Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Lideri |
|

Dragoș Constantinescu (URSUS Breweries): „Această criză ne oferă, totuși, șansa să reconstruim pe baza mai multor tipuri de scenarii, pe care înainte nu ni le-am imaginat posibile”

Forbes România a invitat comunitatea de business din România să răspundă la cele mai importante chestiuni ale momentului în cadrul proiectului editorial #reinventarearomaniei.
 aboneaza-te
Dragos-Constantinescu_landscape

Dragoș Constantinescu, Președinte Ursus Breweries

Oportunitatea pentru România

Dragoș Constantinescu: Impactul contextului pe care îl trăim este încă în derulare, însă deja se întrevăd câteva efecte asupra vieților noastre și asupra societăților, în ansamblul lor, care pot genera schimbări paradigmatice.

Ca orice criză, această pandemie a scos la iveală atât neajunsuri, cât și puncte forte pe care se poate construi. Pentru România, oportunitatea principală constă în a profita și a realiza o analiză diagnostic care să reflecte realitățile care pot fi îmbunătățite. Ca în întreaga lume și în Europa, criza ne-a prins într-o penurie de echipamente medicale, de protecție etc.

Bunăoară, România poate profita de amprenta solidă a industriei textile, de exemplu, pentru a încerca să dezvolte capacități de producție în sfera echipamentelor de protecție. De asemenea, așa cum s-a dovedit deja, industria aflată pe orizontala construcției de autovehicule poate genera o reconversie rapidă în caz de nevoie.

Tot în sfera medicală, cred că avem potențial să dezvoltăm cercetarea medicală în parteneriat cu alte state și entități la nivelul UE (a se vedea exemplul laboratoarelor și al spitalului de la Timișoara), așa cum mai cred că petrochimia poate reprezenta o șansă pentru reluarea producției de medicamente sau substanțe care intră în componena medicamentelor – dacă tot se vorbește de relocarea în UE a unor astfel de capacități considerate strategice.

Nu în ultimul rând, pentru o țară cu potențial alimentar cert precum România, constrângerile generate de pandemie pe lanțul de producție, aprovizionare și distribuție, pot constitui o lecție foarte utilă în rescrierea modului în care putem urmări tendința de a cumpăra ceea ce producem „local”.

Domenii ce trebuie reformate

Dragoș Constantinescu: O caracteristică a oricărui tip de criză este că faptul că scoate la iveala neajunsurile celor mai puțin pregătite zone ale unei societăți și economii. În România era mult de lucru și înainte de această pandemie, dar această criză ne oferă, totuși, șansa să reconstruim pe baza mai multor tipuri de scenarii, pe care înainte nu ni le-am imaginat posibile.

Concret, cred că va conta foarte mult rolul pe care statul și-l va asuma, alături de toți ceilalți actori, desigur, în a analiza și implementa lecțiile învățate. În astfel de situații este fundamental să se asigure că sunt protejate sectoarele absolut esențiale în situații critice: sănătatea, educația, fără însă a neglija agricultura și industria alimentară, care pot fi ajutate mai mult.

Digitalizarea instituțiilor statului este încă o arie de prioritate și, cum contextul actual a demonstrat că multe se pot schimba într-un timp foarte scurt, vreau să cred că acest proces va accelera de acum încolo.

Măsuri urgente pentru relansare

Dragoș Constantinescu: În primul rând, în astfel de momente, nu pot să nu insist asupra importanței dialogului între autorități și sectorul privat. El este esențial pentru a putea înțelege realitățile obiective ale fiecărui sector și posibilele efecte neintenționate ale unor eventuale măsuri planificate de Guvern și Parlament.

În al doilea rând, cred că printre măsurile adoptate de autorități ar trebui să se numere, prioritar, sprijinirea sectoarelor care au fost cel mai grav lovite de această criză. Spre exemplu, în domeniul în care activez, industria HoReCa a avut mult de suferit în această perioadă.

Prin urmare, considerăm benefice măsuri precum:

  • Pentru a stimula recuperarea și crearea de locuri de muncă:
    • Rambursarea pe termen scurt a plăților de impozite și taxe sociale deja efectuate, amânarea noilor plăți, menținerea TVA și a celorlalte taxe pe termen mediu.

 

  • Continuarea compensării de către Guvern a salariilor minime nete ale angajaților care se confruntă cu șomaj tehnic;

 

  • Pentru a evita blocarea circuitelor financiare în economie:
  • Subvenții (granturi) și împrumuturi, inclusiv prin redirecționarea fondurilor structurale, în conformitate cu noul program de stimulare economică a BCE, plus măsuri excepționale de ajutor de stat pentru a compensa pierderile în temeiul articolului 107 alineatul (2) din Tratat (b) – [sunt premise] ajutoarele destinate reparării pagubelor provocate de calamități naturale sau de alte evenimente extraordinare;

 

  • Despăgubiri pe bază de asigurare corespunzătoare în cazul închiderii forțate sau pierderii stocului neutilizat;

 

  • Utilizarea inițiativei de investiții a UE – „Coronavirus Response”, care acordă împrumuturi cu obstacole birocratice minime si rată a dobânzii zero pentru a evita colapsul companiilor solide, cu condiții de rambursare flexibile pentru a permite companiilor să-si reconstruiască situația financiara înainte de rambursări.

Nu în ultimul rând, un alt punct important este asigurarea în continuare a coridoarelor de transport de marfă între state, pentru a evita eventuale întreruperi în lanțurile de aprovizionare.

Revenirea domeniului

Dragoș Constantinescu: Cred că activitatea domeniului nostru își va reveni simultan odată cu revenirea, graduală, a întregii economii a țării. Deoarece activăm în industria bunurilor de larg consum, depindem foarte mult de posibilitățile financiare ale consumatorilor și de ritmul în care aceștia își vor recăpăta puterea de cumpărare.

Aici este esențială o politică fiscală înțeleaptă a Guvernului. Aceasta trebuie să țină cont de găsirea echilibrului optim între tentația taxării suplimentare și fragilitatea repornirii graduale a economiei, grevată de persistența efectelor șomajului cauzat de măsurile care au forțat sectoare întregi să se oprească. Rostogolirea oricăror taxe către consumatorul final este o realitate potențială pe care orice criză o face mai acut simțită.

În privința regulilor jocului, acestea se vor schimba cu siguranță – asistăm deja la dezvoltarea accelerată a unor noi canale de vânzare (comenzile online, de exemplu) a căror popularitate a crescut rapid datorită restricților generate de distanțarea socială.

Un alt punct-cheie de urmărit în viitor pentru industria noastră este modul în care se va relua activitatea în zona de HoReCa. Cu siguranță va fi și ea reevaluată din perspectiva asigurării normelor de protejare a consumatorului și a opțiunilor acestora. De exemplu, pe termen scurt, din considerente legate de sănătate și igienă, preferința consumatorilor se va îndrepta către ambalajele de unică folosință, în ciuda tendințelor europene de creștere a celor reutilizabile, ca parte din efortul legitim și perfect justificat de protejare a mediului.

Într-un astfel de context, cu toții, noi cei din FMCG, trebuie să devenim cât mai flexibili în aprecierea scenariilor de business în viitor și, în consecință, cât mai adaptabili în procesele noastre de business, pentru a putea rămâne în joc.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii