Cautare




, Contributor

Reinventarea României |
|

Dmitry Pankin, Președintele BSTDB: “Înainte de criză au existat semne de protecționism, iar comerțul era folosit ca armă într-o anumită măsură”

Forbes România a invitat comunitatea de business din România să răspundă la cele mai importante chestiuni ale momentului în cadrul proiectului editorial #reinventarearomaniei.
 aboneaza-te
Dmitry Pankin

Dmitry Pankin, Președintele Băncii pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB)

Oportunitatea pentru România

Dmitry Pankin: Drumul pe care l-a ales și pe care a mers România este unul bun. România este o piață emergentă cu venituri medii, cu o economie care crește rapid. Este evident pentru orice observator că țara a înregistrat progrese extraordinare în ultimii zece ani.

Înainte de criza pandemică, România avea un PIB de aproximativ 250 miliarde de euro și un PIB pe cap de locuitor de peste 12.000 de euro, o forță de muncă bine educată, o rată de economisire ridicată și o datorie publică mai mică de 40% din PIB. Acestea constituie o bază solidă pentru o creștere suplimentară accelerată.

Creșterea a fost determinată de cererea internă, consum și investiții. Țara este mai puțin dependentă de comerțul internațional decât colegii săi regionali, exporturile de mărfuri reprezentând 33% din PIB, comparativ cu 80% în Ungaria și 50% în Bulgaria, ceea ce s-a dovedit a fi un avantaj în timpul crizei. Privind partea pozitivă, exporturile sunt concentrate pe mașinării și echipamente de transport, sectoare cu o valoare adăugată medie până la mare, și care reprezintă aproape jumătate din exporturile totale. Cu toate acestea, faptul că principalii parteneri comerciali ai României – Germania, Italia, Franța – sunt printre cei mai grav afectați de criză, poate fi un lucru negativ în ceea ce privește prăbușirea cererii de produse românești. În special, închiderea aproape completă a Italiei poate afecta lanțurile de aprovizionare și, în consecință, producția în România. Totuși, în măsura în care România poate furniza bunurile finite care nu sunt disponibile acum în Italia, va fi oferit un impuls economiei. Este un aspect care trebuie urmărit. În acest moment, este greu de spus care va fi evoluția acestei rețele complexe de producție și relații comerciale.

România este aproape independentă din punct de vedere energetic, producând aproape tot gazul pe care îl consumă și, prin urmare, este mai puțin sensibilă la schimbările prețurilor internaționale și la întreruperile aprovizionării. Acest lucru este foarte bun pentru securitatea energetică a țării. Mai mult, o mare parte din producția de energie a României provine din surse regenerabile, constituind o bază bună pentru dezvoltarea unei economii mai ecologice.

Într-un scenariu în care economia ar reveni pe creștere începând cu a doua jumătate a acestui an, o recuperare în formă de V, aceasta ar fi susținută de faptul că sectoarele cele mai afectate de criză nu au contribuit major la PIB.

Pe termen mediu, întreruperile lanțurilor de aprovizionare și declinul comerțului internațional în timpul crizei pot fi pozitive pentru România, în contextul repatrierii operațiunilor substanțiale de la centrele de producție din Asia, către UE. Orice astfel de decizie trebuie să țină seama de structura economică, relațiile industriale, sistemul fiscal, costul unitar scăzut al forței de muncă și potențialul de creștere a productivității pe care România îl oferă, iar o astfel de decizie ar trebui să atragă fluxuri substanțiale de investiții.

Domenii ce trebuie reformate

Dmitry Pankin: Punctele forte ale României care susțin o redresare rapidă sunt o rată potențială de creștere a PIB-ului de 4% și o economie diversificată. Industria (24%), segmentul de IT și comunicații (12%), precum și agricultura, silvicultura și pescuitul (7%) sunt sectoare importante, care constituie aproape 2/3 din PIB. Mai mult, un aspect pozitiv aici este faptul că turismul nu reprezintă  un contribuitor important la formarea PIB și, prin urmare, toate limitările din perioada carantinei și consecințele sale nu vor avea un impact major asupra economiei României. Turismul poate deveni un sector de servicii important, deoarece România are atât de multe de oferit în ceea ce privește destinațiile naturale. Dar acest lucru într-o lume post-pandemică este doar un element de susținere în satisfacerea nevoii de relaxare a oamenilor, nu un contribuitor de bază la formarea PIB. Iar acest lucru se dovedește a fi bun pentru economia românească.

Dacă este vorba despre promovarea sectoarelor de activitate economică, promovați și susțineți acele sectoare cu potențial mare de creștere, de preferință cu valoare adăugată ridicată, care s-au dovedit a fi rezistente și profitabile. În afară de tehnologia IT și telecomunicații alături de utilaje, care reprezintă un sector industrial tradițional puternic, România are un potential mare în sectoarele de produse chimice, produse farmaceutice, generare de energie, transport, depozitare și distribuție, agricultură organică și prelucrare a produselor alimentare. Ar trebui să se urmărească aceste arii, întrucât și-au dovedit deja succesul și există un potențial încă neexploatat.

Cu siguranță există loc pentru progres. Pentru ca România să poată profita din plin de aceste oportunități existente și emergente, trebuie să facă investiții semnificative în infrastructura fizică și în dezvoltarea capacității de cercetare și dezvoltare.

Evident, un sector public puternic, bine organizat și reglementat din punct de vedere profesional, este absolut esențial pentru a face față efectiv oricărui dezastru natural, situație de urgență sau criză. Un sistem solid de sănătate publică, un sistem de învățământ public, transport, producerea și furnizarea de energie, serviciile municipale precum transportul public, colectarea, prelucrarea și eliminarea deșeurilor sunt toate esențiale. Acestea sunt domenii care merită să fie consolidate și, atunci când este posibil, să fie create condiții pentru parteneriate public-private benefice reciproc.

Măsuri urgente pentru relansare

Dmitry Pankin: Criza financiară din 2008 și criza pandemică din 2020 sunt atât de diferite în ceea ce privește cauzele, dar atât de similare în termeni de efecte. S-a demonstrat că austeritatea adâncește și agravează criza. Încă nu știm cum se va rezolva criza actuală, dar generozitatea privind cheltuielile publice și relaxarea monetară vor duce, cu siguranță, la un nivel uriaș al datoriei publice, care va trebui rambursată. Nu că s-ar fi putut face altceva acum pentru atenuarea efectelor negative ale pandemiei și blocajului, dar, pe termen mediu, trebuie să se controleze cheltuielile publice, pentru a îmbunătăți încasarea veniturilor și pentru a genera cel puțin un sold bugetar primar.

De la Marea Recesiune din 1929 și până astăzi, în toate crizele au fost încercate toate soluțiile posibile. Nimeni nu este perfect și singurul lucru pe care l-am văzut este că unele răspunsuri sunt mai proaste decât altele. Nu există o rețetă universală pentru toate situațiile. Nu ar fi adecvat să spun că trebuie să faceți un anumit lucru și că în acel sector și veți avea parte doar de lapte și miere. Fiecare succes vine după mult efort, fiecare decizie necesită o analiză a condițiilor specifice și un întreg set de presupuneri și estimări corecte.

Desigur, se poate spune că autoritățile trebuie să asigure condiții de concurență echitabile, statul de drept, buna guvernare, transparență, birocrație redusă, administrare eficientă și să creeze un mediu de afaceri favorabil. Dar este ca și cum ai spune că vrei să vezi oameni fericiți peste tot. Dificultatea constă în cum poți obține toate aceste caracteristici dezirabile. Și, în opinia mea, aceasta este o reformă. Reforma instituțională și organizațională.

Un sector public eficient susținut de instituții puternice, reguli clare care pot fi aplicate cu ușurință, un mediu de afaceri favorabil, cu reguli de intrare și ieșire ușor de înțeles și de aplicat, unde sectorul privat poate înflori într-un mediu concurențial, care promovează eficiența.

Și, desigur, un sector privat dinamic, eficient, flexibil, care, într-un mediu suficient de competitiv, poate lua cele mai bune decizii pentru utilizarea resurselor limitate într-un mod optim și cu rentabilitate maximă. Dacă guvernul livrează pe aceste fronturi, înseamnă că face maximum din ceea ce poate, în rest rămânând ca piețele să se ajusteze și să-și găsească noul echilibru.

Revenirea domeniului

Dmitry Pankin: Pe termen mediu, o finanțare semnificativă, în special de la băncile de dezvoltare multilaterală (MDB), va fi necesară pentru a sprijini redresarea economică post-criză. Deoarece guvernele se concentrează asupra consolidării fiscale și a datoriilor, pentru a reduce dezechilibrele cauzate de măsurile imediate de combatere a pandemiei, nevoia de noi investiții publice și private va pune o presiune mai mare asupra MDB-urilor pentru a ajuta la mobilizarea resurselor financiare necesare în mod direct și indirect.

Cu toate acestea, MDB-urile sunt în contrast cu băncile comerciale, care beneficiază de toleranță în reglementări și sprijin în lichidități, în schimbul furnizării de capital suplimentar și de amânări în rambursarea datoriilor pentru clienți. MDB-urile, inclusiv BSTDB, nu au un astfel de acces la creditori de ultimă instanță și, totuși, se așteaptă ca acestea să-și sporească contribuția la eforturile statelor membre de a atenua efectele crizei și a-și reporni economiile.

Se vor schimba multe, poate că nu va fi rescrisă „cartea regulilor”, paradigma economică probabil că nu se va transforma. Dar multe lucruri într-adevăr se vor schimba. Regionalismul va deveni probabil mai puternic. Atenția se va concentra asupra identificării a ceea ce este esențial și de o importanță deosebită pentru securitatea economiilor și a statelor. Iar aceste activități vor fi aduse mai aproape de casă, în jurisdicții similare sau în cadrul aceleiași regiuni.

Deja înainte de criză au existat semne de protecționism, iar comerțul era folosit ca armă într-o anumită măsură.

Piețele probabil vor reevalua riscurile și, în special piețele financiare, vor deveni mai selective și mai prudente. Va trece ceva timp până când vom reveni la status quo-ul pre-pandemic, dar este destul de posibil și să ne mulțumim cu o nouă normalitate. Cum exact va arăta acest nou normal, rămâne de văzut. Ne putem întoarce destul de repede la vremurile inițiale, înainte de sfârșitul anului viitor, dar s-ar putea să ajungem într-un loc diferit de cel în care am fost. Fiecare țară va fi afectată, atât la modul general, cât și în moduri specifice, în diferite măsuri.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii