Cautare




, Contributor

antreprenor, trainer, coach și promoter al vieții echilibrate în România A dezvoltat LifeFit, un program unic pentru a produce schimbari in vietile liderilor din Romania, cu deschiderea portilor catr...

Opinii |
|

Drumul de la om la lider: 4 greșeli pe care le fac liderii

Întotdeauna am considerat lucrul cu oamenii ca fiind unul dintre cele mai grele aspecte, însă și mai greu este să identific ceea ce am de lucrat la mine ca să pot fi un lider mai bun.
Simona Nicolaescu stressmanagement lifefit coaching psihoterapie-03

Lucrând cu manageri din toate industriile de business din România, atât în sesiuni de coaching individual, dar și în workshop-uri, am constatat în cei 15 ani de experiență că treaba asta cu a fi lider nu este tocmai ușoară pentru că suntem oameni și ne supunem unor greșeli majore, aproape inevitabile. Nu este suficient să fii trimis la câteva workshop-uri și Bam!, dintr-odată reușești să îți învingi toți demonii interiori și să gestionezi bine trăirile și emoțiile colegilor pentru a fi cât mai productivi.

Am putut să compar ce înseamnă să lucrez cu managerii în sesiuni individuale vs. workshop-uri și pot spune de departe că lucrul 1la1 este mult mai puternic și mai transformator ca orice workshop.

  1. Nu vedem ceea ce se întâmplă acum pentru că suntem cu mintea la altceva

Ca lideri, una dintre cele mai mari calități pe care le putem avea este de a vedea limpede ce se întâmplă în realitate, de a le vedea cum sunt ele efectiv. Și mă întreb cum este posibil acest lucru atâta timp cât suntem prizionierii propriei minți gânditoare care de foarte multe ori derulează scenarii trecute, nefiind atenți la ceea ce se discută în jurul nostru, sau așa cum ne șade nouă bine ne uităm înspre viitor, planificând următorul pas, dar și în acest context nu suntem AICI și ACUM în ceea ce ni se spune.

O mare parte timp timpul nostru îl petrecem cu mintea hoinărind, trecând de la una la alta, și mult prea puțin îl petrecem în totalitate angrenați în lumea din jurul nostru. Conform lui Smallwood, Jonathan Schooler, 2015, în The science of Mind Wandering: ”Empirically Navigating the Stream of Consciouness” afirmă că aprox. 47% suntem cu mintea în altă parte. În timp ce citești rândurile de aici poți să remarci cât la % ești cu gândul la text și când îți zboară gândul în altă parte.

Toate experiențele noastre trecute, modul nostru zilnic de a privi lucrurile, credințele și opiniile noastre influențează puternic ceea ce percepem, modul în care le vorbim oamenilor în baza unor interacțiuni anterioare cu ei. Suntem ca niște mașinării care nu pot reacționa la o situație decât așa cum am fost programate să reacționeze, iar aceste programe sunt o combinație între moștenirea genetică și toate modurile în care creierul nostru a fost condiționat de experiențele de viață pe care le-am trăit.

Avem programe care funcționează excelent, dau rezultate foarte bune, însă avem și programe care ne încurcă. Iar prin practica mindfulness putem să începem să fim conștienți de aceste programări, ca apoi să ne eliberăm de ele și să le înlocuim cu altele care ne ajută mai mult.

Este aproape imposibil să creionăm viitorul fără totuși să ne uităm în mod realist în privința locului unde ne aflăm acum ca echipă, ca organizație, ca piață.

Soluția:

În loc să acționezi din poziția Deja am trecut prin asta?, sau Știu deja cum stă treaba? (pentru că tocmai la sedința de săptămâna trecută mi-am imaginat cum va fi viitorul acestei situații), privește lucrurile cu atitudinea deschisă propunându-ți: Ia să văd ce este aici, ce se întâmplă! Dacă păstrezi mintea omului curios ți se va deschide calea de a învăța lucruri noi despre tine, despre alții, spre abordări imaginative care pot duce la descoperiri utile în viața noastră, a echipei, a organizației. Poți remarca aspecte pe care alții nu au cum să le vadă.

Astfel, treci de la a percepe viața prin prisma minții care gândește la a fi conștient de propria persoană. Ideea principală este depre: Ce se petrece acum în mine și în jurul meu? nu este despre Ce gândește/judecă/interpretează acum mintea mea acum despre ceva ce văd?

La început este grea practica, ca atunci când te pregătești să alergi primii 500m, apoi cu timpul vei putea parcurge relaxat 5km de alergare. Totul depinde de antrenament ca în final să vezi beneficiile. La început îți pui întrebări de ce te-ai apucat, că e doar chin, însă când devine obișnuință începe să îți placă, fizic te simți mult mai în formă, dormi mai bine etc.

  1. Ne supunem distorsiunilor cognitive

Distorsiunile cognitive sunt practic toți anii noștri de experiență cu anumite idei și prejudecăți despre viață, sunt gânduri automate pe care ni le-am format de mici. De cele mai multe ori, oamenii nu își dau seama că sunt automate și ca atare simt că sunt adevăruri universale. Iată cel mai des întâlnite distorsiuni cognitive pe care le-am întâlnit în rândul managerilor cu care lucrez în programul LifeFit:

  • Tendința spre perfecționism sau gândirea în alb sau negru – este tendința prin care individul își fixează standarde, exigențe și scopuri excesiv de înalte, neraționale.
    Exemple: ”Dacă nu pot ajunge la o rezolvare perfectă a problemei, mai bine renunț!”, “ Toți oamenii trebuie să mă laude, să-mi remarce calitățile”. “Mă enervez foarte tare dacă cineva nu-mi arată respectul cuvenit”. Într-o organizație, perfecționiștii sunt foarte apreciați, însă în practică am remarcat că aceștia sunt oamenii cei mai stresați, că pun atât de multă presiune pe ei încât au riscul cel mai mare să se îmbolnăvească.
    O persoană care gândește în alb sau negru apreciază lucrurile numai după principiul “totul sau nimic”. Orice lucru este ori bun în totalitate sau absolut rău. Activitatea de rezolvare a problemelor trebuie să se realizeze la un nivel înalt, altfel nu merită osteneala. Acest tip de gândire este foarte neproductiv, deoarece te obligă să urmărești obiective nerealiste. O problemă nu întotdeauna poate fi rezolvată perfect după una sau două încercări. Va ramâne întotdeauna ceva care poate fi îmbunătățit.
  • Concentrarea negativă – constă în acordarea unei atenții exagerate aspectelor negative, minimizând sau ignorând complet aspectele pozitive.
    Exemplu: “Dacă nu am reușit să ating acest target, înseamnă că sunt un ratat”. “Pentru că alt coleg nu m-a ajutat atunci când i-am cerut, nu-l mai consider un om de bază și nu mai apelez niciodată la el.”
  • Minimalizarea succeselor
    Exemplu: “Când cineva mă laudă sau îmi face un compliment, consider că este neimportant, mă pot simți chiar stânjenit.” “Am reușit să conving un om să nu mai plece din companie și ce-i cu asta?”
    Rezolvarea unei probleme înseamnă că persoana respectivă a reușit să exercite un control asupra vieții sale. Rezolvarea unei situații este o realizare care merită recompensată.
  • Transformarea faptelor neutre sau chiar pozitive în concluzii negative. Astfel, de multe ori se interpretează ca ostile acțiunile unei persoane care este timidă sau stânjenită. Exemplu: “Îmi vorbește frumos, deci vrea ceva de la mine.” “Nu m-a salutat pentru că are ceva cu mine.”
  • Predicții asupra viitorului
    Persoanele care gândesc negativ vor emite predicții care se vor referi la rezultate negative. În plus vor avea tendința să le considere drept fapte împlinite.
    Exemplu: “Sunt convinsă că întâlnirea cu șeful meu nu va decurge bine.” “Cred că nu voi reuși să ating targetul acesta imens impus anul acesta.”
  • Etichetarea ne determină să criticăm persoana și nu comportamentul. Adevărul este că toți oamenii greșesc, dar asta nu-i împiedică să fie persoane valoroase.
    Exemplu: “Șeful meu este un om de nimic pentru că nu mi-a răspuns la salut.”
  • Considerarea lucrurilor din punct de vedere personal
    Exemplu: “Unui individ i se respinge o cerere adresată unei autorități. El consideră că cei care i-au respins cererea au ceva personal cu el.”

Soluția

Intră într-un program de dezvoltare personală prin care poți identifica care sunt distorsiunile cognitive care te reprezintă și apoi să le schimbi. Ai să constați că unele dintre ele nu te lasă să dormi bine noaptea sau să nu ai cele mai bune relații cu colegii sau chiar cu partenerul, acasă.

  1. Cumpărăm ceea ce nu este neapărat nevoie

Unii oameni stau și întorc pe toate părțile o problemă, analizează toate datele înainte să facă o anumită achiziție și sunt alții care își ascultă instinctul și nu au încredere mare în date. Interesant este că un studiu arată că persoana care își ascultă intuiția, va cheltui mai puțin ca cealaltă. Explicația este destul de simplă, persoana care analizează are încredere doar în date, dacă îi este sugerată o anumită soluție de la date, o va urma pe aceea, neluând în calcul și propriile gânduri și simțiri.

Soluția

Ai putea să îți acorzi mai multă atenție ție, fiind mai conștient de ceea ce simți privind de exemplu achiziția în sine, pe baza intuiției și a experiențelor similare. Lași o pauză între ceea ce ai gândit logic că ar trebui să faci cu privire la acea achiziție și pur simplu ascultă și propria intuiție.

  1. Suntem prea stresați ca să adoptăm cele mai bune soluții și să avem timp să construim relații armonioase

În România, 99,7% dintre angajați sunt stresați, conform lui Stres Național 2018, realizat de Dynamic HR. În acest context, stresul își punea amprenta pe propriile decizii și acțiuni. Atunci când suntem stresați, ajungem să funcționăm pe pilot automat, neavând capacitatea de a găsi soluții noi, de a avea răbdare să ascultăm oamenii, să empatizăm cu ei ca apoi să luăm cele mai bune decizii, și dimpotrivă sunt stimulate relațiile conflictuale, nebenefice.

Stresul activează în noi reacția fugă-luptă sau blochează-te! Ceea ce nu este o atitudine constructivă în relațiile cu ceilalți, nu poate activa partea vizionară a oamenilor, pentru ca aceștia sunt prea procupați să fugă sau să își arate colții.

Soluția

Ai nevoie să înveți să te relaxezi ca să poți să faci mult mai bine față stresului, să nu te mai deranjeze toate nimicurile, ca să ai parte de potențialul tău creativ.

S-a arătat că antrenamentul mindfulness este extrem de benefic în a ne spori reziliența față de situațiile de presiune prin care trecem zi de zi. Atunci când oamenii sunt mai conștienți de sine, mai prezenți, crește nivelul de Inteligență Emoțională (EQ) pentru că aceștia pot face față cu brio emoțiilor negative, stresului. Mai multe tipuri de studii arată că practica mindfulness îmbunătățește reglarea emoțiilor. Armata americană organizează cursuri de mindfulness ca mod de a-și ajuta comandații să-și dezvolte prezența pe câmpul de luptă.

Iată un exercițiu pe care l-am pregătit în format audio și care te ajută să te relaxezi:

 

 

 

 

Simona Nicolaescu

www.simonanicolaescu.ro

Psihoterapeut, coach și susținător al vieții echilibrate în România

Simona Nicolaescu a dezvoltat LifeFit, un program unic pentru a produce schimbări profunde în viețile liderilor din România, cu deschiderea porților către propriul subconștient, trasarea unui plan clar pentru a-și atinge visurile, vitalitate fizică și psihică crescută.

A inclus mare parte a învățăturilor extrase din diferitele experiențe ca antreprenor, lider, mamă și din diferite formări pe care le are: psihoterapie ericksoniană, hipnoză, coaching, silent retreat, terapie cranio-sacrală, mind power.

Lucrează în sesiuni individuale cu angajații din România pentru a îi ajuta să ducă o viață mai echilibrată din punct de vedere emoțional, pentru a se bucura mai mult de viața pe care o au.

Ține workshopuri pe teme precum: Sleep better, Stress Management, Mind focus, Tehnici de relaxare.

Desemnată “Antreprenorul anului” în 2013, Simona Nicolaescu și-a dedicat ultimii 8 ani din cariera sa profesională susținerii și promovării vieții echilibrate, prin proiecte creative, adresate mediului de afaceri, derulate în premieră în România.

Sub semnătura sa au luat naștere primul program de well-being pentru angajații companiilor, în anul 2010, și primul audio-book pentru diminuarea stresului, în anul 2014, intitulat “Tehnici de reducere a stresului”.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii