Cautare




, Staff

Macroeconomie |
|

Dumitru (Raiffeisen Bank): Dacă am avea veniturile fiscale ale Bulgariei, România ar avea un surplus bugetar de 1%

Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank și președintele Consiliului Fiscal, susține că, dacă România ar reuși să colecteze același procent din veniturile fiscale cât Bulgaria, ar avea un surplus bugetar de 1%.
Interviu cu preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru

„Veniturile fiscale sunt la minime istorie 25,6% din PIB, anul trecut. N-am mai avut niciodată venituri atât de mici, de când avem date statistice. Total venituri doar 30,8% din PIB. Iar, la scară europeană, suntem la coada clasamentului versus 40%. Oricât ne-am învârti și discuta de cât de prietenoasă este creșterea de ceea ce ar trebui făcut în buget, când ai resurse de 25,6% din PIB versus 40%, media europeană, este o prăpastie mult prea mare ca să putem să imaginăm prea multe lucruri. Bulgaria are patru puncte de PIB peste noi, la venituri din taxe și impozite. Dacă am avea veniturile Bulgariei, am avea un surplus bugetar de 1%, ceea ce ar fi cu totul altă discuție”, a spus Dumitru, în cadrul conferinței „Meeting the Challenges of Volatility”, organizată de Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).

Veniturile fiscale au mai fost la un nivel apropiat, de 25,9% din PIB, în 1996, când a avut însă o pondere a veniturilor bugetare mai redusă, de 30% din PIB. Anul cu cele mai ridicate venituri fiscale a fost 1999, de 31,2% din PIB, când veniturile bugetare au fost de 34,6%. Media veniturilor fiscale la nivelul Uniunii Europene a fost anul trecut de 40,2% din PIB, cel mai ridicat nivel fiind în Franța, de 47,8%.

Deficitul bugetar a ajuns la 5,5 miliarde de lei, în primele două luni, ca urmare a creșterii cheltuielilor cu salariile, pensiile, apărarea și bugetele locale

Execuția bugetului general consolidat pe primele două luni ale anului 2018 s-a încheiat cu un deficit de 5,5 miliarde lei, respectiv 0,59% din Produsul Intern Brut, conform datelor operative anunțate de Ministerul Finanțelor Publice.

A crește economia reducând TVA-ul are impact pe termen scurt, dar, pe termen lung, impactul este mai degrabă neutru”, a mai spus economistul-șef al Raiffeisen Bank, a patra bancă din România în funcție de active.

Acesta a reamintit și că, din literatura de specialitate, TVA-ul este văzut ca o măsură care nu are un impact prea mare asupra creșterii economice pe termen lung.

În ultimii trei ani, TVA-ul a fost redus de mai multe ori – la 20% de la 24%, la 1 ianuarie 2016, la 19%, de la începutul anului trecut. De asemenea, cota de TVA este de 9% pentru alimente, începând cu 1 iulie 2015, și de 5% pentru locuințele cu un preț de sub 100.000 de euro.

Contribuțiile sociale, care au un impact puternic asupra creșterii economice, pe termen lung (n.red. – în sens negativ), au crescut, deși cota a scăzut de la 39% la 37%, în realitate, aplicând la o bază de impozitare inflatată artificial cu 20%, salarii brute mai mari cu 20%, cota de astăzi, de 37% și ceva, este echivalentul a 43% de dinainte”, a precizat Dumitru.

De altfel, pentru ca România să aibă o politică fiscală prietenoasă, pe termen lung, din stufoasa literatură de specialitate, Dumitru a recomandat un accent mai mare pe impozite indirecte – TVA, accize, impozit pe proprietate, avere, venit și taxe de mediu și un accent mai redus pe impozit pe profit și constribuții sociale.

În același timp, îmbunătățirea colectării veniturilor bugetare trebuie să facă parte din meniu, lărgirea bazei de impozitare, eliminarea excepțiilor și a regimurilor preferențiale. Dacă ne gândim la ce s-a întâmplat în ultimul timp în România, noi creăm în continuare excepții și regimuri preferențiale, prin mutarea contribuțiilor și tratamentul diferit a altor forme de venit decât salariul, îmbunătățirea administrării veniturilor bugetare, reducerea poverii administrative. Pe partea de cheltuieli bugetare, raționalizarea facturii de salarii și a cheltuielilor cu bunurile și serviciile, țintirea mai bună a asistenței sociale și reducerea subvențiilor, creșterea eficienței cheltuirii a banilor publici, reforma companiilor de stat, generalizrea principiului contributivității în materie de pensii și sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii. Toată povestea cu pensiile speciale nu ajută deloc sustenabilitatea pe termen lung și, nu în ultimul rând, investiții, pe care noi, din păcate, le-am redus”, a punctat Dumitru.

Acesta a reamintit un studiu recent al Fondului Monetar Internațional care arată care este impactul unui șoc pozitiv pe diverse categorii de venituri și cheltuieli bugetare asupra creșterii economice pe termen lung: pe venituri bugetare, o creștere de taxare la impozitul pe profit și contribuțiile sociale este negativă pentru creșterea economică pe termen lung, în timp ce o creștere de taxare a consumului, respectiv a proprietății și a impozitului pe venit, este relativ neutră.

De aceea trebuie un accent mai mare pe impozitele indirecte și taxele pe proprietate și mai mic pe impozit pe profit și contribuții sociale. Ce-am făcut noi în ultimii ani? Am crescut contribuțiile sociale anul trecut, respectiv am scăzut TVA”, a subliniat președintele Consiliului Fiscal.

Pe partea de cheltuieli bugetare, studiul FMI arată că cele mai pozitive pe termen lung pentru creșterea economică sunt creșterea investițiilor, neutre sunt cheltuielile cu salariile și negative cele cu asistența socială și consumul public, cu bunurile serviciile.

Noi avem o mare problemă de structură a cheltuielilor bugetare, în momenul de față. Factura socială crește, din nou, salarii plus asistență socială, în timp ce investițiile au scăzut – s-au înjumătățit ca pondere în total cheltuieli bugetare, iar avelopa salarială în 2018, proiecția arată că ne întoarcem la nivelul din 2009 și toată ajustarea produsă în timpul crizei s-a evaporat”, a menționat Dumitru.

Economistul-șef al Raiffeisen Bank a adăugat că în strategiile fiscal-bugetare care ar trebuie să ofere un cadru de programare bugetară multianuală proiecțiile întotdeauna arătau că factura de salarii scade.

Din păcate, în realitate, lucrurile au stat exact pe dos: a început să crească în ultimii ani. Mai mult decât atât, în ultima strategie fiscal-bugetară factura de salariii este programată să scadă în următorii ani, care este complet inconsistentă cu noua lege a salarizării. Aplicată noua lege a salarizării duce la continuarea acestui trend ascendent al facturii de salarii. Iar ponderea facturii sociale este aproape la maxime istorice, atunci când este vorba de pondere în total cheltuieli, respectiv ca pondere în resursele de taxe și impozite colectate. În același timp, investițiile publice sunt la minimul ultimilor 15 ani, mereu în strategiile fiscal-bugetare ele erau proiectate să crească, să crească, dar în realitate ele scad. În ultima strategie fiscal-bugetară, pentru anii 2018 – 2020, proiecția este să crească investițiile, realitatea execuțiilor bugetare din ultimii ani arată că avem o scădere continuă a investițiilor publice”, a explicat Dumitru.

Pe structura veniturilor bugetară, față de mediile europene, România se bazează într-o măsură mai mare pe venituri din TVA, față de media europeană, impozit pe profit și taxe de mediu, în timp ce la impozit pe profit, contribuții sociale și impozite pe proprietate avem ponderi mai mici, față de mediile europene.

Din perspectiva structurii de taxe și impozite, ponderea taxelor neprietenoase versus prietenoase cu creșterea economică pe termen lung a avut o evoluție divergentă, în ultimii ani. Într-o primă fază, ajustarea făcută în timpul crizei, din perspectiva cât de prietenoasă a fost, evident că nu a fost, dar a minimizat efectele negative asupra creșterii economice, prin faptul că am crescut TVA și am văzut impozitele indirecte sunt cel mai puțin dăunătoare pentru creșterea economică pe termen lung, însă, dacă ne uităm la tendința din ultimii doi – trei ani, vom constata că ne ducem în direcția opusă: structura veniturilor bugetare devine o mai neprietenoasă pentru creșterea economică pe termen lung. Avem un accent mai mic prin reducerea de TVA”, a evidențiat Dumitru.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii