Cautare




, Staff

Servicii financiare |
|

Economia României, salvată de consum și de agricultură, în primul trimestru. Se accentuează temerile că va depăși deficitul de 3% din PIB

Principalul motor al economiei României a fost, în primul trimestru al acestui an, consumul populației, completat de agricultură, reiese din datele estimate ale Institutului Național de Statistică, care a confirmat, astăzi, că, în aceeași perioadă, ritmul de creștere al economiei a încetinit. În aceste condiții, analiștii ING Bank se așteaptă ca Banca Națională a României să-și domolească ritmul de creștere a ratei dobânzii de politică monetară, iar Fondul Monetar Internațional le recomandă autorităților din România să ia urgent măsuri, pentru că riscul de a depăși ținta de deficit bugetar de 3% din PIB este mai ridicat ca niciodată.
bani_money_taxe_impozit (3)

Produsul Intern Brut din primul trimestru al acestui an a crescut cu 4%, față de a aceeași perioadă a anului trecut, pe seria brută, dar s-a menținut la același nivel față de ultimul trimestru al anului trecut, până la 176,7 miliarde de lei, potrivit datelor estimate ale INS.

Totuși, nominal această creștere este de 7,6%, față de cea din aceeași perioadă a anului trecut.

Pe seria ajustată sezonier, PIB-ul a urcat cu 4,2%, față de aceeași perioadă a anului trecut, dar, de asemenea, s-a menținut la același nivel, față de trimestrul precedent, până la 222,72 de miliarde de lei.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 5,4%, contribuind cu 3,4% la creşterea PIB; și formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 4,8%, contribuind cu 0,8% la creşterea PIB.

O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut‐o exportul net (- 0,6%), consecinţă a creşteri  mai accentuate a volumului importurilor de bunuri şi servicii, comparativ cu cel al exporturilor de bunuri şi  servicii.

La creşterea PIB, în primul trimestru al acestui an, faţă de aceeași perioadă a anului trecut, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuţii positive mai importante având: industria (+1%), cu o pondere de 23% la  formarea PIB şi cărui volumul de activitate a crescut cu 4,4%; comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurant (+0,8%), cu o pondere de 20% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s‐a majorat cu 4,1%.

Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial nu s-a modificat, revizuirea estimărilor pentru trimestrul I 2018, faţă de varianta «semnal» publicată în Comunicatul de presă nr. 126 din 15 mai 2018 fiind nesemnificativă. Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial, ca urmare a modificării modelelor adoptate, a numărului de regresori folosiţi, a modificării seriilor brute şi a numărului de observaţii disponibile”, au mai anunțat reprezentanții INS.

În conformitate cu așteptările noastre, cererea privată a scăzut cu 1% trimestrul trimestru, după ce vânzările cu amănuntul s-au redus cu 1,4%, comparativ cu trimestrul anterior, se menționează într-o analiză a lui Ciprian Dascălu, economistul șel al ING Bank România.

În plus, formarea brută de capital fix a scăzut cu 1,8%, în primul trimestru al acestui an, față de trimestrul anterior. Cererea privată a avut o contribuție negativă de minus 0,3 puncte procentuale, la stagnarea economiei, față de același trimestru al anului trecut, în timp ce investițiile au scăzut cu 0,4 puncte procentuale.

În ceea ce privește oferta, industria s-a contractat cu 1,4%, de la trimestru la trimestru, mai mult decât arată scăderea de 0,6% a producției industriale. De asemenea, construcțiile au scăzut în mod surprinzător cu 0,6%, în primul trimestru, comparativ cu trimestrul anterior, în timp ce indicii de frecvență înaltă indicau o creștere de 6,9%, de la trimestru la trimestru. Chiar și IT&C-ul, sector star, a înregistrat un declin de 1%, comparativ cu trimestru anterior.

„Creșterea de 23,1% a agriculturii în primul trimestru al acestui an, comparativ cu același trimestru al anului trecut, a salvat economia României de la o contracție, față de trimestrul precedent. Performanța din agricultură este probabil să se datoreze plăților pentru subvențiile UE și este probabil să se inverseze în cel de-al doilea trimestru, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Agricultura a avut o contribuție enormă la aceste rezultate, ținând că are o pondere de 4,1% din PIB, deoarece a adăugat o creștere de 0,9 puncte procentuale până la nivelul de 0%, față de trimestrul anterior, în timp ce industria a scăzut cu 0,3 puncte procentuale, construcțiile au fost neutre, iar serviciile private au adăugat un deficit de 0,2 puncte procentuale. Prin urmare, PIB-ul fără agricultură s-a contractat cu 0,9%, față de trimestrul anterior. Exporturile nete au avut o contribuție pozitivă de 0,3 puncte procentuale după patru trimestre consecutive de scădere. Oferta prezintă o încetinire generală, iar agricultura a menținut economia pe linia de plutire”, a subliniat Dascălu.

În aceste condiții, ING și-a menținut estimarea că, în acest an, economia României va crește într-un ritm mai lent decât anul trecut de la 6,9% în 2017 la 3,5% în acest an, deoarece motorul, consumul, pare că a obosit.

Performanța formidabilă a agriculturide anul trecut care a adăugat 0,6 puncte procentuale la creșterea de pe tot parcursul anului este dificil de replicat în acest an, dat fiind vremea nefavorabilă. Vestea proastă este că guvernul are resurse limitate pentru a stimula oferta, având în vedere provocările fiscale. Mai mult decât atât, cu performanțe mai slabe decât se presupune în planul de creștere a bugetului, guvernul ar avea nevoie de economii sau de venituri suplimentare pentru a menține bugetul în limita a 3% din PIB”, a estimat Dascălu.

Din cauza consumului redus, ING se așteaptă ca, în Raportul asupra inflației al BNR din august să arate un decalaj de producție mai restrâns și poate o revizuire ușoară în jos a prognozei privind inflația de bază.

Cu toate acestea, creșterea salariilor din luna martie a accelerat semnificativ, ca urmare a creșterii salariilor în public, astfel că ne așteptăm să vedem o creștere a consumului, în 2018”, a apreciat Dascălu.

În condițiile în care BNR mai are încă patru ședințe de politică monetară în acest an, analiștii ING sunt convinși că Banca Centrală va rămâne în expectativă, atât la cea din iulie, cât și la cea din august.

În opinia noastră, înăsprirea politicii monetare este puțin probabilă pentru restul anului, cu excepția cazului în care leul intră sub o puternică presiune de depreciere. Dar schimbarea poziției BCE ar putea fi luată în considerare de către BNR la reuniunile din octombrie și noiembrie. În continuare, vom vedea că o înăsprire, anul viitor, în sincronizare cu BCE, iar rata dobânzii de politică monetară la 3,25% în trimestrul al treilea 2019”, estimează Dascălu.

În primul trimestru al acestui an, România a fost singura țară din Uniunea Europeană în care economia a stagnat, comparativ cu trimestrul precedent, fiind depășită doar de către Estonia, a cărei economie s-a contractat cu 0,1%, potrivit datelor Eurostat.

În schimb, Polonia şi Letonia au reușit o creștere de 1,6%, urmate de Finlanda şi Ungaria, fiecare cu câte 1,2%. Atât în Uniunea Europeană, cât şi în zona euro, PIB-ul a avansat cu 0,4% în primul trimestru al acestui an, față de ultimul trimestru al anului trecut.

De asemenea, față de primul trimestru al anului trecut, în primul trimestru al acestui an, economia României a obținut printre cele mai bune rezultate, o majorare de 4,2%, fiind devansată de Letonia (5,1%), Polonia şi Slovenia (ambele cu un avans de 5%), Ungaria (4,7%) şi Cehia (4,4%). În aceeași perioadă, PIB-ul a crescut cu 2,4% în UE şi cu 2,5% în zona euro.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) le recomandă autorităţilor române să urmeze o politică fiscală mai strictă decât cea prevăzută în planurile actuale pentru a stabiliza economia, să refacă spaţiul de manevră pentru politica fiscală şi să îmbunătăţească gradul de colectare a taxelor şi eficienţa cheltuielilor publice, se arată în raportul elaborat de stafful FMI după discuţiile cu oficialii români în luna martie a acestui an, document publicat marţi, potrivit Agerpres.

Experţii FMI susțin că pentru a menține ţinta de deficit bugetar la 3% din PIB, autorităţilor române vor trebui să ia măsuri suplimentare, în condițiile în care proiectul de buget pe 2018 include atât majorări de salarii şi pensii, cu un impact estimat la 2% din PIB, trecerea contribuţiilor sociale în sarcina angajatului, cât şi reduceri de taxe.

Câştigurile pe partea de venituri de pe urma sistemului split TVA şi o mai bună colectare vor fi mai mici decât cele bugetate, în timp ce cheltuielile sociale în 2018 vor fi mai mari decât cele bugetate. Pentru a respecta ţinta de deficit bugetar, staff-ul a încurajat autorităţile să implementeze măsuri de calitate (echivalente cu 0,6% din PIB) pentru a evita o nouă deteriorare a structurii bugetului şi a proteja cheltuielile de capital”, se arată în raportul FMI.

Ei au mai recomandat, având în vedere poziţia ciclică actuală a economiei, o politică fiscală mai strictă decât preconizează autorităţile în 2018 şi pe termen mediu. În plus, ei susțin că relaxarea fiscală orientată spre stimularea consumului într-un moment în care economia creşte solid ar putea agrava supraîncălzirea.

În opinia staff-ului, o ţintă fiscală mai adecvată, având în vedere perspectiva ciclică, ar fi un deficit de 2% din PIB, ceea ce ar necesita măsuri echivalente cu 1,5% din PIB pentru că ţinta de deficit de 3% a autorităţilor nu este susţinută în mod suficient cu măsuri. Reducerea şi mai mult a deficitului la 1,5% din PIB până în 2020 ar ajuta România să facă tranziţia la obiectivul bugetar MTO de 1% din PIB”, se arată în raportul FMI.

Astfel, politica fiscală ar trebui să se concentreze pe îmbunătăţirea colectării veniturilor, pe creşterea eficienţei cheltuielilor şi pe o mai bună absorbţie a fondurilor europene. În acest sens, implementarea unei noi infrastructuri IT în administraţia fiscală este o prioritate cheie, având în vedere sistemele învechite ale României. În plus, ar trebui întărită prioritizarea marilor proiecte de investiţii.

În replică, autorităţile române s-au angajat să respecte limita de deficit de 3% din PIB dar nu şi o reducere nouă a deficitului pe 2018 propusă de misiunea FMI.

De asemenea, autorităţile au fost de acord cu prioritizarea marilor cheltuieli de capital, o absorbţie mai eficientă a fondurilor europene, îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor şi o mai bună colectare a veniturilor.

O misiune a FMI a vizitat România în perioada 6-16 martie 2018 pentru a desfăşura discuţiile prevăzute în Articolul IV din statutul instituţiei financiare internaţionale şi pentru consultări cu autorităţile centrale.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii