deocamdată, nu avem aceste competențe. Dar tinerii reprezintă viitorul. Este nevoie ca cei tineri să vină din spate și să propună lucruri care nu credem că sunt rezolvabile.
Universitățile au un mare avantaj pentru că au o comunitate de tineri la un loc. O parte mică dintre tineri este interesată de inovație. Universitățile oferă studenților „ciudați”, care vor să facă lucrurile mai bine, un context favorabil. Într-o echipă, poți avea un inovator și un grup de suport, care crede în viziunea și în ideile inovatorului. Doi inovatori într-o echipă se pot certa la nesfârșit și care nu rezolvă nimic. Trebuie să existe și o echipă de suport pentru acești inovatori, pentru că altfel nu se întâmplă nimic.
Partea de finanțare mi se pare mai puțin importantă pentru că inovația este genul de domeniu în care trebuie să generezi resursele pe măsură ce înaintezi. Dacă nimeni nu are încrederea să te finanțeze, atunci înseamnă că ideea nu merită susținută.”
Dr. Ion-Gheorghe Petrovai, Director de Proiect EIT Health Hub la FreshBlood Health Tech
„Cred că există deschidere atât din partea de corporație, câr și din partea universităților, dar este nevoie de un loc în care oamenii să nu simtă nevoia să-și apere interesele.
Partea dificilă este în momentul în care trebuie să ai un proiect și să aloci task-uri. Trebuie ca fiecare parte să fie motivată să se implice în proiect.
Cred că în acest moment sunt într-o criză. Dar orice criză înseamnă oportunități. Poate că n-au înțeles corporațiile acest moment de criză. Dar sunt semne că sunt mai deschise către zona de inovație.
Am reușit să desfăcurăm un inovaton național, în care echipa câștigătoare are doi studenți de la Universitatea Tehnică, o studentă de la Medicină și un student de la Psihologie. Deci, se poate atunci când contextul este construit prin colaborare.
Există oportunități pe care le putem fructifica împreună. Cred că momentul este potrivit, avem oamenii potriviți, trebuie doar să le dăm un minim de resurse de care au nevoie.”
PANEL III – Cum au devenit competitivi la nivel european inovatorii români din sănătate?
Camil Moldoveanu, CEO and Co-Founder ReFlex
“În domeniul sănătății ar trebui să ne dea niște grade de generali ai start-up-urilor, din cauză că este foarte foarte greu. Nu îți spune nimeni chestia asta când te apuci să faci un start-up în sănătate, dar spre deosebire de alte industrii, deși toată lumea vrea să inoveze și să găsească soluții în spitale, nimeni nu e dispus să-și asume riscuri. Și e normal să fie așa, pentru că e vorba de sănătatea oamenilor.
Dar asta face o diferență între inovația de sănătate și, în general, inovația din alte sectoare. Din cauza asta lucrurile sunt puțin mai dificile și e un întreg sistem de bariere care funcționează pentru a proteja acest sistem, dar în același timp împotriva ta cât ești la început. Și vorbim de certificări medicale, studii clinice, validări cu studii pilot și, ulterior, în special în Europa, majoritatea țărilor funcționează în proporție de 90% în sistem public de asigurare medicală. Și atunci automat după ce rezolvi toate problemele astea mai trebuie să ajungi și decontat de către casa de asigurări.
Lucrurile astea în general nu sunt spune sau poate nu sunt evidente pentru oamenii care se apucă și eu cel puțin m-am păcălit un pic așa, dar nu-mi pare rău pentru că consider că este o oportunitate unică să schimbi o industrie în care poți să ai foarte mult impact. Și e mai mult decât despre a avea succes cu start-up-ul tău.
Trebuie să fii un pic luptător ca să reușești în industria asta.”
Mădălin Margan, CEO and Co-Founder Oncochain
“Noi facem o platformă de cercetare în oncologie a cărei scop este colectarea de date agregate (…) în așa fel încât să generăm analize utile companiilor farmaceutice și să încercăm să creștem nivelul serviciilor de sănătate oferite de providerii din zona oncologie.”
Mi-a fost un pic mai ușor la început am știu cum sa activez în zona inițială, însă problemele sunt pe partea de execuție a business-ului la noi și, atunci, a trebuit să găsesc persoanele cu skill-urile care îmi lipsesc mie. Și anume: partea de IT, it-istii pe care să îi conving să se alăture ceea ce nu a fost ușor, și partea de business, oameni de business care să ne ajute cu sfaturi, chiar să participe activ în aceasta zonă operațională. Și aici a fost dificultatea, în a reuși să creez, să adun energiile și să creez aceasta echipă. Am reușit, bineînțeles. Mai avem nevoie și de mai multă lume, dar cred că am mișcat foarte bine în zona asta de a crea un skill-set complementar, în interiorul companiei, și asta s-a văzut și în momentul în care am obtinut ultima finanțare. Practic anul ăsta am strâns aproape jumătate de million de dolari și am reușit să strângem în momentul în care investitorii au văzut ca echipa s-a închegat și au avut mai multă încredere.
Am schimbat mindset-ul de cercetător medical, din proiect în companie. Asta e cel mai important: să îți schimbi mindsetul. Asta mi-a fost și mie foarte dificil. Cei care vin din business și încearcă să rezolve o problemă de sănătate au alte probleme de adaptare la sistem, dar cei care pleacă din sistem spre business au problema asta, de schimabre a mindset-ului.
Nu am simțit o presiune. (…) Ne-am dat seama că trebuie să creștem. Dacă te învârți în sistemul de start-up-uri, dacă apelezi la mentori foarte buni, dacă perseverezi, dacă citești multe lucruri, chiar dacă nu le știi, începi să le înțelegi: contracte, partea de business, TVA-uri, chestii chiar mărunte, crești ca persoana, crești ca antreprenor și, până la urmă, crește și business-ul odată cu tine.
Suntem mult mai încrezători, când prezentăm suntem apreciați că am ieșit din zona de confort, deci vine și cu plusuri tot procesul ăsta de învățare. Când văd că ai ieșit din zona de confort, antreprenorii apreciază foarte mult
Medicii sunt mult mai deschiși în perioada aceasta, datorită pandemiei, în contextul asta sunt mai dispuși în a asculta soluții noi, mai ales pe partea de medicină dar și pe ce facem noi. Sunt mai conștienți de nevoia introducerii digitalizării în sanatate.
Simplul fapt că acum un an eram o idee pe o hârtie albă și acum suntem o companie, plecată din România, care a luat o finanțare importantă și se dezvoltă, cred că e un semn că lucrurile merg spre bine și există, cu greu, dar pot accesa finanțări. E mult mai greu decât în alte zone de pe planetă, dar cu efort și cu un plan bine pus la punct poți lua finanțare.”
Cornel Amariei, CEO dotLUMEN
Inovație, antreprenoriat- sunt doar unelte. Inovația este unealta care transformă ideile în impact și, într-un final, idea nu valorează nimic până nu vezi cu adevărat impactul pe care vrei să-l aibă.
Bariere pentru inventatori- sunt lucruri complet diferite. Bineînțeles, trebuie să ai omul acela care vine cu ideile, dar, în același timp, ideile nu valorează nimic dacă nu sunt dovedite și validate. Și poate asta este lucrul pe care încercăm sa îl învățăm cu toții în ultimii ani: nu cum să venim cu ideile, ci cum să le prototipăm, testăm și validăm cu cei pe care chiar vrem să-i ajutăm, indiferent de scopul start-up-ului pe care îl avem. Ăsta e unul dintre lucrurile pe care le învățăm. Restul sunt doar unelte, antreprenoriatul este o unealtă, inovația este o unealtă. La bază este scopul de a ajuta, de a vedea problema, de a o înțelege foarte bine, de a valida că soluția cu care vii este bună și de a face asta iterativ până ajungem să impactăm cât mai mulți oameni.
Simt că este mult mai mult de muncă. Asta e singura chestie care este constantă și crește întotdeauna, crește constant. Dar nu e vorba doar de o creștere. Munca este pur și simplu o unealtă. Crește responsabilitatea pentru brusc devii acel motor care trebuie să împingă o soluție și știi că ajută oamenii. (…) Am observat că și ambiția, parcă atunci când te apropii și devine din ce în ce mai greu, parcă și ambiția îți crește un pic.
România este pe ultimul loc din Uniunea Europeană când vine vorba de inovație. Și nu acum, ci de mult ani. Deci nu s-a schimbat cu nimic asta. (…) De ce suntem pe ultimul loc? Avem cel mai mic număr de IMM-uri inovative din UE, avem cel mai mic număr de IMM-uri din UE, avem un gap complet cand vine vorba de proprietate intelectuala și avem un mediu academic non-performant. (…) În momentul de față nu cred că vom depăși în următorii 4-5 ani poziția în care ne aflăm, pentru că nu avem niciun mecanism care să ne permită. Apreciez eforturile care se fac acum, apreciez că din ce în ce mai mult putem să vorbim despre lucrurile astea și că, de când în când sunt și asculte, dar suntem pe ultimul loc și acolo o să stăm.”
Dr. Ion-Gheorghe Petrovai, Director de Proiect EIT Health Hub la FreshBlood Health Tech
“Lucrurile în medicină se văd atunci când ori sunt bine de tot, ori rău de tot. Există o perioadă când lucrurile sunt sub nivelul de percepție. Eu zic că sub nivelul de percepție există generația următoare.
(…) În construcția unui start-up timpul este cel mai mare obstacol, pentru că anumite lucruri durează. Și în sănătate durează pentru că deciziile se iau în primul rând gândindu-te cum să nu strici ceva.
(…) Și atunci, ce le trebuie lor? În primul și primul rând le trebuie mindset. Înainte să construiești ceva trebuie să te construiești pe tine și eu văd la fiecare dintre ei un mindset care este diferit.
(…) Informația în momentul de față este destul de accesibilă. Începem să avem acces la finanțări și EIT Health este un instrument care îți dă accesul la un anumit tip de finanțare. Aș zice mai ușor de obținut decât alte finanțări și cu un pic mai multe uși deschise.”
