Ca rezultat, aderarea Croaţiei la UE pe 1 iulie aproape că nu a fost menţionată. Dezbaterile se ocupă din ce în ce mai mult de modul de reducere a munţilor masivi de datorii. Asupra acestei probleme, până acum au existat două păreri destul de diferite şi ireconciliabile.
Pe de o parte, Germania şi alte ţări din Europa de Nord susţin menţinerea unui curs stringent de austeritate şi consolidare. Pe de altă parte, ţările din Europa de Sud și de asemenea Fondul Monetar Internaţional (FMI) insistă asupra implementării stimulentelor pe termen scurt în locul reducerilor cheltuielilor.
După părerea lor, economia unei ţări trebuie să îşi ia mai întâi avânt ca cetăţenii săi să îşi găsească de muncă şi realiza un venit înainte să îşi poată plăti datoriile şi adresa măsuri structurale.
În prezent, se pare că rezultatul va fi o combinaţie a acestor două cursuri de acţiune. În consecinţă, Franţa şi Spania au câştigat încă doi ani în care să îşi reducă nivelul datoriilor sub pragul de deficit, care a fost stabilit la 3 procente din produsul intern brut (PIB).
Se preconizează că Italia va fi scoasă din procedura de deficit excesiv, la fel ca şi Ungaria, Letonia, Lituania şi România. În lumina ratelor ridicate de şomaj în aceste ţări, Bruxelles nu vrea să le împovăreze peste măsură, ci să le recunoască efor-turile.
Cu toate acestea, Comisia Europeană (CE) continuă să insiste asupra reformelor structurale, în special în cadrul pieţelor de muncă, sistemelor de pensii şi a economiei în general.
